2,363 matches
-
cât mai rapidă a banilor În contul editurii. Am fost plăcut surprins să aflu că e nelipsit de la Liturghie și m-a chestionat În amănunt despre viața din mănăstire și adaptarea mea acolo. Revenit acasă pe la 18, am degustat fasolea bătută oferită de nora mea, iar acum Încerc să văd ce mai pot face Înainte de a trece la rugăciune și apoi la somn. Până una-alta, să mai notez câteva autografe de pe cărțile de care mă despart: Dlui Cornel Galben Pentru
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
sunt și că sunt inteligent, la școală iau în fiecare an premiul întâi. Mircea se apropie de poarta casei și începe să strige întâi destul de fără vlagă, apoi din ce în ce mai cu îndrăzneală: Nea Toma, nea Tomiță. Nici un răspuns. Nu se dă bătut. Iar și iar încearcă. Degeaba. Eu deja plâng cu sughițuri pe care nu reușesc să mi le maschez. Într-un târziu, când ne pierduserăm orice speranță, nea Tomiță se arată la față. Doamne ajută, îmi zic. Omul se uită la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
Doar huma cu de aur fire, Ce, de atâta siluire, Degrabă nici pe ea, o, Doamne, N-o vom cunoaște-n veri și toamne. Ridică-te din suferință și din cazonă umilință! Ridică-te Basarabie, Trecută prin foc și sabie, Bătută, ca vita, pe spate Cu biciul legii strâmbate, Cu lanțul poruncitoarelor strigăte! Ridică-te! Ridică-te! Ridică-te! Tu, preschimbată într-o mină De sfeclă și de nicotină în care sunt înmormântate Vieți de soră și de frate Tu, preschimbată
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Tu, preschimbată într-o fermă în care-o mână dură, fermă Se vâră pân’ la cot și-nhață Tot ce am muncit de dimineață Ridică-te din suferință și din cazonă umilință! Ridică-te Basarabie, Trecută prin foc și sabie, Bătută, ca vita, pe spate Cu biciul legii strâmbate, Cu lanțul poruncitoarelor strigăte! Ridică-te! Ridică-te! Ridică-te! Tu, preschimbată într-o gară în care cine vrea coboară, Prin care cine vrea se plimbă Scuipând în datini și în limbă
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
în limbă, Schimbată crud de minți demente în cruce de experimente: îți bat piroane-n mâni, picioare, Te stingi și parcă nu te doare, Ridică-te din suferință și din cazonă umilință! Ridică-te Basarabie, Trecută prin foc și sabie, Bătută, ca vita, pe spate Cu biciul legii strâmbate, Cu lanțul poruncitoarelor strigăte! Ridică-te! Ridică-te! Ridică-te!” După simpozion, Grigore Vieru a plecat către Chișinău cu mașina parlamentului, cu care venise la Iași, Vitalia Pavlicenco. La simpozion dl. Grigore
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
m-am așezat din nou la birou, în fața declarației mele. și am așteptat. Radu Marin intră de câteva ori, poate și alții. Îmi citi declarația, rânjind batjocoritor. La un moment dat fu introdus un băiat tânăr, foarte speriat și vizibil bătut, adus special ca să mă recunoască. Eu nu-l cunoșteam. De altfel, și el răspunse negativ la întrebările anchetatorilor. Așa cum mă aflam în cabinetul respectiv, îmi dădeam seama că era o vânzoleală destul de mare pe culoare. Uneori chiar se deschidea ușa
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
acea compasiune spontană care mă ținea un timp și apoi trecea de la sine. Acea încremenire cu degetele chircite, cu unghiile înfipte dureros în podul palmei, strângerea din buze cu care priveai cum cineva pe care nu-l cunoști e arestat, bătut, zdrobit în picioare sub ochii tuturor. Apoi să pleci de-acolo cu gura iască, gâtlejul arzând și cu pas întins, de parcă cineva ți-ar fi pompat aer fetid în stomac și picioare. Să te încerce o senzație lâncedă de vinovăție
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
foame. Se-ntâmpla, uneori, să fi fost deja tunsă chilug din pricina păduchilor și, pe deasupra, să o mai și prindă furând. Atunci, gardienilor tare le părea rău că cineva ras în cap nu poate fi ras încă o dată, spre deosebire de o spinare bătută, pe care liniștit o mai poți bate o dată. Chilugul rămâne multă vreme chilug, îmi spunea mama, părul nu-i atât de cretin ca pielea. Am o fotografie: mama ca fată tunsă chilug, jigărită de i se lipește pielea de os
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
-ntâmpla?) Dumnizale, Dumnizale! Se văitau privind starea jalnică a grupului de infractori minori care se întorceau la căminul lor. Pe întinsa și frumoasa câmpie a Bărăganului, acoperită acum de un strat gros de zăpadă, patru copii obosiți, înfrigurați și flămânzi, bătuți și terorizați la postul de miliție pentru un fapt disproporționat cu pedeapsa primită, se îndreptau cu anevoie spre casă. Ne dureau umerii, brațele, spinarea, capul, tot corpul, acolo unde bastonul cauciucat al milițianului se abătuse fără milă peste noi. Nasul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
lor în casă, dar acțiunea s-a dovedit a fi ineficientă. Erau mari și mulți și de o îndrăzneală extraordinară. Orificiile astupate ziua de tata cu resturi de cărămizi și cioburi de sticlă introduse în găurile lor și presate, înghesuite, bătute zdravăn cu un par, nu rezistau în fața lor, fiind dislocate fără probleme. Noaptea își făceau apariția cu o impertinență incredibilă dupăind pe dușumeaua proaspăt muruită, trecând cu nesimțire peste picioarele noastre, încât ne sculam în toiul nopții în strigăte de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
pretutindeni, restaurante improvizate cu fleici și mititei, fum, gălăgie, lumini stridente, mirosuri - distracție, nu glumă. Și mergeam la iarmaroc cu o trăsură: birja cu trei cai. Părinții pe bancheta din spate și eu pe băncuța din fața lor. Strada mare era bătută toată în mici prăvălii, stră moașele buticurilor de azi. Iar pentru mine nu mele patro nilor se identificau cu firmele prăvăliilor. Dom nul Ru leta ținea merceria. Domnul Modern era patronul cinematografului și al hotelului. Domnul Marcațării era patronul feroneriei
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
familia. R.P. Zvonistica se lega de cârligele din abatoare, atâta tot. A.R. Mă rog. Eu eram încă prea crudă ca să pot conștientiza întreaga grozăvie. Știu că tatei îi era frică să iasă pe stradă pentru că evreii erau prinși și bătuți. Și mai știu - de asta-mi aduc aminte cu precizie - că, de câteva ori, au venit seara la noi echipe de tineri în cămăși verzi, cu banduliere, care făceau percheziții. Ne întorceau casa pe dos, dar nu-mi dau seama
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
atâtea filme și cărți numite pe scurt „Adevăratul sfârșit al războiului”. Dar, căutând mai adânc, Strom a observat că dereglările nu vin din simpla - ce adjectiv odios! - reacție nervoasă la suferința îndurată, ci pur și simplu (iar?) din reducerea creierului. Bătuți, terorizați, trăind cu spaima în suflet, prost hrăniți - creierul li s-a făcut tot mai mic și de aici... Dar un creier micșorat nu mai revine la dimensiunea normală; o unghie roasă, un fir de păr tăiat, da, își mai
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
de 270 de grade și sunt cu capul în jos... „Căutați-i omului urechea...”, roagă un spital londonez Scotland Yard-ul. Polițiștii găsesc într-adevăr o ureche la barul „Half Moon” - într-un coș de hârtii - și o aduc victimei bătute măr „într-o discuție”. Medicii cos urechea la loc; la Santiago de Chile, inspectorii de poliție se chinuie amarnic câteva zile ca să pună mâna pe doi gangsteri: în ziua de 2 mai, cei doi bandiți - reperați într-un hotel - pun
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
cu toate avantajele ei, drumețul pasionat de cunoașterea frumuseților patriei trebuia să bată drumul ce ducea la Bâlea, dela gara Arpaș sau dela halta Cârța, cu piciorul, cu ranița în spate și cu alpenstockul în mână, pe cărări prea puțin bătute, urmărind aproximativ traseul despre care tocmai vorbirăm, cunoscând că avea de făcut 18 kilometri de drum până la Glăjărie, trei ore de urcuș pe plaiurile prea puțin bătute dela Glăjărie la Bâlea Cascadă, considerat ca partea cea mai grea, și alte
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
extra senzorială, sau printr-o subită iluminareț A doua axă importantă a cărții este ceea ce aș putea numi gombrowiczismul (sau ferdydurkismul) ei. În ultimii 10-15 ani, această literatură „cu copii“ sau „cu adolescenți“ a devenit una dintre direcțiile cele mai bătute ale prozei noastre. S-ar zice că avem deja o tradiție a modernității în acest sens, dacă ne gîndim la cîteva cărți foarte reușite (per soanele de față se exclud) apărute în ultimul timp : Exuviile Simonei Popescu, Muzici și faze
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
se joace cu schija. Nenea Dode stătea la cîteva case mai încolo (era soțul lu’ țața Tia, care-i aducea lapte bunicii, și caș proaspăt, din acela care-ți scîrțîie între dinți - murea după cașul lu’ țața Tia -, și lapte bătut, gros, cu bucățele de unt prin el) și făcuse războiul și îi intrase o schijă în el. Îi intrase în braț și rămăsese acolo ; rana se acoperise, iar bucata de oțel se obiș nuise de minune cu noua ei casă
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
vecinicie, cum ninge afară. Acum încep să mă îmbrac să plec la mama lui Mircea [Eliade]. Cum voi ajunge până acolo? Îți pot spune: La fin à ce soir. Îți întind cu ochii umezi botul meu de câine bătrân și bătut. Mângăie-mă cu mânuța ta cu degete lungi și delicate. Mama II 2 ianuarie [1948], sâmbătă, ora 8 dimineața [...] Înțelegi, Mica, dacă lucrurile s-ar fi petrecut înainte de război, aș fi venit să te văd... dar așa, îi spun inimii mele
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
cu celelalte“. Ți-aduci aminte, draga mea? [...] Șapte bătăi de pendulă. N-am să mă mai scol de la masă; am să mai stau de vorbă cu tine. [...] Te iubesc, scumpa mea; nu vreau să mai fii deprimată. Nu te da bătută: ești tânără, ești frumoasă, ești la Paris, în orașul visurilor tale și alor mele. Dacă ai vrea să te măriți, aș suporta totul cu mai mult stoicism. N-aș mai avea figura asta îngrijorată, cum e cea a tatălui lui
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
pălăria cea nouă Cossack mi-a venit pe ochi și sunt conștientă de faptul că, pe partea cealaltă a drumului, toți oamenii care stau pe scaunele de la fereastră ale cafenelei Jo-Jo mă privesc amuzați. Dar n-am să mă dau bătută. Știu sigur că o să meargă. Trebuie să meargă, pentru că în ruptul capului n-am să plătesc un comision de livrare uriaș când stau chiar după colț. — N-o să intre. Taximetristul scoate capul pe geam și se uită la mine cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
chestia asta? Mă uit în gol la pagina de hârtie, cu respirația precipitată, lăsându-mi gândurile să se războiască între ele. Caut disperată o soluție, o portiță de scăpare prin care să mă pot strecura. Nu vreau să mă dau bătută până când nu trec în revistă absolut toate posibilitățile. Gândurile mi se răsucesc în minte, iar și iar. Le reiau la nesfârșit, asemenea iepurașului de jucărie care bate toba. — Becky? Mami intră și eu tresar vinovată, strângându-mi repede lista în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
109)"/>. Când evreul reacționa totuși, românul se arăta uimit. În 1823, de exemplu, câțiva evrei au Îndrăznit să se apere În fața agresiunii unor români. Slugerul Costache, vătaf la agie, a declarat cu acel prilej că evreii „trebuiau să se lase bătuți, căci n-au nici un drept de a se apăra contra valahilor țării, care astfel domnesc și guvernează În patria lor” <endnote id="(395, p. 175)"/>. Într-un memoriu din 1945, fostul primar al orașului Cernăuți, Traian Popovici, după ce descrie „Întreaga
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe jidovul rătăcitor, pe un fel de «Taugenichts» [= netrebnic], pe un comunist zdrențăros și fără demnitate” <endnote id="(867, pp. 103, 189, 255)"/>. În volumul de poeme Peter Schlemihl (București, 1932), poetul Ilarie Voronca (Eduard Marcus) se simte un om bătut și alungat, respins de societate, fără casă, fără patrie, un „evreu rătăcitor” : M-ați alungat din ogrăzile udate de ploile târâte Și În decembrie de lângă sobele voastre În care focul troznea ca un harbuz. M-ați alungat de pe ulițele pline
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Înfăptuite de români asupra comunității evreiești din Galați În timpul sărbătorilor de Crăciun din 1846. Pe un ton dezaprobator, articolul descria acest pogrom, care a durat mai multe zile și s-a Încheiat cu câțiva evrei morți, mai mulți răniți și bătuți, o sinagogă profanată și distrusă, case și prăvălii evreiești devastate și jefuite. Pentru oprirea violențelor - continua relatarea de presă - a fost necesară intervenția consulului austriac și a celui englez și ulterior a poliției, care a pus „la umbră” (În temniță
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Rădulescu scria următoarele Într-un articol publicat În Naționalul (din 11 aprilie 1859) și intitulat „Masacrul din Galați” : Populația [...] află pretext de pradă, de ucideri și de cele mai neomenoase crime ; mulți hebrei fură uciși și mai mulți vulnerați și bătuți, casele hebreilor toate violate și prădate. Două sinagogi [au fost] sparte și despuiate, vasele cultului, Legea sau Tora călcate În picioare [...]. Hebreii nu mănâncă la copii În Englitera, nu În Franța, nu În Germania, nu pe nicăiri, pe unde oamenii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]