852,023 matches
-
Gheorghe Grigurcu Indiscutabil, Constant Tonegaru a fost o victimă a regimului comunist. Probînd o exemplară verticalitate morală, autorul Plantațiilor n-a putut adera la propaganda ce începuse a înrola destule condeie, din încredințarea că în aria scrisului literar criteriul estetic se cuvine a rămîne suveran. Încălcarea acestuia n-ar putea fi decît de natură antidemocratică și antinaturală, ergo
Poezia lui Constant Tonegaru (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13455_a_14780]
-
locuit un timp la Viena, unde avuseseră intenția de a se instala definitiv. În acele momente Viena încă se afla în culmea marei sale aventuri culturale. Conviețuiau acolo Jugendstilul și expresionismul, dar și mișcarea constructivistă, condusă de arhitectul Adolf Loos, autorul formulei „Ornamentul este o infracțiune”; exista psihanaliza și moda erotismului cuprinsese literatura, muzica, pictura. Erau femeile fatale - de-ar fi s-o amintim doar pe celebra Alma Mahler, care îi torturase pe rând pe Kokoschka, pe Franz Werfel, pe Gustav
Centenar Victor Brauner by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13461_a_14786]
-
Telefil Când a scris Cornel Nistorescu o „Cântarea Americii” de i-a făcut pe americani să lăcrimeze, s-a revoltat cineva că titlul aducea a vestitul festival din vremea socialism-ceaușismului? Nu, nu-mi amintesc, iar autorul s-a bucurat de o seamă de onoruri... Dar, dacă eu zic acum că în ziua deschiderii anului școlar 2003/2004, plaiul mioritico-pauperic duhnea a festivism și a propagandă electorală de mi-a străpuns, (para)normal, nu? până și ecranul
Omagiu partidului și conducătorilor by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13479_a_14804]
-
Irina Marin Sub titlul Destine... Daniel Tei ne propune o colecție eclectică de interviuri și impresii, pagini care, spune autorul, se vor a fi „mărturisirea unui sentiment de bucurie că, de-a lungul a mai bine de trei decenii, am întâlnit destui oameni pe care, invidiindu-i pentru spusa lor, pentru ideile, dar și pentru faptele lor, am avut, iată
De vorbă cu… by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13468_a_14793]
-
a ta, o faci, este vie, e ca un ... ca un șarpe pe care-l ții în mână și de care trebuie să te aperi, să nu te muște...” Tabletele din secțiunea finală cuprind frânturi de gânduri, impresii poematice ale autorului, pline de accente idilic-nostalgice, „răzlețite, în ani, prin radioprogramele Radiodifuziunii Române:” „Mi-am ferecat în priviri zâmbetul unei fete și, așa, deodată, totul s-a înfiorat a primăvară; mi-am umplut buzunarele cu stele din limpezimea cerului de iulie și
De vorbă cu… by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13468_a_14793]
-
singură, reluată, iar și iar, în formulări diferite sau repetitive: Coșbuc nu este, așa cum îl eticheta Gherea, un poet al țărănimii, ci, dimpotrivă, un artist livresc ale cărui scrieri se subordonează idealului de estetizare a lumii. Așa cum se va strădui autorul să demonstreze, estetismul constituie baza viziunii erotice, thanatice și eroice a poeziei coșbuciene, accentul căzând pe coregrafia, pe punerea în scenă a momentelor dramatice. Sunt indicate mai ales influențele livrești care au determinat opțiunea poetului pentru anumite formule artistice precum
De vorbă cu… by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13468_a_14793]
-
în focul idealului de frumusețe pe care-l caută Coșbuc. Armonia naturii e astfel dincolo de sfâșierea momentană a eului. Mai mult, această sfâșiere se va converti în seninătate, seninătatea aptă de a admira armonia desăvârșită.” Deși prin monografia de față autorul propune o reconsiderare a clișeelor critice care au dus la automatizarea percepției asupra poeziei lui Coșbuc, rezultatul acestei analize nu reprezintă altceva decât o nouă încercare de a da o coerență de sistem închis, de formulă matematică, eclectismului coșbucian ireductibil
De vorbă cu… by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13468_a_14793]
-
sensul afirmării identității au mai vorbit Leo Butnaru și Valeriu Matei (Republica Moldova), Horia Gârbea, Puși Dinulescu, Elena Loghinovski, Ricardo Montserrat (Spania). O chestiune derivată a relației „eu - celălalt” este și aceea a traducerilor și a condiției traducătorului, „un celălalt al autorului”, cum a spus Antoaneta Ralian. Despre această relație au vorbit și Dan Shafran (Suedia), John Fairleigh (Irlanda), care a evocat experiența de traducărtor a lui Blaga, Jean-Luc Wauthier (Belgia) care a vorbit despre fraternizarea prin poezie. Nu putem, din păcate
Festivalul Internațional „Zile și nopți de literatură” by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/13483_a_14808]
-
Ele vorbesc și pentru mine și ele mă susțin mereu. Muzeul nu înseamnă numai un om. Bine, că a fost omul acela un inițiator, un zămislitor este adevărat; dar acum, fiecare lucrare are viața ei proprie, independentă de cea a autorului. Cine vrea și cine va vrea să mă cunoască va trebui să stea de vorbă, în primul rând, cu sculpturile mele. - Care sunt rădăcinile dumneavoastră ? - Mama mea a fost, în tinerețe, domnișoară Cazaban. Cine erau Cazabanii ăștia? Erau o familie
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
Al. Săndulescu Autorul Jurnalului ținut aproape 60 de ani, ajuns acum la al cincilea și ultimul volum (ediția a II-a), este un acomodant sau un dezamăgit? Și una și alta, însă mai ales un spirit contradictoriu. După ocupara Basarabiei de către ruși, în
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
de Uniunea Sovietică, intrase deja în acțiune.) Îndoielile despre „formula” sovietică nu-i dau pace: „Este această formulă o culme și un adevăr vrednic de nemurire?” „Popor după popor va primi oare botezul sovietic?” Răspunsul, care va veni foarte curând, autorul Jurnalului nu-l mai consemnează. Totodată să observăm că Galaction are curajul să fie și polemic. Atunci când „oratorii roșii” (este expresia lui) îi atacă pe liberali (18 martie 1947) și memoria lui I. I. C. Brătianu, el îi ia apărarea (în
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
când, pe de alta, poetul a primit Premiul Național de Poezie, acordat de o comisie din care făcuse parte și Gala Galaction însuși. El nu ne mai spune că semnătura laureatului va fi curând prohibită pentru aproape un deceniu. Dacă autorul Cuvintelor potrivite este elogiat („Oamenii mari sparg cu capul orice tavan contemporan”), M. Sadoveanu, „un Omer moldovenesc” este văzut de astă dată în mod critic, altfel decât în mistificatorul encomion amintit: „Fără îndoială că opera lui, că participarea lui politică
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
dispoziție mistico-religioasă. Ca și în volumele anterioare, și de astă dată, avem un text integral față de ediția cenzurată din 1980, însoțit de un copios capitol de note, excelent informat, pe care-l datorăm binecunoscutlui și apreciatului istoric literar Teodor Vârgolici, autorul unei substanțiale monografii și al ediției critice, un adevărat doctor în Gala Galaction.
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
final să-i marcheze viața, și chiar să descifreze modul de funcționare a mecanismelor politice. Puțini politicieni sînt însă conștienți de faptul că o carte publicată este, de cele mai multe ori, un excelent indicator al nivelului de competență în domeniu al autorului ei. De aceea, pentru mulți dintre ei o astfel de aventură eșuează într-un lamentabil exercițiu de ridicol. Valeriu Stoica este un politician de o factură cu totul specială în contextul vieții noastre politice. Reputat profesor de drept și avocat
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
confesiv, rezultat direct al faptului că volumul este redactat sub forma unui foarte lung și dens dialog între Valeriu Stoica și Dragoș Paul Aligică. Indirect, volumul se constituie într-un foarte condensat curs de liberalism axat, potrivit intenției mărturisite de autori în Introducere, pe patru teme majore: remodelarea sistemului de putere din perspectiva liberalismului; rezultatele concrete ale experienței liberale în România; strategia liberală necesară pentru constituirea unui sistem politic funcțional în România; rolul cetățeanului ca actor principal al piesei politice liberale
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
care, pe lîngă coordonator, doi colegi din Viena, Petrea Lindenbauer și Othmar Kolar a lucrat și o grupă de studenți și doctoranzi entuziaști. Cartea este mai mult decît o antologie comentată de discursuri politice. Poate fi citită, cum sugerează și autorii, ca un captivant roman istoric, în care diverse evenimente importante din România modernă sînt cristalizate în cîteva discursuri din perioada 1848-1918, din cea interbelică, din timpul regimului comunist și, în fine, din cea în care ne aflăm acum. Iar oamenii
Oratori, retori și politicieni by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/13484_a_14809]
-
Pleșu (Unele nevroze răsăritene). Selecția este evident îndreptată spre schițarea unui tablou realist al evoluției României în ultimele două secole, în spiritul adevărului istoric și nu al cosmetizărilor mitizante. Întrucît, totuși, primii destinatari ai cărții sînt studenții de limbă germană, autorii au însoțit fiecare text de lămuriri suplimentare: o concisă punere în context a evenimentului istoric care a generat discursul, note amănunțite, o bibliografie minimală și, partea cea mai interesantă, analize stilistico-retorice și ideologice ale textelor, toate într-un binevenit ton
Oratori, retori și politicieni by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/13484_a_14809]
-
culturale: De prin presă adunate. Ca de obicei, bune recenzii la cărți apărute în ultimul timp (nu numai de literatură) l Din Ziua literar| nr. 62, reproducem un plin de haz poem al lui Mihai Ursachi consacrat scriitorului: „Acesta e autorul; el duce pe umăr un crin ca o pușcă/ Astfel înarmat, tot ce există îl mușcă./ Adeseori spune:/ «O, slăbiciune,/ numele tău este artă»/ Fiind deci atît de ridicul și slab, întreprinderea lui e deșartă,/ întocmai ca a ziarului, fratele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
Dar tot căutînd justificări pentru frauda sa, ministrul se umple de ridicol printre confrați. După părerea sa, n-ar fi trebuit acuzat de plagiat fiind vorba de niște ghiduri de uz și valabilitate universale. Or fi așa, dar ghidurile au autori, proprietari intelectuali cum se mai zice. Dacă, Doamne ferește, cineva i-ar fura dlui Beuran vreunul dintre automobile, deoarece sînt mașini de serie mare, care se cumpără, nu-i așa, în toată lumea, d-sa n-ar mai reclama furtul la Poliție
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
nu se justifică. Să fie la mijloc, oare vreo pizmă, istorică, fratricidul unui frate mai puțin dotat?... Fie ca în viitor toate semințiile agresive să se ridice la valoarea victimei!... Citesc, recitesc - vorba vânzătoarei, ca pe un roman polițist - cartea autorului francez... Deși ea este pătrunsă de o raționalitate străină de complexitatea textului comentat, cu grijă, cititorul să aibă un instrument logic de cunoaștere a iudaismului... Știu însă de la un mare cărturar evreu ce-mi este prieten că Talmudul include și
Talmudul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13474_a_14799]
-
ci instantanee, în masă, cu asistența non-stop a utilizatorilor. Eu-l dezintegrat care are nevoie, pentru echilibru, de apropierea permanentă a celorlalți. Aceasta este și ideea subversivă a cărții, acesta este actul de terorism din titlu pe care îl imaginează autorul, un terorism comunicativ inspirat din scenariile cyber de tip Matrix: „eu nu mă pot mântui fără trădarea voastră / fără voi nu-mi ies decât filme de ficțiune / eu vreau să fac un comentariu despre noi / vreau să ne conectăm în
Noi poeme de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13485_a_14810]
-
vine însă din două părți. În primul rând, al scriiturii. Lexicul tehnic la care apelează poetul și de care e nevoie pentru a-și dezvolta ideea este extrem de redus (conectare, mufă, imagine, ecran, internet, site, monitor și cam atât ). Sigur, autorul mizează pe cunoscători, evită să insiste într-o astfel de zonă aridă care își are riscurile ei și are grijă să nu încarce excesiv și poate inutil versurile cu termenii internauților. Pe de altă parte, înțeleg că aici este însă
Noi poeme de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13485_a_14810]
-
în rafturi pentru a-ți da seama că argentinianul nu e departe de adevăr. În lungile mele peripluri prin anticariate - un mai vechi viciu al meu - mi-am dat seama că se poate face un fel de top al prezențelor autorilor pe rafturile buchiniștilor și că acest nevinovat calcul poate fi un posibil barometru al preferințelor cititorilor, al politicilor editoriale dintr-o anume perioadă sau al schimbărilor de canon. Astfel, trei motive explică, în primul rând, numărul ridicat din anticariate al
Scriitorul frate cu anticariatul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13494_a_14819]
-
și că acest nevinovat calcul poate fi un posibil barometru al preferințelor cititorilor, al politicilor editoriale dintr-o anume perioadă sau al schimbărilor de canon. Astfel, trei motive explică, în primul rând, numărul ridicat din anticariate al unor cărți sau autori: fie au publicat foarte mult, fie au fost publicați în tiraje foarte mari sau reeditați constant, fie pur și simplu nu se mai citesc. Dintr-un motiv sau altul (lesne de ghicit oricum), în funcție de fiecare autor. Astfel, într-unul dintre
Scriitorul frate cu anticariatul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13494_a_14819]
-
al unor cărți sau autori: fie au publicat foarte mult, fie au fost publicați în tiraje foarte mari sau reeditați constant, fie pur și simplu nu se mai citesc. Dintr-un motiv sau altul (lesne de ghicit oricum), în funcție de fiecare autor. Astfel, într-unul dintre cele mai mari anticariate din centrul Bucureștiului, unde fluxul de achiziții și de vânzări este de-a dreptul impresionant, am constatat următoarele. La capitolul clasici, cel mai des întâlniți autori sunt, în ordine: Radu Tudoran, Alecu
Scriitorul frate cu anticariatul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13494_a_14819]