2,601 matches
-
statul roman de legi, fără de care nu poate existat stat”. Ne deosebim de apuseni, noi, românii și cei din estul continentului, prin felul diferit în care am receptat și perceput fenomenul migrațiilor barbare. În timp ce apusenii sunt entuziasmați de capacitatea hoardelor barbare de a străbate și de a îngloba în stăpânirea lor vremelnică teritorii care depășesc ca suprafață Europa, dacă ei, apusenii, văd aspectul cuceririi în sine, al gloriei militare, făcând abstracție de tot cortegiul de distrugeri, exterminări și dislocări de populație
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
în afară doar de limbă, la care se adaugă și răspândirea creștinismului în limba latină , între dezvoltarea și înaintarea în timp a Franței și cea a românilor. Această deosebire vine în primul rând, de la durata și caracterul distructiv al năvălirilor barbare, care n-au contribuit cu nimic la sudarea teritorială și politică a românilor, decât foarte târziu, prin secolele XII - XIII, în special prin contribuția turcilor vechi, cumanii, dar și aceasta este o problemă discutabilă . Deosebirile și particularitățile de dezvoltare între
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
etnice. Discontinuitatea barbarilor a dat posibilitatea comunităților românești să se redreseze și, în momente favorabile, angajate pe un culoar istoric liber, să treacă la alcătuirea formațiilor politice prestatale, care au însemnat un pas înainte pe calea unor relații cu migratorii barbari, asistate de o forță militară organizată. Treptat se va ajunge la o forță centrală care își exercita autoritatea pe un teritoriu asupra căruia migratorii practicau o dominație indirectă și de la distanță, fiindcă o simbioză cu toți migratorii, pe care întâmplarea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
barbari, cu o organizare socială primitivă, incapabili să organizeze formațiuni statale, deoarece nu aveau nici cea mai vagă idee despre stat, au exercitat asupra teritoriilor românești o dominație de la distanță, indirectă, prin intermediul altor migratori supuși și prinși în vârtejul turbionar barbar, așa cum au fost slavii pentru avari. Că aceasta era o practică la populațiile de stepă ne-o dovedește istoria dominației kazare asupra conglomeratului etnic nord-pontic și central-slav, care s-a exercitat prin intermediul maghiarilor, cel puțin asupra slavilor, până la intrarea acestora
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
istoria dominației kazare asupra conglomeratului etnic nord-pontic și central-slav, care s-a exercitat prin intermediul maghiarilor, cel puțin asupra slavilor, până la intrarea acestora sub dominația neamului rhos, a varegilor și plecarea spre Europa Centrală a ungurilor . Etapele acestui flux și reflux barbar pot fi urmărite, în baza mărturiilor istorice de epocă, de la venirea goților până la ultimii migratori, mongolo-tătarii, din secolul al XIII-lea . Să reținem că în acest proces îndelungat a avut loc distrugerea Romaniei Orientale, existentă ca realitate politică până la anul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
venirea ungurilor, pecenegilor și cumanilor, timp de mai bine de 100 de ani, se observă o regrupare a obștilor sătești, pe care le numim celule latinofone, și a Romaniilor populare spre țări, ca forme incipiente de organizare. Perioada de discontinuitate barbară, combinată cu agresivitatea statului de imitație al bulgarilor, suprapuși slavilor și populației romanizate de la sudul Dunării, va da un imbold organizării politice a românilor. Asumarea responsabilității politice de către românii din secolul al IX- lea, când simbioza româno-salvă era în curs
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Ardeal, fii de ță rani, care răzbăteau la școli înalte și, prin învățătură, dețineau funcții administrative sau culturale. Poziția comunității românești față de cei dotați, mintoși („măi țestosule”!), care se ridică peste media de gândire, este în totală opoziție cu practicile barbare ale bulgarilor de pe Volga sau a mongolo-tătarilor. La bulgari, cei deștepți, cu mintea limpede, clarvăză toare, erau sacrificați divinității, fiind suspectați că vor strica buna rânduială ancestrală prin intervenția lor novatoare . Din acei oameni dotați, inteligenți, cu simțul măsurii și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și Oltenia, lucru atestat de novela a IX-a, dată în 535, teritorii care depindeau canonic de arhiepiscopia Justiniana Prima. Imperiul roman și apoi Imperiul bizantin considerau pierderea provinciilor nord-dunărene ca pe o situație provizorie. Deși era considerat un teritoriu barbar de către autorii contemporani împăratului Justinian, avem în vedere pe Procepius din Caesarea, politica imperială de refacere a Imperiului roman nu considera înglobarea ținuturilor nord-dunărene drept cucerire, ci recuperare; aceste teritorii, în principal Dacia Traiană, erau privite ca aparținând imperiului. În
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
știută din sudul Dunării. Slăbit din cauza luptelor cu care adversarii externi, slavi, avari, bulgari și arabi, dar și de luptele interne dintre inconoduli și iconoclaști, Imperiul nu mai putea să- și protejeze supușii, care erau luați în robie de invadatorii barbari. Așa, de exemplu, Crum, hanul bulgar, după de pradă cumplit Thracia, ia cu asalt Adrianopolul, unde va sta timp de 30 de ani , unde va trăi în simbioză cu dacii sălbatici, organizați în cete . Refacerea Imperiului, începând cu secolul al
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
spațiul etnic românesc, ceea ce explică și din această perspectivă de ce Țările Române n-au fost transformate în pașalâcuri. Să ne reamintim că împăratul Traian n-a transformat toată Dacia Decebaliană în provincie romană, provincia Dacia, ca un pinten în lumea barbară, dădea posibilitatea să fie controlat tot spațiul Daciei. Constantin cel Mare și Justinian dețineau unele teritorii și capete de pod peste Dunăre, castrele și cetățile contribuiau suficient pentru controlul spațiului nord-dunărean și a conglomeratelor etnice care se erijau în stăpâni
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
-și fi dat aceștia toți întâlnire pe teritoriul nostru în absența nostră? S-a pus problema originii etnice a locuitorilor satelor amintite. Sunt aceștia continuitorii daco-romanilor sau sunt un conglomerat etnic de tipul celui format în jurul unei uniuni de triburi barbare, cu rol conducător, având efect turbionar, antrenând în pâlnia rotitoare elemente eterogene, atrase de posibilitatea de distrugere și jaf? Așa ar putea fi dacă nu ne- am sprijini pe acțiunea misionară a episcopului goților, Ulfila, care propovăduiește evanghelia în limba
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și profilul liceului. Confirmările și infirmările ipotezelor sunt la fel de importante pentru concluziile formulate ori lăsate deschise. Este momentul în care se dovedește, pe de o parte, competența autoarei de bun cercetător, pe de alta, de bun valorificator al surselor folosite (Barbara M. Grant & Dorothy G. Henings, 1977; Susan Goldin-Meadow, 1992; David McNeill, 1992; Laura Valenzeno, Martha W. Alibali, Roberta Klatzky, 2003; Bell Beverley, 2011; Emanuela Campisi, Asli Özyürek, 2013). Plecând de la analogia semn-gest și de la afirmația lui Umberto Eco că nu
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
and For Whom, "New Outlines of the Possible", în catalogul editat de René Block și Angelika Nollert, Collective Creativity, publicat cu ocazia expoziției Kollektive Kreativität de la Kunsthalle Fridericianum, Kassel, 1 mai - 17 iulie 2005, pp. 14-17. Cărți și cataloage: Adam Barbara (ed.), Theorizing Culture: An interdisciplinary critique after postmodernism, UCL Press Limited, Londra, 1995. Adorno Theodore W., Théorie esthétique, trad. de M. Jimenez și E. Kaufholtz, Klincksieck, 1989. Alberro Alexander, Stimson Blake (ed.), Conceptual Art: A Critical Anthology, the MIT Press
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
United Nations University Press, Tokyo New York Paris, 2004. Thakur, Ramesh, The United Nations, Peace and Security: From Collective Security to Responsibility to Protect, Cambridge University Press, 2006. Thomas, Caroline, Global Governance, Development and Human Security, Pluto Press, London, 2000. Tigerstrom, Barbara von, Human Security and International Law. Prospects and Problems, Hart Publishing, Oxford and Portland, Oregon, 2007. Todorov, Tzvetan, The Conquest of America: The Question of the Other, trans. Richard Howard, Harper and Row, New York, 1984. Truong, Thanh-Dam, and Des Gaper
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
nici societatea civilă, nici televiziunile nu au avut și nu au proiecte, care să scutească Europa extinsă și cuprinzând în fine în ea și România, de posibilitatea ca această extindere să echivaleze pentru europeanul obișnuit cu o năvălire de hoarde barbare. Când ești copil și pleci pentru prima dată la musafiri, mama se uită la unghiile tale, te controlează dacă ai batista curată, îți spune să nu scuipi pe jos și să te porți frumos, să nu îți faci familia de
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
aduși în fața justiției - rămâne doar propria lor conștiință, în caz că o mai au. Filmul Piața Universității 1990, realizat de Sorin Ilieșiu, Stere Gulea și Vivi Drăgan-Vasile, a înregistrat pe peliculă figurile a o serie de bucureștence înminunate de sosirea în trombă barbară a minerilor aplaudați cu entuziasm. Nici minerii nu vor putea fi inculpați altfel decât prin liderii lor care i-au adus la București, ațâțându-i împotriva presupușilor destabilizatori ai ordinii feseniste și iliesciste. Dar ceilalți pot fi inculpați. Dacă există
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
protector în viața călugărească. Dar și fiindcă, așa cum s-a speculat mai cu seamă la postul Realitatea TV, România nu numai că nu se află încă în Europa, prin anumite tare ale sale, dar se dovedește a fi o țară barbară, primitivă, cu reacții brutale - o Românie medievală. Discuția prilejuită de moartea călugăriței Irina Cornici trebuie purtată, însă, nu la nivelul imaginii de sine a românilor și României (întrucât ar fi exagerat), cât la nivelul a ceea ce este astăzi vocaționalitatea, dacă
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
un ultim show de delirium tremens politic în formulă huliganică (PRM) ori fariseică (PSD). Coada dragonului s-a zvârcolit și i-a lovit pe cei aflați în apropiere cu o violență imprevizibilă. Mai departe însă, dincolo de acest taifun concentrat și barbar, certificatul de deces al comunismului a fost scris și parafat public, iar dragonul, vrând-nevrând, și-a dat duhul. Mai asistăm acum doar la intrarea în putrefacție a leșului său uriaș, dar nu foarte târziu va trebui să dispară chiar și
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
neliniștește este, aș spune, predispoziția sau vocația României pentru mahala: întrucât există o aplecare specială, un instinct al mahalalei și al grobianismului la români. Elitele nu lipsesc nici ele (din fericire), dar existența lor nu poate nicidecum să camufleze invazia barbară a mahalalei. Abundența periferiei, provincialismul agresiv și acaparator, tonele de gunoaie (naționale), nămolul stradal, civilizația de tip kitsch, invazia mitocăniei (nelipsiții mâncători de semințe și scuipători de coji), insalubritatea, lipsa de instruire consacră România ca pe o stare de periferie
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
tratată e falsă. Întotdeauna am fost adeptul naturalului, părul de la subbraț mă incită, e de-a dreptul răvășitor, stai!! Iubesc animalele! Și câinii și pisicile la fel. Mai ales dacă au părul lung... Detest perioada de năpârlire. E o defrișare barbară! Și oamenii care-și tund animalele, niște cretini! Stai, nu încă!! Îmi plac vagoanele de dormit. E un bun loc de refugiu, ca o mănăstire, printre așternuturi. Acolo se fac cele mai bune schimburi între oameni. Și spațiile verzi, troleibuzele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
grecii antici, nu exista nimic mai misterios decât rodnicia pământului, acesta fiind în același timp și mormântul natural al omenirii. Zeii care îl locuiau cunoșteau fără îndoială secretul vieții. De aceea, atât oamenii liberi cât și sclavii, cetățeni greci sau barbari 18 deopotrivă, mergeau primăvara și toamna la sanctuarul din Eleusis pentru a primi revelația acestor mistere. Candidații la inițiere purtau un bachos, un fel de toiag format din nuiele strânse într-un mănunchi și prinse cu un inel din frunze
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
cu o îndrăzneală nebună, s-a împrăștiat fără preget până în vârful dealului îngrădit cu un zid de oșteni neclintiți, odraslele berii." Berea, după cum bine se știe, a câștigat această bătălie, dar vinul nu a pierdut războiul. E drept că băutura barbară avea privilegiul vârstei. Rădăcinile Europei au fost irigate de berea pe care creștinismul a surghiunit-o apoi la hotarele Imperiului Roman (limes 79). Astfel, s-a înălțat granița dintre civilizația vinului și patria berii, iscând deopotrivă lupta culturală dintre carafa
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
fel de demers inițial, punct de plecare al unui itinerariu interior. 17 Dr Papus, Ce que doit savoir un maître maçon, Paris, Librairie générale et internationale Gustave Ficker, 1910, p. 70. 18 Termenul de "barbar" este astăzi injurios. Pentru greci, barbar semnifica doar "străin". 19 J. Lacarrière, En suivant Dieux, Paris, ed. Philippe Lebaud, 1984, p. 186. 20 vin d'honneur: mică petrecere festivă dată în cinstea cuiva. (n.trad.) 21 R. Dion, Viticulture ecclésiastique et viticulture princière au Moyen Age
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
picioare cerința lui Hristos care a poruncit Apostolilor să se ferească de patimi, învățând în același timp oamenii cum să se ferească de ele. Or exemplul pe care reformatorii l-au dat au „oferit lumii un spectacol dezgustător prin viciile barbare pe care uneori le-au afișat chiar ostentativ” conchide Paulescu. Pentru a fi cât se poate de convingător Paulescu recurge la o incursiune în viața, și îndeosebi în modul de viață al principalilor promotori ai reformei, judecându-i prin prisma
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
afirmă, mai ales în ipostaza lui Martin Luther. Din totdeauna aceste vicii au fost dăunătoare, în egală măsură pentru individ ca ființă și pentru popor ca vigoare, iar biblia le condamnă, nici mai mult nici mai puțin, decât ca vicii barbare. Situația a rămas la fel de valabilă și astăzi, mai ales din punct de vedere biologic, științific fiind demonstrat că datorită acestor vicii; obezitatea, alcoolismul și în special consumul de droguri (îndeosebi în rândurile tineretului) ca un corolar al civilizației, conduc la
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]