4,386 matches
-
să se deranjeze: „Duceți-l la numărul 4”. Sau precum ducesa de Abrantès care, rugată de Napoleon să o primească la Raincy pe prințesa de Westphalie, va oferi a doua zi toate plăcerile unei vânători regale, mese Îmbelșugate și un bal fastuos ca În cinstea unor suverani. Orice fashionable va trebui să imite, În sfera lui, această largă Înțelegere a existenței: el va obține cu ușurință rezultate minunate În această direcție dacă nu va obosi să caute mereu, dacă va ști
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
1913-1927. Marcel Boulenger, Cours de vie parisienne, Paris, 1913. Edward Morgan Forster, Maurice (1913), New York, 1971. Guido Gustavo Gozzano, L’Ultima traccia, Torino, 1919. Robert de Montesquiou, Les pas effacés, Paris, 1923. André Gide, Corydon, Paris, 1924. Raymond Radiguet, Le Bal du comte d’Orgel, Paris, 1924. Mateiu I. Caragiale, Remember, București, 1924. Francis Scott Fitzgerald, The Great Gatsby, New York, 1925. René Crevel, Mon corps et moi, Paris, 1926. Ion Vinea, Lunatecii, București (1927-1960), 1965. Virginia Woolf, Orlando, Londra, 1928. Mateiu
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
economică a democrației, Editura Institutul European, Iași, 2009. Drăgănescu, M., Sistem și civilizație, Editura Politică, București, 1976. Drâmba, O., Istoria culturii și civilizației, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984. Dumitrescu, F., Căile stabilității monetare, Editura Academiei Române, București, 1993. Dumitrescu, S.; Bal, A., Economie mondială, Editura Economică, București. Dumitriu, A., Culturi eleate și culturi heracleitice, Editura Cartea Românească, București, 1987. Durkheim, É., Formele elementare ale vieții religioase, Editura Polirom, Iași,1995. Durkheim, É, Diviziunea muncii sociale, Editura Albatros, București, 2001. Echaudemaison, C.
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
București, 2001, p. 56. 213 Ibidem. 214 Ibidem. 215 Anthony Giddens, Sociologie, Editura All, București, 2007, p. 59. 216 Ibidem. 217 Ludwig von Mises, Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 112. 218 Sterian Dumitrescu, Ana Bal, Economie mondială, Editura Economică, București, p. 14. 219 Ibidem. 220 Vezi și Victor Jinga, Moneda și problemele ei contemporane, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981, vol. I, p. 39. 221 Sterian Dumitrescu, Ana Bal, Economie mondială, Editura Economică, București, p. 14. 222
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
mises.ro, p. 112. 218 Sterian Dumitrescu, Ana Bal, Economie mondială, Editura Economică, București, p. 14. 219 Ibidem. 220 Vezi și Victor Jinga, Moneda și problemele ei contemporane, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981, vol. I, p. 39. 221 Sterian Dumitrescu, Ana Bal, Economie mondială, Editura Economică, București, p. 14. 222 Ludwig von Mises, Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 149. 223 Ibidem. 224 Fernand Braudel, Jocurile schimbului, Editura Meridiane, București, 1985, vol. I, p. 13. 225 Adam
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
un rit de trecere polivalent, care afirmă atât comuniunea (vechiul statut), cât și desprinderea (integrarea În noua funcție). La rândul său, viața din mediul liceal sau universitar este ritmată de ceremonii de intrare (examene, sărbători de deschidere a anului academic, baluri ale bobocilor) sau de desprindere (festivitățile de absolvire și petrecerile de adio precum balul de bacalaureat sau „spargerea grupei”). Studiind formele de integrare dintr-o celebră școală de artă, Monique Segré (2000, pp. 171-183) a identificat etapele standard ale riturilor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
integrarea În noua funcție). La rândul său, viața din mediul liceal sau universitar este ritmată de ceremonii de intrare (examene, sărbători de deschidere a anului academic, baluri ale bobocilor) sau de desprindere (festivitățile de absolvire și petrecerile de adio precum balul de bacalaureat sau „spargerea grupei”). Studiind formele de integrare dintr-o celebră școală de artă, Monique Segré (2000, pp. 171-183) a identificat etapele standard ale riturilor de trecere: a) izolarea (separarea): tânărul este rupt de vechea colectivitate și (Încă) neacceptat
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
interzice licențiozitatea gestuală și verbală, vor exclude măștile grotești și confruntările violente și vor limita zonele de desfășurare ale carnavalului. Ieșirile haotice vor fi Înlocuite de parade ale măștilor și carelor alegorice - care au trasee fixate cu rigurozitate - și de balurile mascate ori concursurile de măști și dansuri, toate controlate de „specialiști” ai esteticii carnavalești. Confruntările violente vor face loc luptelor simbolice cu flori, diferite legume ori fructe, confetti etc. Consumul destrăbălat de mâncare și băutură este stabilizat sub forma ospețelor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pasivă, Începe să devină participant activ, prin intermediul asociațiilor sportive sau municipale locale. Teatru de amatori, orcheste și fanfare orășenești, echipe sportive, chermeze organizate de personalul și elevii școlilor publice - toate animă partea a doua a zilei. Sărbătoarea se Încheie cu balurile din cartierele orășenești sau din sate, prelungite până noaptea târziu, ocazie mult-așteptată de a dansa pentru oamenii obișnuiți (C. Amalvi, 1994, p. 442). Acest sistem politic, social și ceremonial care instaurează, cu ajutorul calendarului comemorărilor, un anumit trecut, asumat ca istorie
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de la numărul 9/1930). Revista de format mic, asemenea „Biletelor de papagal”, C.l. își propune să fie „ecoul manifestărilor artistice din toate domeniile”, luând distanță față de orice formă de extremism. Este reprodus un „articol critic” (semnat Dalda) pe marginea volumului Bal mascat al lui Ionel Teodoreanu, articol intitulat Declinul d-lui Ionel Teodoreanu, aici scriitorul fiind acuzat că, pierzându-și vivacitatea scriiturii, ar fi scris într-un mod „industrial”, în urma succesului cu românul La Medeleni. În numărul 10/1930 revista publică
CUVINTE LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286631_a_287960]
-
Al. Macedonski. Al. T. Stamatiad traduce cugetări și alte texte de Charles Baudelaire. Neputându-și realiza intenția de a urmări întreaga mișcare artistică și literară din țară și străinătate, C. se rezumă la colaborarea câtorva scriitori români: Oreste (Murmur de bal), Al. Macedonski (Ziua unei fete vrednice de lumea nouă, Ziua unui funcționar mijlociu), Mihail Sorbul (un fragment din drama istorică Letopiseți), N. N. Beldiceanu (O dragoste platonică), I. Chiru-Nanov (Fala Oprișenilor, fragment de roman). Alți colaboratori: Ion Al George, George Gregorian
COMEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286345_a_287674]
-
în acest fel gelozia fioroasă a lui Iancu Pampon, cartofor cu merchez și „ex-tist” de vardiști, și oțărârea neputincioasă a lui Telemac Răzăchescu, zis Crăcănel. Năduful Miței Baston se manifestă zgomotos, întărâtat, în clișee de țipătoare melodramă. Sminteala continuă la bal, unde suita de quiproquouri, de păruieli și bastonade e la locul ei. Un bal mascat, cum nu se poate mai nimerit pentru aceste personaje de carnaval. O tragedie a vindictei râvnește a fi Năpasta (1890). Atmosfera, încă de la primele replici
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
de vardiști, și oțărârea neputincioasă a lui Telemac Răzăchescu, zis Crăcănel. Năduful Miței Baston se manifestă zgomotos, întărâtat, în clișee de țipătoare melodramă. Sminteala continuă la bal, unde suita de quiproquouri, de păruieli și bastonade e la locul ei. Un bal mascat, cum nu se poate mai nimerit pentru aceste personaje de carnaval. O tragedie a vindictei râvnește a fi Năpasta (1890). Atmosfera, încă de la primele replici, se anunță apăsătoare, sumbră și ea devine într-adevăr insuportabilă, prevestind un sfârșit funest
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
I-V, București, 1954-1955 (în colaborare); Teru Takakura, Cântecul porcului; Joko Ota, Până când, București, 1956 (în colaborare); Jacques Rémy, Dacă toți oamenii din lume, București, 1957; Paul Eluard, Frații care văd. Scrieri despre artă, București, 1957 (în colaborare); Anatole France, Balul costumat, București, 1958. Repere bibliografice: Aderca, Contribuții, II, 261-264; Perpessicius, Mențiuni, IV, 62-65; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 266; Călinescu, Ist. lit. (1982), 906; Jacques G. Costin, ALR, 188-192; Mirodan, Dicționar, I, 409-414; Ov. S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de
COSTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286442_a_287771]
-
Caragiale: O noapte furtunoasă (1879), O scrisoare pierdută (1884), D-ale carnavalului (1885). Făcând apel la umor, precum în O alegere la senat (1878) de I. Negruzzi, sau la comicul buf, ca în comediile lui Gh. Bengescu-Dabija O palmă la bal mascat (1871) și Cucoana Nastasia Hodoronc (1877) și în „cânticelele comice” ale lui V. Alecsandri și I. Ianov, autorii dramatici abordează de preferință satira socială. Subiectele erau extrase din realitățile întregii societăți, de la boieri până la țărani (I. Slavici, Fata de
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
cu orbi (1933) și va publica după 1944 câteva volume de reportaje și poezii agitatorice, antiburgheze și antiimperialiste, va scrie versurile primului imn al Republicii, cunoscând, în anii ‘50, notorietatea prin piese de teatru ce satisfăceau „comanda socială” a vremii - Bal la Făgădău (premiera în august 1946, regia Sică Alexandrescu), „comedia lirică” Voiaj în Noua Caledonie (jucată în 1947, la Cluj), Iarbă rea (1948), Recolta de aur (1949), Pentru fericirea poporului (1951; în colaborare cu Nicolae Moraru), Bulevardul împăcării (1952) etc. Membru
BARANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285619_a_286948]
-
fond teatrul bulevardier, se transformă în spectacole de succes și uneori chiar de durată (Mielul turbat s-a jucat, în 25 de ani, de mii de ori, ca și Opinia publică, montată și în străinătate. Primele piese ale lui B. - Bal la Făgădău, Iarbă rea, Recolta de aur, Bulevardul împăcării - sunt de-a dreptul îndatorate lui I. L. Caragiale și lui Tudor Mușatescu, prin actualizarea, în beneficiul unui inventar de idei propriu epocii, a câtorva elemente dramatice de succes: atmosfera electorală care
BARANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285619_a_286948]
-
sunt câteva din descoperirile satirice ale lui Aurel Baranga. Servite de o pricepere rară a meșteșugului comediei, ele îi asigură autorului o prezență emblematică în dramaturgia contemporană. MIRCEA GHIȚULESCU SCRIERI: Poeme cu orbi, București, 1933; Ninge peste Ucraina, București, 1945; Bal în Făgădău, București, 1946; Marea furtună, București, 1946; Sufletu’ arendășoaiei, București, 1949; Vocea Americii, București, 1949; Viața învinge (în colaborare cu Dinu Negreanu), București, 1950; Voința de pace a popoarelor nu poate fi înfrântă, București, 1951; Pentru fericirea poporului (în
BARANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285619_a_286948]
-
în sensul afirmării sincerității și al acceptării realității brutale; orice restricție etică fiind abolită, se dezlănțuie cele mai ascunse - până atunci - pasiuni erotice. În castelul-Sodomă coexistă devoțiunea și altruismul cu libertinajul cel mai deșucheat. Atmosfera este de sabat grotesc, iar balul din grotele Sărcanilor, cu travestiuri senzuale și împreunări în lanț, anticipă, iarăși, episoadele corespunzătoare din Princepele lui Eugen Barbu. Dezmățului cosmic i se opune castitatea sătenilor. Castelul este incendiat de țăranii revoltați de „măscările” pe care, din întâmplare, le descoperă
BARNOSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285651_a_286980]
-
domnesc, fanariot (Din vremea lui Caragea), eșecul Eteriei și uciderea „domnului Tudor” (Din timpul zaverei), trecerea din ghearele fanarioților „sub cizma moscalilor”, „nacealnici și pazarnici” (Bârzof), realități de altădată, cu culoarea lor (Bucureștiul vechi, Școala acum 50 de ani, Un bal la Curte în 1827, O călătorie de la București la Iași înainte de 1848), destrămarea averii Dudescului, oameni-idei (Teodor Diamant, Ion Câmpineanu, Nicu Bălcescu). Totul, văzut cu o privire trează, însă nu rece, care „înțelege”, cu o ușoară detașare și umor, uneori
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
atmosfera de șezătoare. În 1893, a scris libretul pentru o nouă operetă, Insula florilor, pe muzică de M. Cohen-Lânaru. B.-D. a fost și un dramaturg prolific. Ca autor de piese originale, a debutat în 1871 cu O palmă la bal mascat, reușită comedie de situații, publicată în „Convorbiri literare”. A doua piesă a lui B.-D., Radu III cel Frumos, preia subiectul dintr-o nuvelă istorică a lui N. D. Popescu, fără a reuși să depășească mediocritatea modelului. Cucoana Nastasia
BENGESCU-DABIJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285698_a_287027]
-
cât mai apropiate de original, din opera poetică a lui George Coșbuc și din narațiunile lui Emil Gârleanu. Dă, de asemenea, un volum de versiuni din poeziile lui St. O. Iosif și o tălmăcire a unui roman de Ionel Teodoreanu (Bal mascat). B. își măsoară forțele în transpunerea unui poem atât de dificil cum este După melci de Ion Barbu, convingându-i, prin versiunea obținută, pe îngrijitorii unei ediții Ion Barbu în germană. Disponibilitatea de a găsi echivalarea în limba germană
BERG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285707_a_287036]
-
Lichtendorf); Călin Gruia, Die Tauprinzessin [Domnița de rouă], București, 1973; Ioan Slavici, Der gescheite Păcală [Păcală în satul lui], București, 1973; Marta Cozmin, Der übermütige Hahn und andere Märchen [Cocoșul de aur și alte povești], București, 1977; Ionel Teodoreanu, Maskenball [Bal mascat], București, 1977, Der Spiegel [Oglinda], București, 1979. Repere bibliografice: Die rumäniendeutsche Gegenwartslyrik: Versuch einer Bestandsaufnahme und Interpretation, „Volk und Kultur”, 1973, 12; Anna Bretz, Die Kunst der Nachdichtung. Gesprächt mit, „Volk und Kultur”, 1977, 3; Für den Tag, für die
BERG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285707_a_287036]
-
biografia, ținta ultimă a documentaristului, tentat câteodată de romanțări, fiind aceea de a reconstitui „viața de basm” a altor timpuri. Înclinat spre portretistică, manifestând aptitudini de memorialist, B. lasă să pătrundă în contribuțiile lui episoade de aventură, mister, intrigi amoroase, baluri, dueluri. Unele studii tind să ia o turnură romanescă. De altfel, cărturarul a și compus, în rusește, între 1953 și 1956, un roman, Ultimul om de prisos, rămas netipărit. Medalioanele de scriitori (C. Stamati-Ciurea, Al. Donici, I. Sârbu, Dimitrie Moruzi
BEZVICONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285716_a_287045]
-
în Anglia, Suedia, Olanda, Germania ș.a. În afară de Două portrete (1930) și Destinul lordului Thomson of Cardington (1932), tălmăcite chiar de autoare, celelalte traduceri românești au apărut cu întârziere (Isvor, țara sălciilor, 1937, Cele opt raiuri, 1946, peste câteva decenii, La bal cu Marcel Proust, 1976, Jurnal politic, 1979, iar după 1990, într-un ritm mai susținut). Critica românească interbelică a receptat, în mare parte favorabil, aproape toate cărțile ei apărute în limba franceză (Isvor, le pays des saules, 1923, Le Perroquet
BIBESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]