2,816 matches
-
incendiu din 21 aprilie 1689 a cuprins și biserica parohială, distrugând acoperișul și mobilierul din interior. De atunci, ruina înnegrită de fum s-a numit Biserica Neagră. Apoi au început lucrări de renovare extinse care au conferit interiorului un aspect baroc. Tot în această perioadă s-au construit și galeriile pentru ca biserica să poată face față numărului tot mai mare de enoriași care luau parte la slujbe. Lucrările au fost încheiate în 1722, odată cu noua inaugurare Grav avariată după incendiu, Biserica
Biserica Neagră () [Corola-website/Science/298709_a_300038]
-
odată cu noua inaugurare Grav avariată după incendiu, Biserica Neagră a fost refăcută cu ajutorul unor meșteri veniți din orașul hanseatic Danzig, pentru că meșterii locali nu mai știau să închidă bolți de dimensiuni atât de mari. Noile bolți, însă, sunt în stil baroc, nu gotic. Planul utilizat de către arhitecți a fost acela de bazilică cu trei nave, egale ca înălțime, înscriindu-se în tipul de biserici-hală preferate în secolele XV-XVI în spațiul german, de unde proveneau de altfel unii dintre arhitecți și meșteri. Între
Biserica Neagră () [Corola-website/Science/298709_a_300038]
-
manual și pedalier și 8 registre. Restaurarea a durat 4 ani: 1997 - 2001. Atunci toate cele 3993 de tuburi (cel mai mare având o înălțime de circa 13 metri) au fost demontate și restaurate. Orga se încadrează în categoria orgilor baroce și a supraviețuit perioada de la construcțit pînă în prezent aproape neschimbată. Între 1865 și 1866, firma vieneză Schönthaler ridică altarul neogotic după planurile inginerului din localitate, Peter Bartesch, și realizează stranele din cor. În anul 1898, statuia lui Honterus se
Biserica Neagră () [Corola-website/Science/298709_a_300038]
-
Cuprinzând piese vestimentare din perioada Evului Mediu, el nu este cu nimic mai prejos decât marile colecții din Danzig, Halberstadt, Brandenburg și Stralsund. Biserica Neagră din Brașov adăpostește și un număr mare de veșminte liturgice din materiale textile medievale și baroce de lux. Printre ele se află și veșmintele preoțești de slujbă și pluvialele purtate în Biserica Catolică în ceremoniile de sfințire sau în timpul procesiunilor. După Reformă ele au fost purtate în slujbele evanghelice din Brașov până în sec. XIX, motivul fiind
Biserica Neagră () [Corola-website/Science/298709_a_300038]
-
4.798 ortodocși, 454 greco-catolici, 11 romano-catolici, 7 luterani, 7 baptiști, 4 reformați ș.a. Biserica a fost construită din piatră și cărămidă între anii 1725-1758 pe cheltuiala episcopului greco-catolic Petru Pavel Aron de la Blaj. Edificiul a fost realizat în stil baroc, ca sursă de inspirație servind Biserica Iezuiților din Sibiu, la rândul ei o copie a bisericii vieneze "Schottenstift". Biserica are plan dreptunghiular cu turn de clopotniță pe vest și prezintă în plastica monumentală forme baroce simplificate precum și frumoase picturi murale
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
a fost realizat în stil baroc, ca sursă de inspirație servind Biserica Iezuiților din Sibiu, la rândul ei o copie a bisericii vieneze "Schottenstift". Biserica are plan dreptunghiular cu turn de clopotniță pe vest și prezintă în plastica monumentală forme baroce simplificate precum și frumoase picturi murale la interior (1752) și pe fațade (1785), acestea fiind semnate de Ion Grigorovici. Biserica se află în vechiul centru al comunei, pe locul numit „La Scaun”, unde mai demult se afla locul de judecată și
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
a fost cunoscut ca Versailles-ul Transilvaniei, este un ansamblu arhitectonic construit de familia Bánffy în comuna Bonțida, județul Cluj. Nucleul complexului de edificii este renascentist, extinderile și modificările ulterioare au fost făcute în secolul al XVIII-lea în stil baroc, iar în secolul al XIX-lea în stil neoclasicist și stil romantic (galeria neogotică de la 1855). Ansamblul se află în prezent în proces de restaurare. Domeniul de la Bonțida a intrat în posesia familiei Bánffy de Losonc în anul 1387, când
Castelul Bánffy de la Bonțida () [Corola-website/Science/299597_a_300926]
-
un turn de poartă înalt la intrare. După decapitarea lui Dionisie, lucrările au fost continuate de moștenitorul lui, viitorul guvernator Gheorghe al III-lea. Ansamblul renascentist se cunoaște dintr-un inventar întocmit în anul 1736, care descrie clădirile de dinaintea modificărilor baroce. Între 1704 și 1711, castelul renascentist a fost avariat în războiul de independență condusă de Francisc Rákóczi al II-lea, necesitând reconstrucții și reparații în mai multe locuri. În 1735 domeniul a fost moștenit de Dionisie Bánffy al IV-lea
Castelul Bánffy de la Bonțida () [Corola-website/Science/299597_a_300926]
-
-lea, care avea în acel moment 12 ani. După un timp petrecut la Curtea de la Viena, acesta s-a întors în Transilvania în anul 1747 ca Mare Comis al împărătesei Maria Tereza, după care a inițiat reconstrucția castelului în stil baroc între anii 1747-1751. În primă fază s-a construit curtea de onoare din fața clădirii porții, inspirându-se din arhitectura barocă vieneză. Curtea de onoare cu plan în formă de "U" era alcătuită din: manejul, grajdul, remiza și locuințele servitorilor. Galeria
Castelul Bánffy de la Bonțida () [Corola-website/Science/299597_a_300926]
-
în Transilvania în anul 1747 ca Mare Comis al împărătesei Maria Tereza, după care a inițiat reconstrucția castelului în stil baroc între anii 1747-1751. În primă fază s-a construit curtea de onoare din fața clădirii porții, inspirându-se din arhitectura barocă vieneză. Curtea de onoare cu plan în formă de "U" era alcătuită din: manejul, grajdul, remiza și locuințele servitorilor. Galeria de statui care decora acest corp al ansamblului a fost realizată de sculptorul Johann Nachtigall, care a transpus "Metamorfozele" lui
Castelul Bánffy de la Bonțida () [Corola-website/Science/299597_a_300926]
-
neoclasicist. Tot la dispoziția lui József Bánffy, în 1855 arhitectul Anton Kagerbauer a modificat fațada vestică a ansamblului (fiind afectate clădirea principală și clădirea bucătăriei) în stil romantic, neogotic, în conformitate cu parcul remodelat la dispoziția aceluiași proprietar, prin redefinirea formelor sobre baroce cu altele mai libere, romantice, specific englezești. În 1858 József Bánffy a vândut castelul baronului Miklós Bánffy, comite a comitatului Alba de Jos, bunicul scriitorului și politicianului Miklós Bánffy, ultimul proprietar al castelului înainte de naționalizare. În 1935-1937 acesta a restaurat
Castelul Bánffy de la Bonțida () [Corola-website/Science/299597_a_300926]
-
A.P.") Bonțida. Naționalizarea și lipsa oricărei întrețineri a clădirilor și parcului au dus la degradarea gravă a castelului. Sătenii au folosit cărămizile castelului drept material de construcție. Muzeul de Artă din Cluj-Napoca a reușit să salveze statuile din parcul odinioară baroc, depozitându-le în cadrul instituției (secția donații, str. I. C. Brătianu), unde se găsesc și astăzi. În perioada anilor 60 Direcția Monumentelor Istorice a încercat reabilitarea castelului, dar din lipsă de fonduri nu a putut efectua nici o acțiune concretă în acest sens
Castelul Bánffy de la Bonțida () [Corola-website/Science/299597_a_300926]
-
Stilul baroc a fost un stil artistic predominant în Europa și apoi pe alte continente, generat inițial în Italia, într-o anumită direcție a artelor vizuale, la sugestia explicit exprimată de către Biserica Romano-Catolică, cel mai mare "antreprenor" și sponsor al artei în
Stil baroc () [Corola-website/Science/299634_a_300963]
-
predominant în Europa și apoi pe alte continente, generat inițial în Italia, într-o anumită direcție a artelor vizuale, la sugestia explicit exprimată de către Biserica Romano-Catolică, cel mai mare "antreprenor" și sponsor al artei în Evul Mediu și Renaștere. Stilul baroc este caracterizat de monumentalitatea clădirilor și excesivitatea decorării interioare și exterioare a acestora (în arhitectură), folosirea scenelor dramatice cu personaje multiple reprezentate din unghiuri diverse grupate în jurul unui vortex asimetric plasat în ansamblu (în sculptură), realizarea de compoziții complexe cu
Stil baroc () [Corola-website/Science/299634_a_300963]
-
în sculptură), realizarea de compoziții complexe cu personaje multiple aflate în situații dramatice prin utilizarea diagonalelor și a tehnicii clarobscurului (în pictură), crearea dramatismului interior și unei anumite "îndrăzneli", fanteziste chiar utopice, a discursului (în literatură, muzică și poezie). Stilul baroc se referă la acel curent artistic european, denumit mai târziu baroc, generat în Italia la sfârșitul anilor 1600, devenit predominant în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, dar a cărui extensie maximă a fost de aproximativ 300 de
Stil baroc () [Corola-website/Science/299634_a_300963]
-
situații dramatice prin utilizarea diagonalelor și a tehnicii clarobscurului (în pictură), crearea dramatismului interior și unei anumite "îndrăzneli", fanteziste chiar utopice, a discursului (în literatură, muzică și poezie). Stilul baroc se referă la acel curent artistic european, denumit mai târziu baroc, generat în Italia la sfârșitul anilor 1600, devenit predominant în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, dar a cărui extensie maximă a fost de aproximativ 300 de ani, durând între anii 1600 și până în preajma începutului secolului XX
Stil baroc () [Corola-website/Science/299634_a_300963]
-
în Italia la sfârșitul anilor 1600, devenit predominant în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, dar a cărui extensie maximă a fost de aproximativ 300 de ani, durând între anii 1600 și până în preajma începutului secolului XX. Stilul baroc a fost purtat și răspândit din Europa înspre imperiile coloniale ale Spaniei, Portugaliei, Franței și Angliei și, respectiv, în mai mică măsură, ale Olandei și Germaniei, peste tot în lume unde acestea au fondat colonii. În același timp, stilul baroc
Stil baroc () [Corola-website/Science/299634_a_300963]
-
baroc a fost purtat și răspândit din Europa înspre imperiile coloniale ale Spaniei, Portugaliei, Franței și Angliei și, respectiv, în mai mică măsură, ale Olandei și Germaniei, peste tot în lume unde acestea au fondat colonii. În același timp, stilul baroc nu a fost nici sincron geografic și nici nu a avut aceeași durată maximă temporală în toate culturile și țările în care a penetrat și s-a manifestat. În timp ce, spre exemplu, în jurul anilor 1740 - 1750, în Franța, barocul ajunsese deja
Stil baroc () [Corola-website/Science/299634_a_300963]
-
Chiar și Franța, unde se părea că barocul cedase definitiv locul clasicismului, rococoului și apoi neoclasicismului, se manifestă o revitalizare puternică dar surprinzător de tardivă a acestuia, la mijlocul secolului al XIX-lea, sub forma cunoscută sub numele de neo-baroc. Stilul baroc s-a manifestat inițial în arhitectură, sculptură și pictură, dar în perioada ascendenței sale maxime (1670 - 1780) s-a manifestat prin pătrunderea sa triumfală în tot ceea ce se poate numi creație artistică și ideatică: balet, dans, grădinărit, filosofie, literatură, mobilier
Stil baroc () [Corola-website/Science/299634_a_300963]
-
al XV-lea și al XVI-lea, au fost comandamentele inițiale ale artiștilor pre-baroc, printre care Michelangelo Buonarroti este cel mai notabil. Prin extensie, aceleași elemente ale stilului pre-baroc, care au făcut tranziția de la manierism, au devenit definitorii ale stilului baroc. Cei mai de seamă artiști europeni și, respectiv, de sorginte europeană: arhitecți, compozitori, filozofi, muzicieni, poeți, pictori, regizori, scenografi, scriitori și sculptori ai secolelor al XVII-lea, al XVIII-lea și al XIX-lea au avut un aport decisiv la
Stil baroc () [Corola-website/Science/299634_a_300963]
-
este un exemplu de construcție în stil neogrec revitalizat (și adaptat Berlinului) având prezente clare influențe baroc. Oricum, arcul de triumf parizian, comandat de Napoleon Bonaparte în 1806, dar terminat doar în 1836, are mult mai multe elemente de arhitectură baroc în componența sa. Arcul de triumf bucureștean, inspirat la rândul său de Arcul de Triumf din Paris, terminat în 1922, arhitect Petre Antonescu, este mai elegant, mai suplu, fiind cel mai "baroc" din aceste trei monumente ale victoriei. Frizele și
Stil baroc () [Corola-website/Science/299634_a_300963]
-
formă neregulată. Ca adjectiv, folosit cu precădere în zilele noastre, desemnează ceva migălos și realizat în cele mai mici detalii, uneori realizat cu un exces de zel, posibil superfluu, iar ca substantiv desemnează desigur mișcarea artistică și culturală a epocii baroce care are o extraordinară întindere temporală de aproape patru secole.
Stil baroc () [Corola-website/Science/299634_a_300963]
-
(sau Marino, după alte surse; n. 18 octombrie 1569, Napoli — d. 25 martie 1625, Napoli), a fost un poet baroc italian. A fost un reprezentant de seamă al acestui curent artistic și creator al mișcării cunoscută inițial ca Marinism și ulterior, prin extindere la o mișcare literară ce a acoperit o bună parte a secolului al XVII-lea italian, ca
Giambattista Marini () [Corola-website/Science/299752_a_301081]
-
Oradea, orașul de pe Criș. Iată; Pe tânărul poet Teodor Dume nu mi-l pot inchipui decât pe fundalul orașului său, care timp de aproape trei decenii a fost și al meu, Oradea. Oraș subtil și cochet, neîndoios, cu o tradiție barocă filtrată printr-un secession melancolic, fumuriu, dar și cu o prospețime indicibilă a văzduhului său, cu o adolescență perpetuă a ușoarelor adieri ale acestuia, încărcat de miresmele aspre ale șesului și de cele mai conciliante, blajine, ale dealurilor între care
Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Science/299159_a_300488]
-
a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj 1994-1999, Lector de literatură comparată la Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, Cursuri și seminarii despre: "Escatologia europeană de la Homer la Dante"; "Mitul faustic din Renaștere până în secolul XX"; "Questa eșuată"; "Metaforele vieței baroce" etc. 1999, Conferențiar de literatură comparată la Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj 1993-2000, Director al revistei „Echinox” din Cluj. Coordonator al mai multor numere tematice: "Dicționar Echinox - 25"; Biografia ideii de UNU";" Generația 90!?"; "Jung și arhetipologia
Corin Braga () [Corola-website/Science/299177_a_300506]