4,413 matches
-
acțiune metodic, încât ai tot timpul sentimentul că lupta dintre nou și vechi ce se desfășoară pe șantier, dușmanul de clasă și rămășițele trecutului sunt condamnați la o pieire inevitabilă în fața marșului invincibil al elementelor comuniste. Figura comunistului, omul de avangardă, luptător pasionat, plin de curaj și abnegație pentru victoria construcției Canalului este zugrăvită în persoana lui Maftei Niculae, eroul principal al romanului (...). Legătura cu masele este izvorul forței comuniștilor. Maftei este mereu în mijlocul muncitorilor, stă la sfat cu ei, caută
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a avut multe lacune. Uzina, cu tot procesul minunat de transformare a omului în avântul muncii socialiste, este foarte palid reprezentată. Aspectele luptei de clasă sunt incomplete, adeseori autorilor le scapă esențialul, forța motrice a mișcării înaintate - clasa muncitoare și avangarda ei - partidul. Apoi lipsesc lucrări mai substanțiale despre principalele evenimente. N-am întâlnit nici cel puțin un volum care să zugrăvească cu mijloace artistice 23 August 1944, nemaivorbind de altele ca: doborârea monarhiei, naționalizarea industriei etc... Pe de altă parte
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și reproduceri din Eminescu (Cu mâne zilele-ți adaugi...), Coșbuc (Pe deal, Cântecul junelui), Al. Macedonski (Pădurea), I. Al. Brătescu-Voinești (schița Rătăcire) ș.a. Sunt reluate în A. și articole de Ion Lupaș, G. Bogdan-Duică, Ion Breazu și chiar articole de avangardă, precum Arta modernă și publicul: cubismul și expresionismul de Tasso Marchini. Revista își atinge apogeul în 1933 și își pierde importanța prin 1937, devenind tot mai mult un oficiu de publicare a comunicatelor Astrei. M.Pp.
ASTRA MARAMURESULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285479_a_286808]
-
relațiilor cu Transilvania, cu Principatele, cu țările Sud-Estului, cu popoarele și culturile din centrul și apusul continentului. Cartea este principalul mijlocitor, cel dintâi factor de legătură, așa încât instituțiile menite să răspândească învățătura ei se vor ridica deasupra celorlalte, devenind de avangardă. Ele vor stabili punți peste timp și spații. Nevoia de ordine și eficacitate străbate mințile luminate. Nu întâmplător am vorbit de instituirea criteriilor de selecție. Iată ce aflăm dintr-un document privitor la concursul pentru ocuparea postului de director al
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Mateiu I. Caragiale), Târgu Mureș, 1998; Timp și temporalitate în opera lui Eminescu, Târgu Mureș, [2000]; Ana Blandiana, Brașov, 2000; Scriitori români contemporani, Târgu Mureș, 2002; Poezia clasică și romantică de la Dosoftei la Octavian Goga, Brașov, 2002; Simbolism, modernism, tradiționalism, avangardă, Brașov, 2002. Ediții: Un destin istoric: Biserica Română Unită. Ancheta revistei „Vatra”, Târgu Mureș, 1999 (în colaborare cu Al. Cistelecan, Cornel Moraru și Virgil Podoabă). Repere bibliografice: Al. Cistelecan, Iulian Boldea, ECH, 1994, 1-3; [Rodica Draghincescu], Profil: Iulian Boldea (Istmurile
BOLDEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285802_a_287131]
-
a capta radiații secrete, de a sesiza nestarea permanentă a materiei contribuie la subminarea ideii obișnuite de real, transportând totul pe un teren nesigur, de halucinație în plină trezie și lumină. Întâmplări..., depășind stadiul de refuz al formelor consacrate, specific avangardei, izbutește să fie, în cadrul aceleiași orientări, o operă care păstrează întreaga voință de construcție, de comunicare clară. Inimi cicatrizate (1936) are aspectul unei proze obiective, urmărind evoluția unui bolnav și atitudinea sa față de noua ipostază, din momentul diagnosticării maladiei până la
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
vremii a fost surprinsă de apariția prozei lui B., dar aproape unanimă în a a-i sublinia originalitatea și valoarea. Luată în ansamblu, opera sa este singulară în peisajul literar al epocii. Prin versuri și prin proza scurtă, scriitorul aparține avangardei românești, ca discipol entuziast al suprarealismului, a cărui estetică o recunoaște a-i fi structural proprie. Prin această afiliere el pășește în teritoriul literaturii europene, unde își găsește locul atât prin asocierile care pot fi făcute, cât și prin valoarea
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
M. Blecher. Histoire d’un oubli, „Dialogue” (Montpellier), 1988, 17 (semnează Jacques Bouet, Georgeta Horodincă, Nicolae Balotă, Carol Iancu); Ramona Fotiade, M. Blecher și proza lucidității, RL, 1989, 38; Constantin Trandafir, M. Blecher și cogito-ul scriitorului, ATN, 1990, 6; Pop, Avangarda, 391-396; Negoițescu, Ist. lit., I, 356-358; Pamfil, Spațialitate, 156-180, 229-250; Diana Adamek, M. Blecher. Asfințit în panopticum, TR, 1993, 23,24; Gheorghe Glodeanu, Literatura ca antidestin, TR, 1993, 24; Micu, În căutarea, II, 101-110; Constantin M. Popa, Max Blecher sau
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
și Constanța, străbătând astfel Dunărea și Delta, dar nu va practica profesia de marinar. Începe o lungă și excepțională carieră de gazetar: e redactor al revistei „Câmpina” (1927-1929); în ianuarie 1928, editează - împreună cu Alexandru Tudor-Miu -, la Câmpina, revista de avangardă „Urmuz”, debutând acolo și ca poet; colaborează la „Bilete de papagal”, „unu”, „Meridian”, „Pinguinul” ș.a. În 1929 debutează editorial cu volumul de poeme Jurnal de sex, care alături de altele, publicate în diverse reviste de avangardă, îi aduc acuzații de pornografie
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
-Miu -, la Câmpina, revista de avangardă „Urmuz”, debutând acolo și ca poet; colaborează la „Bilete de papagal”, „unu”, „Meridian”, „Pinguinul” ș.a. În 1929 debutează editorial cu volumul de poeme Jurnal de sex, care alături de altele, publicate în diverse reviste de avangardă, îi aduc acuzații de pornografie, procese și chiar detenții, în 1933 și în 1937. În anii 1936 și 1937 se află în Franța și Spania ca ziarist, de unde trimite reportaje pentru „Lumea românească”, între care și ciclul Tragedia poporului basc
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
găsi tonul patetic, de a uimi prin simbolistica sublimată a experienței anodine și, uneori, chiar de a descoperi sensul tragic al existenței umane într-o lume profană, care trăiește doar în prezentul imediat. Debutând în atmosfera negativistă și iconoclastă a avangardei, cu poeme programatic banale, dar cu violențe de limbaj - pe care, mai târziu, le va renega, iar critica le va respinge: G. Călinescu le taxează drept „brutal priapice” -, B. se înscrie de fapt într-o căutare mai generală, care fusese
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
III, 21-23, 32-33; Ștefănescu, Prim-plan, 55-62; Cristea, Fereastra, 85-106; Rotaru, O ist., III, 542-555; Băileșteanu, Aorist, 116-119; Holban, Literatura, I, 97-107; Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 5-10; Marin Mincu, De la „Flori de mucigai” la „Poemul invectivă”, RL, 1990, 6; Pop, Avangarda, 269-287; Ierunca, Românește, 127-130; Negoițescu, Ist. lit., I, 222; Mihai Cimpoi, „Basarabia, țară de pământ”, RL, 1992, 5; Aurel Rău, Bogza 85, ST, 1993, 2; Ion Bălu, Infernul existențial, ST, 1993, 3-4; Ion Vlad, Treapta întoarcerii în cosmos, TR, 1993
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
Literatura română și stilul Jugend, SXX, 1997, 1-3; Vlaicu Bârna, Între Capșa și Corso, București, 1998, 149-157; E. Lovinescu, Memorii. Aqua forte, îngr. Gabriela Omăt, București, 1998, 557-559, 661-662; H. Bonciu, DCS, 96-97; Ovid. S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, București, 2001, 172-178, 200-201; Const. M. Popa, Figuri și intervale, R, 2000, 11; Popa, Ist. lit., I, 261-262; Lovinescu, Sburătorul, V, 70, 76, 83, 95, 435-436, 445, 446, 447, 455-456, 470-472; Dicț. analitic, III, 322-324. S.C.
BONCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]
-
1947-1951), redactor-șef al revistei „Nistru” (1966-1971). A fost distins cu Premiul de Stat al Moldovei (1966), cu titlul de Erou al Muncii Socialiste (1979) și de Scriitor al Poporului (1982). B. a colaborat la reviste de stânga ori de avangardă debutând, probabil, la „Herald” (1933), cu o traducere din rusește. Continuă apoi să publice versuri și proză la „Adevărul literar și artistic”, „Cuvântul liber”, „Făclia” și „Societatea de mâine”, semnând fie Bâcov, fie Bucov. Lirica este a unui insurgent gălăgios
BUCOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285894_a_287223]
-
la zi al producției literare, nu poate veni cu o „nouă direcție” în critică. După încă un volum de eseuri (Labirint, 1970), B. publică monografia Urmuz (1970), bine ancorată în tendința de normalizare a judecăților de valoare: se impunea reabilitarea avangardei românești, iar Urmuz fusese considerat un precursor chiar de către suprarealiștii români interbelici, el dând și numele unei reviste conduse de Geo Bogza (1928). B. dovedește că scrierile lui Urmuz nu sunt întâmplătoare și diletante (cum fuseseră multă vreme considerate), că
BALOTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285586_a_286915]
-
AVANGARDĂ, nume generic dat unor orientări și grupări literar-artistice moderniste apărute îndeosebi la începutul secolului al XX-lea. Dacă originile metaforei „avant-gardei” coboară, după cum argumentează Matei Călinescu, până la mijlocul secolului al XVI-lea, mișcările artistice grupate sub denumirea omonimă reprezintă un
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
vor supune complexității raporturilor dintre revoluția social-politică și o revoluție literară, articulând astfel, într-un dublu sens, programul lui M. A. Bakunin: „A distruge înseamnă a crea”. Repere bibliografice: Emilian I. Constantinescu, Anarhismul poetic, București, 1932; Radu Gyr, Curente de avangardă în literatura română, „Revista dobrogeană”, 1937, 7-9; Călinescu, Principii, 17-52; Sașa Pană, Antologia literaturii române de avangardă, pref. Matei Călinescu, București, 1969; Ion Pop, Avangardismul poetic românesc, București, 1969; Matei Călinescu, Eseuri despre literatura modernă, București, 1970, 93-111, 174-186; Mario
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
programul lui M. A. Bakunin: „A distruge înseamnă a crea”. Repere bibliografice: Emilian I. Constantinescu, Anarhismul poetic, București, 1932; Radu Gyr, Curente de avangardă în literatura română, „Revista dobrogeană”, 1937, 7-9; Călinescu, Principii, 17-52; Sașa Pană, Antologia literaturii române de avangardă, pref. Matei Călinescu, București, 1969; Ion Pop, Avangardismul poetic românesc, București, 1969; Matei Călinescu, Eseuri despre literatura modernă, București, 1970, 93-111, 174-186; Mario de Micheli, Avangarda artistică a secolului XX, tr. Ilie Constantin, București, 1970; Crohmălniceanu, Lit. rom. expr., passim
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
română, „Revista dobrogeană”, 1937, 7-9; Călinescu, Principii, 17-52; Sașa Pană, Antologia literaturii române de avangardă, pref. Matei Călinescu, București, 1969; Ion Pop, Avangardismul poetic românesc, București, 1969; Matei Călinescu, Eseuri despre literatura modernă, București, 1970, 93-111, 174-186; Mario de Micheli, Avangarda artistică a secolului XX, tr. Ilie Constantin, București, 1970; Crohmălniceanu, Lit. rom. expr., passim; Marino, Dicționar, I, 177-224; Sașa Pană, Născut în '02, București, 1973; Ioan Mihuț, Simbolism, modernism, avangardism, București, 1976, 42-67, 88-89; Marco Cugno, Marin Mincu, Poesia romena
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
în '02, București, 1973; Ioan Mihuț, Simbolism, modernism, avangardism, București, 1976, 42-67, 88-89; Marco Cugno, Marin Mincu, Poesia romena d'avanguardia. Testi e manifesti da Urmuz a Ion Caraion, Milano, 1980; Dan Grigorescu, Istoria unei generații pierdute: expresioniștii, București, 1980; Avangarda literară românească, îngr. și introd. Marin Mincu, București, 1983; Adrian Marino, Tendances esthétiques, în Les Avant-gardes littéraires du XXe siècle, II, Budapesta, 1984; Avangarda românească, MS, 1990, 3-4 (număr special); Ion Pop, Avangarda în literatura română, București, 1990; L’Avant-garde
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
da Urmuz a Ion Caraion, Milano, 1980; Dan Grigorescu, Istoria unei generații pierdute: expresioniștii, București, 1980; Avangarda literară românească, îngr. și introd. Marin Mincu, București, 1983; Adrian Marino, Tendances esthétiques, în Les Avant-gardes littéraires du XXe siècle, II, Budapesta, 1984; Avangarda românească, MS, 1990, 3-4 (număr special); Ion Pop, Avangarda în literatura română, București, 1990; L’Avant-garde roumaine et son contexte européen, „Euresis” (CREL), 1994, 1-2 (număr special); Ovid. S. Crohmălniceanu, Amintiri deghizate, București, 1994, 161-166; L’Avant-garde roumaine, îngr. Petre
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
Istoria unei generații pierdute: expresioniștii, București, 1980; Avangarda literară românească, îngr. și introd. Marin Mincu, București, 1983; Adrian Marino, Tendances esthétiques, în Les Avant-gardes littéraires du XXe siècle, II, Budapesta, 1984; Avangarda românească, MS, 1990, 3-4 (număr special); Ion Pop, Avangarda în literatura română, București, 1990; L’Avant-garde roumaine et son contexte européen, „Euresis” (CREL), 1994, 1-2 (număr special); Ovid. S. Crohmălniceanu, Amintiri deghizate, București, 1994, 161-166; L’Avant-garde roumaine, îngr. Petre Răileanu, „Le Rameau d’or”, 1995, 2; Matei Călinescu
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
L’Avant-garde roumaine et son contexte européen, „Euresis” (CREL), 1994, 1-2 (număr special); Ovid. S. Crohmălniceanu, Amintiri deghizate, București, 1994, 161-166; L’Avant-garde roumaine, îngr. Petre Răileanu, „Le Rameau d’or”, 1995, 2; Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității: modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism, tr. Tatiana Pătrulescu și Radu Țurcanu, postfață Mircea Martin, București, 1995; Gabriela Duda, Câteva „cuvinte pădurețe” despre avangarda literară, RITL, 1996, 1-4; Literatura românească de avangardă, îngr. și pref. Gabriela Duda, București, 1997; Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
L’Avant-garde roumaine, îngr. Petre Răileanu, „Le Rameau d’or”, 1995, 2; Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității: modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism, tr. Tatiana Pătrulescu și Radu Țurcanu, postfață Mircea Martin, București, 1995; Gabriela Duda, Câteva „cuvinte pădurețe” despre avangarda literară, RITL, 1996, 1-4; Literatura românească de avangardă, îngr. și pref. Gabriela Duda, București, 1997; Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, îngr. și pref. Geo Șerban, București, 2001; Dicționar de avangardă literară românească. Scriitori, reviste, curente, coordonator
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
d’or”, 1995, 2; Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității: modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism, tr. Tatiana Pătrulescu și Radu Țurcanu, postfață Mircea Martin, București, 1995; Gabriela Duda, Câteva „cuvinte pădurețe” despre avangarda literară, RITL, 1996, 1-4; Literatura românească de avangardă, îngr. și pref. Gabriela Duda, București, 1997; Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, îngr. și pref. Geo Șerban, București, 2001; Dicționar de avangardă literară românească. Scriitori, reviste, curente, coordonator Lucian Pricop, București, 2001; Iulian Boldea, Simbolism, modernism
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]