1,996 matches
-
nou, la mai-marele lor, de parcă așteptau un semnal. În timpul mesei, l-am întrebat pe mai-marele călugărilor despre bandiții din zonă, și mi-a răspuns că nu a auzit niciodată de așa ceva. Spunea oare adevărul? Iscoadele noastre ne anunțaseră că există bandiți în această regiune. Mai-marele călugărilor trebuie să fi petrecut mulți ani trăind aici - cum ar putea să nu știe? Călugărul a schimbat subiectul când l-am rugat să mi se arate templul. Ne-a dus în sala principală, astfel încât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
cu stilurile de caligrafie elementare, ceea ce mi se pare greu de crezut, căci călugării trăiesc din copierea sutrelor. L-am întrebat câți călugări adăpostește în templu, și el mi-a spus că opt. De unde am primi ajutor dacă ar ataca bandiții? Cu cât mă gândesc mai mult la acest bărbat dubios, cu atât devin mai neliniștită. — Li Lien-ying, șoptesc eu. Eunucul meu nu răspunde, iar lucrul ăsta e cât se poate de neobișnuit. Li Lien-ying are somnul ușor. Aude și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
mine, iar Li Lien-ying se chinuie să rămână în picioare în timp ce-l cară în spate pe Tung Chih. Deodată, cărarea ne este blocată de un grup de bărbați mascați. Dă-le ce vor, îi zic lui Nuharoo, presupunând că sunt bandiți. Bărbații nu scot nici un sunet, însă vin mai aproape în jurul nostru. — Uite, luați bijuteriile noastre, zic eu. Luați-le pe toate și lăsați-ne să plecăm! Însă bărbații nu le vor. Se reped la noi și ne leagă cu sfori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
umerii bărbaților. Cât m-am zbătut, mi-a alunecat de pe ochi cârpa cu care eram legată, deși în gură încă mai am călușul. Prin țesătura aspră a sacului văd lumina. Oamenii coboară smucit printre dealuri și bănuiesc că nu sunt bandiți, căci aceia ar fi avut picioare zdravene pentru terenul acesta plin de obstacole. Am sperat că prințul Kung ne va proteja, dar se pare că Su Shun a fost mai deștept decât el. Nu există nici o modalitate să pot scăpa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
să trăiască, dar ce se va întâmpla cu Tung Chih? Cât de uimitor de ușor a fost pentru Su Shun să organizeze o lovitură de stat! Nici armată, nici arme, nici o picătură vărsată de sânge, doar câțiva bărbați costumați în bandiți. Guvernul nostru este un dragon de hârtie făcut numai pentru parade. Era Fericirii de Bun Augur este o glumă. Cum i-ar plăcea asta împăratului Hsien Feng, acum că Su Shun și-a dat arama pe față! Crengi se lovesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
ocupată în întregime, iar cuceritorii nu au putut strînge de la populație și distruge toate armele. Drept urmare, după armistițiu existau mulți oameni înarmați disponibili, dar lipsiți de căpetenii. Importanța tradiției balcanice de rezistență și romanțarea rolului luptătorilor de gherilă și al bandiților au fost descrise pe tot parcursul relatării de față. După prăbușirea guvernului oficial, dat fiind că forțele germane și italiene nu au reușit să ocupe efectiv întregul teritoriu, situația generală era deosebit de favorabilă izbucnirii revoltelor. Acțiunile regimului Pavelić și declanșarea
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
căreia i s-au alăturat trupele grecești staționate în insulă. Arhiepiscopul a fost răsturnat și înlocuit cu un nou președinte, Nikos Sampson, un terorist din EOKA (Organizația Națională a Luptătorilor Ciprioți) care își cîștigase o reputație proastă de ucigaș și bandit. Noul regim cipriot a fost recunoscut doar de Atena. Grecia era izolată și în domeniul diplomatic; nici un alt stat nu a aprobat acest act violent. În plus, liderii militari precipitaseră o acțiune fără o pregătire corespunzătoare în privința reacției inevitabile a
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
inițiative pe un teritoriu aflat sub administrație românească. Această cerere este astfel adnotată de către Antonescu: "Nu intră în atribuțiile Statului-Major să se preocupe de acest gen de probleme". Despre chestiunea evreiască din Basarabia, el are o opinie foarte sumară: "Acești bandiți scrie el la 19 octombrie președintelui Federației Uniunii Comunităților Evreiești din România au primit aici trupele sovietice cu flori și le-au sărbătorit cu prea multă bucurie. [...] Au existat acte de o ură împinsă pînă la nebunie, pe care au
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Carol Anne în lumea spiritelor; figură reprezentativă, el este sugestiv pentru modul în care este înfățișată clasa muncitoare, needucată și cu înclinații rele, o combinație între predicatorul timid jucat de Robert Mitchum în Noaptea vînătorului (Night of the Hunter) și banditul din filmele polițiste și de groază holliwoodiene, care amenință liniștea burgheză. Conform subiectului ocult al filmului, Kane este un lider religios care, în secolul trecut, a condus un grup de fanatici fundamentaliști în California. Aceștia au locuit într-o peșteră
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pe calea indirectă a criminalității. O criminalitate ce trebuie descrisă și înțeleasă, căci ea le explică violența, actele teroriste și instinctele distructive. S-a căzut de acord că e vorba de grupuri care operează asemenea bandelor de hoți sau de bandiți la drumul mare, mafiilor criminale sau oricăror alte asociații de răufăcători, lipsite de conștiință morală și de responsabilitate legală. O societate solid instalată în realitatea și în drepturile ei este relativ tolerantă față de mișcări deviante sau nonconforme legii. Aproape că
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
se îndepărtau în grabă. Abraham rupse tăcerea: E mai bine să-ți spun imediat: eu nu prea sunt văzut cu ochi buni de o parte din oraș, mi-au ieșit multe vorbe false. Desigur, nu sunt un sfânt, dar nici un bandit; să trăiască toată lumea, și eu pe lângă ea. Am ideile mele pe care îmi place să le schimb, și convingerile mele pe care nu le ascund. Trăim vremuri în care ar fi mai bine să stau în banca mea, fără să
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
clipă ca să-și revină și să-și continue drumul. La Napoli, Mario del Tufo, căruia reușise să-i strecoare un mesaj, i-a deschis larg ușile casei. Maică Precistă, Tommaso, ce s-a-ntâmplat?. Te-ai luat la harță cu bandiții, sau ai devenit tu însuși bandit și ucigaș. Mario îl îmbrățișă cu căldură, cu sentimentul unui prieten a cărei companie este un dar ce trebuie tăit în toată plinătatea lui afectivă. Tommaso își dădu jos mantia zdrențuită și murdară și
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
-și continue drumul. La Napoli, Mario del Tufo, căruia reușise să-i strecoare un mesaj, i-a deschis larg ușile casei. Maică Precistă, Tommaso, ce s-a-ntâmplat?. Te-ai luat la harță cu bandiții, sau ai devenit tu însuși bandit și ucigaș. Mario îl îmbrățișă cu căldură, cu sentimentul unui prieten a cărei companie este un dar ce trebuie tăit în toată plinătatea lui afectivă. Tommaso își dădu jos mantia zdrențuită și murdară și se lăsă într-un fotoliu. Pun
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
fi de-ajuns, perceptorii pretind plata taxelor socotind numărul fiilor, indiferent de mărimea peticului de pământ posedat. Perceptorii ăștia vin până aici? Vin și duc cu ei, dacă găsesc, căprițe, mieluți, viței și brânzeturi. Iar ceea ce nu iau ei, iau bandiții și borfașii. Și nimeni nu s-a revoltat măcar o dată? Să te revolți? La ce bun? Ca să ai parte de o și mai mare siluință? Dumnezeu știe ce face, aceasta ne e soarta. Nu, nici vorbă, trebuie să le răspundeți
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
fiindcă intrase într-o livadă și-și umpluse un coș cu pere. Tommaso, după ce îi cercetă pe fiecare în parte, i-a adunat la Piana și a făcut apel la onoarea și demnitatea lor: Voi nu sunteți hoți și nici bandiți, v-a fost foame și ați luat din darurile naturii; să nu vă simțiți dezonorați pentru asta, nu acestea sunt păcate ci cu totul altele și domnii o știu foarte bine. Noi îi vom înfrunta pentru a recăpăta ceea ce Dumnezeu
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
voluntari, iar înrolarea forțată a persoanelor singulare, în vederea prestării serviciului militar, era cauzată de apariția unor situații de necesitate reală. În cazul în care, în rândurile armatei romane apăreau depopulări vizibile, se admiteau, date fiind situațiile excepționale: gladiatori, sclavi, barbari, bandiți și canalii. În aceste situații, poporul simplu putea să refuze efectuarea serviciului militar, fără a întâlni vreun obstacol în acest sens. Nu a existat nici un conflict sau vreo criză între stat și Biserică, care să fi amenințat creștinismul timpuriu pentru
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
zică Gray, poetul Gray, un spirit blând, subtil și discret: legăturile sunt ușor de reconstituit. Iar numele lui este Zane Grey? Tocmai de aici vine gluma domnului Dexter. Zane Grey a scris ceea ce noi numim „westernuri”, mici romane populare despre bandiți și cowboys. Deci nu e un mare scriitor? Nu, nu. Nici pomeneală, spuse domnul Crabbin. Strict vorbind, nici nu i-aș zice scriitor.” Or, spunând asta, Crabbin creează o situație de nesuportat pentru Martins, căci se ia de acea parte
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
și ăsta! (se aud clopotele bătînd "în dungă"; își aprinde o țigară) Ia, astea-s trase pentru domnul ăla în vîrstă... profesor... cică știa chineza... și sanscrita... Și? Vorba lui Bulă, la ce i-a folosit? L-a luat Gică... Bandit mare Gică ăsta! Adevărul e că se are bine cu popii... Nu-i mort mai bogat... ca să zic așa... să nu-l îngroape el! Și pe el o să-l îngroape Trică... Asta cu siguranță... Domnule, ar fi în stare să
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
duc la poliție".) Du-te, du-te, Nea Matei... și adu și cătușele... să ți le pun... pentru evaziune morală... pentru delapidare de disperări din avutul obștesc... Du-te! (Matei pleacă strigînd: "Fire-ai al dracului de descreierat și de bandit ce ești!"; Costache și Marieta nu prea știu ce să facă...; s-ar duce cu Matei... dar ar rămîne și cu Octav) Mamă, iubită mamă, iubit tată... îmi pare rău... nu-s bun de nimic... știu... (îi ia de braț
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
o palmă de pămînt mai mult, sau pentru că și-au ros fundu' pantalonilor pe băncile școlilor, și coatele, și genunchii, și sufletul ca să facă ceva din viața lor. fără să știe că vor deveni "împuțiți de intelectuali, burghezi înrăiți, reacționari, bandiți și dușmani ai poporului"? Aud? Gh. P. unu: Și ce-ai fi vrut să fac?! Îmi era frică..., îmi apăram și eu o bucată de pîine... Gh. P. doi: Păi asta-i! Îți era frică să nu-ți pierzi pîinea
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
spus, eu eram plutonier angajat la direcția anchete; și-n calitatea asta stăteam într-un birou care era perete-n perete cu biroul anchetatorului; cînd ancheta era gata, anchetatorul mă suna, eu mă duceam să-l iau pe anchetat pe bandit, chiabur, burghez... ce era el (ceilalți încep să bată cu pumnii în masă, apoi cu picioarele-n podea; zgomotul produs îl făcea pe plutonier să ridice glasul, pînă la urlet) Îi puneam ochelarii orbi, îl luam de braț și-l
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Nu te mișca că trag, îți zbor creierașul ăsta care tot nu mai e bun de nimic... și fără să te leg la ochi..., deși asta e împotriva regulamentului. Așa..., cînd mă suna anchetatorul, mă duceam și-l luam pe bandit și-i puneam pistolul în ceafă (îi pune degetul în ceafă) Și-i...Poc! (Obiectiv nr. scapă din strînsoare și se vede că "pistolul" era doar degetul plutonierului; Plutonierul se amuză) Ce, te-ai speriat? Îmi pare rău... scuză-mă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
el! Sursa dublă: (către Plutonier) Auzi... vreau să te întreb ceva... Plutonierul: Zi, hai, zi. Sursa dublă: După ce făceai... ce făceai, cum puteai să mai trăiești? Plutonierul: (liniștit) Păi uite cum...: intra unul cărăușul îi spuneam... care îl căra pe bandit... iar eu, dacă era sînge pe jos îl ștergeam... și după aia îmi continuam pasiența și-mi beam jumătatea de rom care făcea parte din dotare și, dacă nu era destul, aveam eu rezervele mele... cumpăram din cei 500 de
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
celor ce urmau să fie împușcați... Plutonierul: (violent) Nu e adevărat! (dintr-o răsuflare) Eu îi preluam pe cei anchetați și, în biroul meu, le trăgeam cîte un glonț în ceafă. (paroxistic) Eram în misiune...! Eu îmi apăram patria de bandiții de burghezi și moșieri... de capitaliști... și primeam pentru fiecare cîte 500 de lei... și ăștia impozabili...! Obiectiv nr.: Mă, iadul o să te mănînce... cum spune Trimisul... Trimisul lui Dumnezeu: (cu toată forța) Lăsați-l în pace! (cu iconița într-
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cotidiene urbane, ea amintește de poveștile populare germane ("Istoria lui Claus și a giganticei spălătorese"). Fantasticul își face loc în universul cotidian, cu forfota din care se desprind tramvaiele și mașinile ca niște mistreți negri sau ca niște diligențe cu bandiți: Când m-am urcat apoi în autobuz/ Murise dimineața la havuz/ Tot așa se-ndepărtau cu toate/ Tramvaiele algebric legănate". În poezia lui Leonid Dimov, obiectele se metamorfozează ca la suprarealiști; dar fără să-și piardă, parcă, determinările reale. Asistăm
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]