5,357 matches
-
albastre dar și cu stabilitatea și forță munților în care încerc să rămân cât mai mult spre a-mi încărca “bateriile” revin în camera unde la aparatul d radio rămas deschis se transmite un reportaj în care era intervievata o bătrână din satul gorjan Hobița, sat în care s-a născut celebrul nostru Constantin Brâncuși. Ceea ce aud mă întristează, si nu e prima oară când mi se întâmpă că într-un minut să se șteargă aproape complet starea de bine în
BLESTEMUL TRACILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 543 din 26 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358355_a_359684]
-
un tremurat, ce era cu el, îl trăsese curentul, privi spre Cișmigiu și își aminti de pădurea lui de acasă, cumpărată proaspăt de la Eliza Câmpineanu, ce bine ar fi fost acolo în răcoarea ei, pentru ea dăduse mahmudelele rămase de la bătrână-său, Duran, și loturile de pământ din Tudoria...Scoase batista și-și șterse fața...Ce căuta el aici în București, în brambureala asta ? De ce dracului nu rămăsese el acolo în satul lui să stea cu nevasta și copiii ? Cineva îl
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358361_a_359690]
-
început la noi, în Europa, odată cu valul de revoluții sociale din 1989. Și după căderea comunismului, între Fierul negru din cer și Abatoarele de suflete moarte nu se mai luptă acum decât Luna dezmoșteniților de soartă. Iar noi, femeile din bătrâna Europei, nu mai avem nici o șansă să mai devenim proprietare în așa-zisa Noua Ordine Mondială, dacă nu vom ști cum să ne luptăm cu această nouă generație de titani, răpitori de trupuri, care au devenit acum niște păpușari codoși
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 2 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357886_a_359215]
-
hăituit de potera vânătorilor de pripas. Pe gardul zdrențuit în coate își deșira pomii soldurile dolofane. Nimeni nu mai trece pe dara gândului ce duce la biserică. Singurătatea clopoțește în brazii de lângă fântână cu ciutura strâmba, ce viețuiește în fiece bătrână ce-și alăptează jalea buzelor vestejite în furca dorurilor. Încet-încet, Țara abia mai respiră. 21 iulie 2012 Referință Bibliografica: LACRIMA DE ȚARĂ / George Baciu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 568, Anul ÎI, 21 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright
LACRIMA DE TARA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358025_a_359354]
-
A pregătit îndelung trestiile, a probat adâncimea, a înfipt în ace nada vie...” Bieții viermuși!” Soarele prevestea o zi caniculară...A azvârlit primul fir cu plumbi și ac. A făcut să șuiere și al doilea ... S-a așezat în umbra bătrânei sălcii, relaxat și mulțumit. Curând a zvâcnit o plută unduind concentric apa. A ridicat. Peștișorul, ca de argint și gelatină, smuls arealului, se zbătea umed și rece în palma lui. -Ce stii tu, măi vietate!?... Vezi, omul a născocit fel
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358000_a_359329]
-
pe frunte, fesul de catifea neagră brodată în filigran. în urma ei, mama Stanca, gârbovită de ani, în portul bătrânesc - cu ștergar alb, fotă, ie și peste ea, pieptar cusut cu ornamente populare, parcă coborâte din fotografia lui Luca Paul cu bătrânele satului. Veniseră să-și vadă lada de zestre, frumos gătită de un iscusit meșter popular, și mare le-a fost surprinderea și supărarea că locul care altădată era păstrătorul comorilor etnografice ale Domneștiului, muzeul făurit cu migală de Petre, „derbedeul
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
cât gâgâlicea. Curtea, îngrădită cu nuiele de alun; hambar de fag, obor de vite și grajd pus la pământ pe patru tălpoaie groase”. Oftând, când Barbu conchise: „Acolo ai stat, Sultănico!?” O tristețe a apărut în ochii fetei și ai bătrânei, dar în centrul satului, o clădire imensă, o Casă de cultură, multe magazine, spații comerciale, străzi moderne cu trotuare și spații verzi, toate făcute de mâinile harnicilor domnișani. Școala pe care o știa de pe vremea lui Spiru Haret, este azi
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
să îngenunchez, să-mi scot căciula și să-mi fac semnul crucii: „Mulțumescu-ți Creatorule!... Orice zi pe care o trăiesc, este o bucurie imensă în sufletul meu de copil al Tău”. Susurul apei cristaline ce tot curge-n veșnicie în bătrâna fântână, al cărei acoperiș de șindrilă (bătut în solz de pește) s-a putrezit, iar pe alocuri se văd găuri prin care pătrunde sorele dimineții, mă trezește din visare, iar din pulbere irizată de curcubee văd cum se întrupează ZÂNA
CRONICA DE CARTE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358028_a_359357]
-
Cel mai recent volum al Titinei Nica Țene, Un strop de veșnicie (Editura Ecou, Cluj-Napoca, 2012), o surprinde pe poetă în ipostaza de supus răzvrătit al zeului Cronos. Tema timpului este tratată în multe dintre creațiile cuprinse în volum: Cheia bătrânei, Îndoială, Direct în cer, Speranță, Urc pe scara vieții mele, Trece vremea ... ,Toamnă, toamnă ai venit! Iar, Pe aproape e Crăciunul etc. Titina Nica Țene se vede într-o oglindă ușor încețoșată de curgerea vremii: „ mi s-a făcut târziu
IMUNITATE ABSOLUTĂ SUB CUPOLA TIMPULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358062_a_359391]
-
acest tablou este înfățișata o cameră spațioasa din vechea Olanda aranjată cu gust. Într-un pătuț doarme liniștit un copilaș, pe masa arde o lampă, o mamă tânără așezată pe un scaun citește din Biblie iar aproape de fereastră stă o bătrână foarte atentă la ceea ce se citește. Idea pictorului este de a ilustra următorul verset: ,,Căci acolo unde sunt doi sau trei adunați în Numele Meu, sunt și Eu în mijlocul lor.” (Matei 18:20) O altă ideie este că viața umană fără
CULOAREA VIETII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357570_a_358899]
-
Maicii Domnului în biserică din 21 noiembrie, numită conform tradițiilor și obiceiurilor Vegenia. La Vegenie, seara, fetele își află ursitul în funcție de obiectul ascuns sub un blid (castron). Cum se lasă seara, ele se adună ca la șezătoare, în casa unei bătrâne ce a pregătit obiectele, pentru ca ele să-și afle sortitul. Fiecare obiect pregătit este acoperit cu un blid. Fata care alege blidul sub care este ascunsă oglinda înseamnă că va avea parte de un soț frumos, cea care va alege
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE IARNĂ ÎN BANATUL MONTAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357619_a_358948]
-
Congresului niște mere mari și roșii. - Ia, maică, ia un măr frumos! E de la maica cea bătrână! - Zise bătrânica. În acest timp, Președinta femeilor cu pălărie neagră, înregistrând numai ea știe cum și de unde mesajul pe care l-a transmis bătrâna de culoare, și-a scos repede de la piept un iPhon, un telefon celular sofisticat în formă de evantai și după ce a transmis un mesaj runic codificat a început să vorbească cu glasul ei tare și spart: - Habar n-are de
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 7 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357548_a_358877]
-
Europa de acum în urmă cu 40.000 de ani. Numai baba asta focoasă, venită din Iad vrea acum să ne dezbine și să creeze panică la Congresul Internațional... - Lăsați-o să vorbească! Să auzim și noi tot ce știe bătrâna de culoare despre Soarele ei negru - interveni iarăși în forța cea de-a treia Vicepreședinta femeilor cu pălărie vitage. - Ia, maică! Ia un măr frumos! E de la maica cea bătrână! Mânca-v-ar Raiul pe toate, ca frumoase mai sunteți
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 7 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357548_a_358877]
-
iulie 2015 Toate Articolele Autorului NICIODATĂ Vânturile de nicăieri, de pretutindeni se-adună întotdeauna la mine în casă când bucuria își face culcuș în inima mea. Sărmane vânturi! ce nu știu că inima mea, niciodată nu va ajunge îndeajuns de bătrână, îndeajuns de uscată... să nu mai poată simți bucuria, durerea, și jalea. UN FLUVIU ANONIM Sunt un fluviu anonim, fără memorie, fără poveste... Sunt un fluviu indiferent de pasiunile pe care le mai pot aprinde pe malurile mele. Sunt același
ATUNCI AI SĂ ŞTII... de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357744_a_359073]
-
chiar alocarea veniturilor obținute din vânzarea producției de turț dintr-un singur semestru. Dar de fiecare dată s-au găsit diverse motive, care au amânat punerea în practică a propunerii. Unul era că turțul avea prea multe volume. Noroc cu bătrâna Europă și împreună cu minunații noștri arhitecți s-a reușit finalizarea unui proiect demarat acum 26 de ani. Cu foarte mulți bani. Să nu auzim că și aici au intervenit șpăgarii extratereștri! Din păcate, în toți acești ani, s-au pierdut
TABLETA DE WEEKEND (1): UN REGAT BIBLIOTECONOMIC de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358618_a_359947]
-
scaunul său și se apropiase de noi cu mâinile întinse și degetele răsfirate. Îmi simțisem brațul puternic solicitat de femeia pe care o susțineam, încercată, se pare, de o altă, mai pronunțată, criză de slăbiciune. Nu, rostise cu glas șuierat bătrâna, agitându-și degetele diforme înspre ochii noștri, nu aveți ce căuta aici! Sub privirile mele mirate, strania ființă care încerca, dintr-un inexplicabil motiv, să ne alunge, își retrăsese tremurând mâinile descărnate și începuse să-și ridice de pe chip voalul
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
pe buze, să-mi fi putut odihni, măcar și câteva clipe, privirea pe chipul plin de lumină al zeiței mele. Dintre celelalte femei îndoliate rămase la locul lor se ridicase una și, grăbită, cuprinzând-o de umeri, o oprise pe bătrână să-mi riposteze. Cocârjată, cu pași târșâiți, aceasta se lăsase condusă la locul ei. Vai, îmi șoptise fiica farmacistului Köpetzy, privindu-mă cu ochii înlăcrimați și supuși ai Daniellei Darieux, nu știu cum să vă mulțumesc, fără dumneavoastră m-aș fi pierdut
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
din cauza secetei din primăvară. Boabele costelive de grâu sau de orz ce au mai scăpat de la secetă, le-au cărat șoarecii de câmp prin găurile lor, unde și-au pregătit adevărate comori pentru iarna ce se anunța aspră după spusele bătrânelor din sat. Înainte de cumpăna dintre ani, mama Ioana, mătușa lui Victor, tăia în două cu cuțitul câteva cepe, alegea cupele mai mari în care punea câte o lingură de sare și le așeza cu grijă pe pervazul ferestrei în ordinea
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
și legat, pentru că în curând avea rândul la batoză, să-și treiere bruma de grâu ce recoltase. Gândurile îi zburau la Jeni. Era însărcinată și așteptau din zi în zi să-i vină sorocul. Era primul lor copil și cum bătrânele din vecini le spusese că vor avea băiat, că are burta țuguiată, erau plini de speranță că se va naște sănătos primul lor moștenitor. Poate că acel copil dacă va fi băiat, nu va avea aceeași viață chinuită de țăran
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
prin bătătură, profitând de absența ei, s-au dus repede în chiler, au luat putineiul și l-au băgat sub plapumă unde dormea Răducanu și pe aci ți-e drumul, au fugit repede să nu fie surprinse asupra faptului de bătrână. Seara când tânărul preceptor a venit acasă de la primărie, a cinat împreună cu gazdele și s-a dus la el în cameră să se culce. Cum lumina de la lampa cu petrol așezată pe perete nu era suficientă pentru a distinge modificările
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
de bolnăvioară, parcă îi trecea de boală, când inspira din cuvinte suflet tânăr, inimă și trup fierbinte. Își cuibărise bucuria-n piept cu gându-n vară la eveniment. Numai că iarna geroasă a țintuit-o lângă sobă-n casă. Ea, bătrâna, nu a luat-o-n seamă și-a târâit-o până-n miez de vară, de s-au mirat vecinii și întregul sat, cum de le-a-nvis pe toate de dragul ei băiat! Dar a sosit și ziua, în care avionul aterizase-n
REÎNTÂLNIREA AMÂNATĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/344669_a_345998]
-
Fiind zi de joi, speram ca tot weekendul să fie frumos și să nu plouă, chiar dacă aveam cu noi cortul impermeabil Motonava aluneca maiestuos pe apa tulbure a Dunării, care își cobora molcomă undele spre marea cea mare, precum o bătrână care își târăște greoi picioarele obosite. La Crișan am debarcat și-n timp ce așteptam să apară vreo barcă pescărească pentru a ne trece pe malul celălalt, ne-am aprovizionat cu apă potabilă în peturile golite de bere, pentru bucătăria
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
permanent uniți, lângă mămica lor. Aflăm și întâmplări despre „O rățușcă” - de data aceasta, în versuri. În natură, ca și pe lângă casa omului, toate lucrurile și ființele au rostul lor firesc, temeinicit din strămoși și păstrat cu sfințenie. În povestirea „Bătrâna” - poate cea mai frumoasă și mai emoționantă din tot volumul - Tudor, meditând în grădină la frumusețea creației divine, trece cu lejeritate pe tărâmul amintirilor. O floare din grădină îi atrage atenția și o culege. Cu ea în palmă, caută umbra
PE CURÂND, DRAGI PRIETENI! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344663_a_345992]
-
grădină îi atrage atenția și o culege. Cu ea în palmă, caută umbra bătrânului nuc, care-și răsfira crengile generos. Și, pe băncuța de lângă nuc, somnul îl fură și-l proiectează cu ani în urmă, la întâmplarea cu iapa numită „Bătrâna” pe care o pierduse odinioară. Marian Malciu posedă o artă a narațiunii perfectă. Cu puțină imaginație, te transpui în povestire și trăiești întâmplările de parcă ar fi fost ale tale. Și într-aceasta constă măiestria autorului. Adeseori, între om și animal
PE CURÂND, DRAGI PRIETENI! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344663_a_345992]
-
căldarea mare cu apă la fiert. În bătătură așează albia de lemn pe care o înconjoară cu frunze de nuc sau foi de lipan( brusture), taie un „codru” din săpunul de casă care miroase a mentă și pelin( azi, numai bătrânele păstrează obiceiul săpunului de casă). La brâu își pune un șervet nou, țesut de mâinile ei, așteptând ceata de copii gălăgioși, ce trec din casă în casă, poarta fiind deschisă toată ziua. Copiii se așează, unul în spatele celuilalt, mai întâi
TRADIŢII LA PURANI DE VIDELE-SPĂLATUL DE PICIOARE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344749_a_346078]