5,546 matches
-
schimbat în octombrie 1912, când Titu Maiorescu asigura că "în limitele tratatului de la Berlin, neutralitatea României este firească. Dacă se vor produce, însă, schimbări teritoriale, România va avea să-și spună cuvântul"3211. Ca urmare a suceselor militare ale aliaților balcanici din cursul lunii octombrie 1912, devenea tot mai evidentă iminența unor modificări teritoriale în Balcani. În aceste condiții, guvernul român s-a decis să emită o serie de cereri în privința situației românilor macedoneni și în privința stabilirii graniței româno-bulgare din Dobrogea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
asupra unei frontiere strategice ce urma să atribuie orașul Silistra României. În ultimele zile ale lunii decembrie 1912 au început la Londra tratativele de pace. Delegatul român, domnul Nicolae Mișu, avea sarcina de a apăra interesele României și ale românilor balcanici și de a încheia tratativele cu delegația bulgară privind rectificarea graniței dobrogene. La sfârșitul lunii decembrie 1912 Take Ionescu a vizitat Viena, Berlinul și Parisul după care i s-a alăturat lui Nicolae Mișu la Londra. Lipsa de rezultate a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
transpunerea în practică a protocolului, s-au desemnat comisiile mixte româno-bulgare, care au avut o serie de întruniri la Silistra și Rusciuc în lunile iulie-august 1913. Lucrările acestora au fost, însă, suspendate în contextul izbucnirii celui de-al doilea război balcanic, la 17/30 iunie 1913, când Bulgaria și-a atacat foștii aliați. Astfel, din comisia bulgară făceau parte: generalul Papricov, locotenent-colonelul Stanciov și patru deputați bulgari, în timp ce, din comisia română făceau parte: generalul I. Culcer, colonelul C. Cristescu, maiorul G.
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Stanciov și patru deputați bulgari, în timp ce, din comisia română făceau parte: generalul I. Culcer, colonelul C. Cristescu, maiorul G. A. Dabija, Alexandru Lahovary și deputații Dimitrie Nenițescu, Nicolae Cincu și P. Greceanu. În contextul declanșării celui de-al doilea război balcanic, la 20 iunie 1913 guvernul român a decretat mobilizarea armatei române iar la 28 iunie 1913 trupele române intrau în Silistra. În cele din urmă, la 8 iulie 1913, Bulgaria accepta noua frontieră dobrogeană, iar la 9 iulie 1913 accepta
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
iunie 1913 Marele Stat Major al armatei române condus de către generalul Alexandru Averescu a elaborat un plan de acțiune ce prevedea atacarea Bulgariei pe două direcții, în Cadrilater, și pe direcția Sofia. Scurt ca durată, cel de-al doilea război balcanic a început odată cu atacarea, fără declarație de război, de către armata bulgară a Serbiei și Greciei. Operațiunile militare s-au desfășurat pe mai multe fronturi: în Macedonia, la granița sârbo-bulgară, în Tracia și, spre finalul conflagrației, în nordul Bulgariei și în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
3 iulie 1913, trupele române stabilite în sudul Dunării în localitatea Ghigheni. Pe durata campaniei din Bulgaria a acționat în calitate de ofițer al Diviziei a 2-a Cavalerie și căpitanul Ion Antonescu. De altfel, la încheierea celui de-al doilea război balcanic, Ion Antonescu a fost decorat de către regele Carol I cu ordinul "Virtutea militară" pentru meritele sale în campania din Bulgaria 3221. După o serie de negocieri diplomatice desfășurate la Niš, la 17 iulie 1913 s-au deschis lucrările Conferinței de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și bunurile acesteia, în condițiile în care pe celelalte fronturi din Balcani aveau loc jafuri, violențe și masacre săvârșite de către toate părțile implicate. Pe de altă parte, acțiunea militară românească din Bulgaria a scurtat durata celui de-al doilea război balcanic și, implicit, suferințele populației civile. Pierderile umane suferite de către armata română în cursul campaniei din Bulgaria s-au cauzat exclusiv holerei deoarece, pe toată durata campaniei, trupele române nu au luat parte la nicio luptă. La 21 iulie 1913 s-
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
solicita guvernului de la București și ocuparea districtului Vidin și a văii Timocului, regiuni locuite de circa 200 000 de români. În zilele de 23 și 24 iulie 1913 s-au purtat negocieri privitoare la chestiunea divizării Macedoniei între statele naționale balcanice. Pe durata acestora o contribuție hotărâtoare au avut reprezentanții români în cadrul negocierilor de pace. După încheierea negocierilor referitoare la divizarea Macedoniei s-a trecut la redactarea tratatului de pace. Acesta a fost semnat de către delegațiile participante la conferința de pace
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
frontierei dintre Bulgaria și Grecia. Tratatul de pace de la București a reconfigurat harta politică a Europei de sud-est în mod radical marcând dispariția dominației otomane în Europa și divizarea Macedoniei între statele naționale din Balcani. Bulgaria, care avea înaintea războaielor balcanice o suprafață de 96 300 km2 și o populație de 4 300 000 de locuitori, pierdea Cadrilaterul dar obținea 22 000 de km2 în Tracia și Macedonia și ieșirea la Marea Egee ajungând la o suprafață de 110 800 km2 și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în urma tratatului de pace de la București din 28 iulie/10 august 1913 avea o suprafață de circa 7 500 km2 și o populație de aproximativ 300 000 de locuitori. Rolul decisiv jucat de România în timpul celui de-al doilea război balcanic l-a determinat pe istoricul Nicolae Iorga să afirme, într-o lucrare dedicată istoriei statelor balcanice editată chiar în anul 1913, că tratatul de pace de la București din 28 iulie/ 10 august 1913 consacra hegemonia românească în Balcani 3227. Concluzii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
circa 7 500 km2 și o populație de aproximativ 300 000 de locuitori. Rolul decisiv jucat de România în timpul celui de-al doilea război balcanic l-a determinat pe istoricul Nicolae Iorga să afirme, într-o lucrare dedicată istoriei statelor balcanice editată chiar în anul 1913, că tratatul de pace de la București din 28 iulie/ 10 august 1913 consacra hegemonia românească în Balcani 3227. Concluzii Lucrarea analizează evoluția administrativă a Dobrogei de la unirea provinciei cu România, eveniment produs la 14 noiembrie
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
pace de la București din 28 iulie/ 10 august 1913 consacra hegemonia românească în Balcani 3227. Concluzii Lucrarea analizează evoluția administrativă a Dobrogei de la unirea provinciei cu România, eveniment produs la 14 noiembrie 1878, până la finele celui de-al doilea război balcanic, fiind structurată în 4 capitole. Aceasta are la bază atât contribuțiile istoriografice anterioare cât și volume de documente publicate precum și numeroase documente inedite provenite din fondurile Serviciului Arhivelor Naționale Istorice Centrale și din fondurile Serviciilor Județene Constanța și Tulcea ale
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
continuat odată cu extinderea răscoalei în Bosnia. Astfel, în aprilie 1876, răscoalele din Bosnia și Herțegovina s-au extins, cuprinzând și teritoriile locuite de către bulgari. Ulterior, în iunie 1876, Serbia și Muntenegru au declarat război Imperiului Otoman, criza orientală cuprinzând, astfel, întreaga peninsulă balcanică. După declanșarea războiului ruso-turc, în aprilie 1877, cerchezii au devastat orașul Tulcea. Ulterior, trupele ruse au ocupat Tulcea și Hârșova înaintând spre Babadag, în timp ce, trupele otomane staționate la Cernavodă, Medgidia și Constanța au evitat angajarea unor lupte cu armata rusă
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
au devastat casele ce aparținuseră turcilor, distrugerile continuând pe toată perioada administrației militare rusești în Dobrogea. La 19 februarie/3 martie 1878 a fost semnat tratatul de pace de la San Stefano. Negociat între delegații ruși și otomani fără participarea aliaților balcanici ai Rusiei, acesta leza atât interesele statelor naționale din Balcani cât și pe cele ale Marilor Puteri europene nemulțumite de perspectiva creării unui mare principat bulgar cu ieșire la Marea Egee și Marea Neagră, principat ce urma a se afla sub influența
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
lucrării, intitulat Administrația în Dobrogea la începutul secolului al XX-lea (1900-1913), este structurat în două subcapitole și analizează evoluția administrativă a Dobrogei până la pacea de la București de la 10 august 1913 ce a pus capăt celui de-al doilea război balcanic. Primul subcapitol, intitulat Integrarea Dobrogei în sistemul administrativ românesc la începutul secolului XX (1900-1913), prezintă evoluțiile administrative din Dobrogea până la declanșarea celui de-al doilea război balcanic și eforturile de integrare și modernizare a structurilor administrative ale Dobrogei în cadrul aparatului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de la 10 august 1913 ce a pus capăt celui de-al doilea război balcanic. Primul subcapitol, intitulat Integrarea Dobrogei în sistemul administrativ românesc la începutul secolului XX (1900-1913), prezintă evoluțiile administrative din Dobrogea până la declanșarea celui de-al doilea război balcanic și eforturile de integrare și modernizare a structurilor administrative ale Dobrogei în cadrul aparatului administrativ al statului național român modern la începutul secolului al XX-lea, în timp ce, cel de-al doilea subcapitol prezintă situația existentă în Dobrogea în contextul desfășurării războaielor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și eforturile de integrare și modernizare a structurilor administrative ale Dobrogei în cadrul aparatului administrativ al statului național român modern la începutul secolului al XX-lea, în timp ce, cel de-al doilea subcapitol prezintă situația existentă în Dobrogea în contextul desfășurării războaielor balcanice din anii 1912-1913. În toamna anului 1902 prefectura județului Constanța a întocmit un program cuprinzând cele mai urgente lucrări edilitare necesare orașului Constanța, cea mai importantă fiind considerată cea privitoare la alimentarea cu apă potabilă a orașului. Totodată, domnul Scarlat
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Bucovinei", Cernăuți, 1939. Bulz, Ileana, "Relațiile anglo-române între anii 1880-1914", în volumul Diplomație și diplomați români, vol. II, Focșani, 2002. Bulei, Ion, "Culisele diplomatice ale tratatului din 1883", în Magazin istoric, nr. 2, București, 2004. Bulei, Ion, "România și țările balcanice în perioada 1878-1900", în Revista de istorie, nr. 2, București, 1980. Bușă, Daniela, "Frontiera sudică a României evoluția unui traseu. 1878-1913", în Revista de istorie, nr. 3-4, București, 2003. Bușă, Daniela, "Relațiile României cu statele balcanice în primii ani după
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Ion, "România și țările balcanice în perioada 1878-1900", în Revista de istorie, nr. 2, București, 1980. Bușă, Daniela, "Frontiera sudică a României evoluția unui traseu. 1878-1913", în Revista de istorie, nr. 3-4, București, 2003. Bușă, Daniela, "Relațiile României cu statele balcanice în primii ani după independență", în volumul Istorie și diplomație în relațiile internaționale, Constanța, 2003. Caragea, Anton, "Carol I, regele Româno-Bulgariei", în Magazin istoric, nr. 11, București, 2003. Catană, Bogdan, "România și războiul sârbo-bulgar din 1885", în Analele Universității din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Poliția, an 10, nr. 494/22-28 aprilie 2000. Nedioglu, G., "Mânăstirea Cilicului", în Analele Dobrogei, an IX, vol. II, Cernăuți, 1928. Negulescu, N., "Administrația în Dobrogea veche", în Analele Dobrogei, an IX, vol. 1, 1928, pp. 719-734. Pătrașcu, Dumitru-Valentin, "Criza balcanică din 1908-1913 și atitudinea României", în Analele Universității din Craiova, an XI, nr. 11, Editura Universitaria, Craiova, 2006. Pătrașcu, Dumitru-Valentin, "Județul Silistra Nouă (13 noiembrie 1878 1 aprilie 1879)", în Analele Universității din Craiova, an XVI, nr. 2 (19)/2011
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Caracterul comun al instituțiilor din sud-estul Europei, Editura Valahia, București, 2008. IorgA, Nicolae, A history of Romania, T. Fisher Unwin Ltd., London, 1925. Iorga, Nicolae, Histoire des etates balkaniques jusque a 1924, J. Gamber, Paris, 1925. Iorga, Nicolae, Istoria statelor balcanice în epoca modernă, Tipografia "Neamul Românesc", Vălenii de Munte, 1913. Iorga, Nicolae, Războiul pentru independența României. Acțiuni diplomatice și stări de spirit, Editura "Cultura Națională", București, 1927. Jelavich, Charles, Jelavich, Barbara, Formarea statelor naționale balcanice. 1804-1920, Editura Dacia, Cluj-Napoce, 1999
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1925. Iorga, Nicolae, Istoria statelor balcanice în epoca modernă, Tipografia "Neamul Românesc", Vălenii de Munte, 1913. Iorga, Nicolae, Războiul pentru independența României. Acțiuni diplomatice și stări de spirit, Editura "Cultura Națională", București, 1927. Jelavich, Charles, Jelavich, Barbara, Formarea statelor naționale balcanice. 1804-1920, Editura Dacia, Cluj-Napoce, 1999. Jelavich, Barbara, Istoria Balcanilor, vol. I-II, Editura Institutul European, Iași, 2000. Kremnitz, Mite, Regele Carol I al României, un simbol al vieții, Editura Stabilimentului de Arte Grafice "Universala", București, 1903. Lindenberg, Paul, Carol I
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
vieții, Editura Stabilimentului de Arte Grafice "Universala", București, 1903. Lindenberg, Paul, Carol I regele României, Editura tipografiei ziarului "Universul", București, 1915. Lungu, Corneliu-Mihail, Relațiile româno-austro-ungare (1875-1900), Editura Silex, București, 2002. Madgearu, Alexandru, Originea medievală a focarelor de conflict din Peninsula Balcanică, Editura Corint, București, 2001. Maiorescu, Titu, Istoria contemporană a României (1866-1900), Editura Librăriei Socec & Co., București, 1925. Maiorescu, Titu, Ministeriul Brătianu Kogălniceanu și tractatul de la Berlin. Discurs rostit în ședința Camerei, Bucuresci, 1878. Maiorescu, Titu, Însemnări zilnice, vol. I-II
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Carol I. Fapte, cuvântări, documente, Editura Academiei Române, București, 1906. Ștefulescu, Alexandru, Istoria Târgu-Jiului, Tipografia N. D. Miloșescu, Târgu-Jiu, 1905. Ungureanu, George, Problema Cadrilaterului în contextul relațiilor româno-bulgare (1919-1940), Editura Istros, Brăila, 2009. ZbucheA, Gheorghe, O istorie a românilor din Peninsula Balcanică (sec. XVIII-XX), Editura Biblioteca Bucureștilor, București, 1999. Zbuchea, Gheorghe, România și războaiele balcanice. 1912-1913. Pagini de istorie sud-est europeană, Editura Albatros, București, 1999. În aceeași serie au apărut (selectiv): Aventura gîndirii europene, Jacqueline Russ Catolicii în spațiul public. Presa catolică
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Tipografia N. D. Miloșescu, Târgu-Jiu, 1905. Ungureanu, George, Problema Cadrilaterului în contextul relațiilor româno-bulgare (1919-1940), Editura Istros, Brăila, 2009. ZbucheA, Gheorghe, O istorie a românilor din Peninsula Balcanică (sec. XVIII-XX), Editura Biblioteca Bucureștilor, București, 1999. Zbuchea, Gheorghe, România și războaiele balcanice. 1912-1913. Pagini de istorie sud-est europeană, Editura Albatros, București, 1999. În aceeași serie au apărut (selectiv): Aventura gîndirii europene, Jacqueline Russ Catolicii în spațiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea, Iulian Ghercă Cetăți
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]