KorAP: Find »[drukola/base=basarabean & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...75 76 77 ...123 >

3,051 matches

Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859

la conceptul de arheu, arheitate reformulat din același inepuizabil arsenal teoretic eminescian. Intelectualii basarabeni se află între arheitatea slavă și cea romanică, fiind obligați să opteze la un moment dat. Ion Druță, de pildă, unul dintre scriitorii români din spațiul basarabean, a optat în cele din urmă (deocamdată) pentru Moscova, unde s-a retras cu ființa sa creatoare cu tot, în timp ce Grigore Vieru, poetul cel mai reprezentativ al aceluiași spațiu și timp, s-a retras cu ființa la București. Despicările acestea

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
în cele din urmă (deocamdată) pentru Moscova, unde s-a retras cu ființa sa creatoare cu tot, în timp ce Grigore Vieru, poetul cel mai reprezentativ al aceluiași spațiu și timp, s-a retras cu ființa la București. Despicările acestea ale intelectualilor basarabeni sunt continui ai zice că țara este ca o plantă dicotiledonată dând lăstari în două părți în același timp. Iar pe fondul acestor despicări se plasează tendința statalității Republicii Moldova, care, ca stat, vrea o nouă națiune, limbă, un nou popor

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
aici ironia nimicitoare la adresa politicienilor de azi, mereu depășiți de evenimente, ca atunci când spune despre România că "nu se amestecă nici măcar în treburile interne ale României...". O prejudecată, alimentată de ignoranța și de superficialitatea noastră, este aceea a unei literaturi basarabene sentimentale și minore, anacronice și debranșate de la marea cultură a secolului al XX-lea. Cartea de față demonstrează convingător că aici, în Basarabia, există și o literatură competitivă, opere puternice, reprezentative, ceea ce îi dă dreptul să-și ocupe locul firesc

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
un spațiu fără scrupule nu pare o alternativă. Am ajuns să admir până la urmă, decizia liderilor de la Chișinău, după atâta timp de suferință ce rost mai are solidarizarea cu o țară muribundă? Despre destinul cultural. Încercarea reîntregirii pe cale spirituală. Literatura basarabeană, la umbra literaturii ruse și la umbra celei române. Acuzată de tradiționalism, "cu păstrarea aparenței criticului estetic, ea este de două ori antiaxiologică: întâi, fiindcă marchează o ideologie politică transnațională, al doilea, fiindcă relația tradițional-modern se circumscrie istoriei culturii, iar

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
Acuzată de tradiționalism, "cu păstrarea aparenței criticului estetic, ea este de două ori antiaxiologică: întâi, fiindcă marchează o ideologie politică transnațională, al doilea, fiindcă relația tradițional-modern se circumscrie istoriei culturii, iar nu valorii artistice în sine". De admirat la literatura basarabeană este tocmai îndârjirea cu care aceasta s-a conservat în plină rusificare, menționarea filonului românesc pentru perpetuarea Adevărului. Acum, această propensiune a românilor de a condamna calitatea literaturii basarabene, oameni care au luptat pentru tradiționalism, tocmai de teama viitorului, care

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
culturii, iar nu valorii artistice în sine". De admirat la literatura basarabeană este tocmai îndârjirea cu care aceasta s-a conservat în plină rusificare, menționarea filonului românesc pentru perpetuarea Adevărului. Acum, această propensiune a românilor de a condamna calitatea literaturii basarabene, oameni care au luptat pentru tradiționalism, tocmai de teama viitorului, care trebuia să șteargă memoria colectivă, nu poate fi calificată decât snobism. Nu căutați valori spirituale la scriitorii basarabeni, apreciați curajul acestei literaturi-tampon între cultura română și expansiunea rusească. În

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
Adevărului. Acum, această propensiune a românilor de a condamna calitatea literaturii basarabene, oameni care au luptat pentru tradiționalism, tocmai de teama viitorului, care trebuia să șteargă memoria colectivă, nu poate fi calificată decât snobism. Nu căutați valori spirituale la scriitorii basarabeni, apreciați curajul acestei literaturi-tampon între cultura română și expansiunea rusească. În sărăcie și opresiune nu pot apărea idei revoluționare, doar conservatoare. Spre deosebire de puternicul crez românesc în salvgardarea statului în obediență: Grigore Vieru, Anatol Codru, Ion Vatamanu, Nicolae Dabija, Arcadie Suceveanu

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
care constituie indiscutabil un fenomen, este într-un fel firesc din moment ce ține în câmpul atenției procesele (politic, social, cultural) ce au loc în Basarabia; mai este însă un dedesubt care ni se pare de asemenea foarte semnificativ: scrie despre poetul basarabean după ce a publicat câteva cărți fundamentale despre Eminescu, Bacovia și Cezar Ivănescu, important poet contemporan al repetițiilor obsedante, "Trubadur" orfic rătăcit și "tâlcuitor" de doine. Autorul ne vorbește într-un Argument despre conștiința riscului de a scrie despre un poet

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
cheia deschizătoare a căilor de acces, spre a polemiza din mers și a contura în consens sau în disensiune cu alții portretul paradigmatic al poetului. După ce ne inventariază cele două cărți cu multă atenție la nuanțe și alte repere critice, basarabene (Druță, Damian, Vasilache, Dolgan, Țurcanu, Palladi, Burlacu, Bantoș, Ciocanu, Strâmbeanu, Galaicu-Păun, Lungu) și din țară (de la Marin Sorescu și Nichita Stănescu la Victor Crăciun, Rachieru, Băileșteanu, Manolescu, Gruia, Viorel Dinescu, Ion Rotaru, Marian Popa, Cistelecan, acesta fiind considerat semnatarul unuia

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
apa întemeiază civilizația. Grigore Vieru, în plus, încarcă izvorul de suflet matern și de paideuma copilăriei, recunoscându-i sorgintea cerească, totodată!" Postfață la Theodor Codreanu, Duminica Mare a lui Grigore Vieru, 2004 Ana BANTOȘ "Sine ira et studio" "Descoperirea" literaturii basarabene și integrarea ei în peisajul literar din România, "reluarea legăturilor dintre cele două culturi românești despărțite de Prut ca de un zid al Berlinului timp de aproape o jumătate de secol" (Alex. Ștefănescu) constituie o experiență ieșită din comun, restabilirea

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
că la constituirea acestor structuri adânci au contribuit în mare parte scriitorii șaizeciști, lor revenindu-le misiunea dificilă de a reabilita expresia literară care, după cel de-al doilea război, a fost ideologizată în mod abuziv. Autenticitatea interpretării fenomenului literar basarabean ține și de recunoașterea efortului scriitorilor din această generație. Să exemplificăm: influența folclorului asupra autorilor șaizeciști basarabeni poate fi "explicată" prin căutarea firescului și prin necesitatea de a corecta traiectoria expresiei artistice orientată spre domenii tot mai străine. Revolta împotriva

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
dificilă de a reabilita expresia literară care, după cel de-al doilea război, a fost ideologizată în mod abuziv. Autenticitatea interpretării fenomenului literar basarabean ține și de recunoașterea efortului scriitorilor din această generație. Să exemplificăm: influența folclorului asupra autorilor șaizeciști basarabeni poate fi "explicată" prin căutarea firescului și prin necesitatea de a corecta traiectoria expresiei artistice orientată spre domenii tot mai străine. Revolta împotriva artei ideologizate, precum și afirmarea culturii naționale pe fundalul internaționalismului sovietic sunt alte coordonate ale literaturii noastre de

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
cunoscător al literaturii din Basarabia, profesorul Theodor Codreanu privește creația lui Grigore Vieru, pe care îl consideră "cel mai citit poet român din toate timpurile", într-un context istorico-literar complex: de la consacrarea poetului în fosta Uniune Sovietică la reperele exegeților basarabeni și până la reacțiile critice din țară. Pornind de la constatarea că într-o primă perioadă a afirmării lui Gr. Vieru a contat mult prestigiul de mare poet pe care l-a avut în spațiul ex-sovietic, unde era cunoscut prin intermediul a numeroși

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
mare poet pe care l-a avut în spațiul ex-sovietic, unde era cunoscut prin intermediul a numeroși și importanți traducători, criticul și istoricul hușean urmărește cu luare aminte portretul în timp al protagonistului cărții sale așa cum este interpretat de critica literară basarabeană. Preaplinul și freamătul creșterii, neliniștea și "baladizarea" o dată cu apariția poemului Cămășile, "estetica reazemului", "principiul matern al universului" și coroborarea dintre ele, aproapele și departele ce descind din principiul matern, copilul ca "homo ludens", miniaturalul, cantabilitatea versului vierean, toate acestea sunt

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
jumătate a secolului XX. Cred ca monografia Duminica Mare a lui Grigore Vieru este o lucrare de zile mari. Articolele semnate de Gheorghe Grigurcu și Alex. Ștefănescu se Înscriu, de asemenea, "în procesul tot mai pronunțat de abordare a literaturii basarabene din perspectiva autenticității. Captată mai mult de aspectul "poeziei de patrie", atenția lui Gheorghe Grigurcu reține versul "ca braț de revoltă", imaginile "compunându-se contrastant", viziunea translirică, obiectivă", lirismul colectiv, precipitat de a o situa: e geopolitică", "imaginea limpidă înșelător

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
cu bună intenție în România despre literatura din Basarabia, am certitudinea că monografia lui Theodor Codreanu și articolul despre Gr. Vieru semnat de Alex. Ștefănescu sunt cele mai bune exegeze din câte s-au scris în dreapta Prutului despre un autor basarabean. Receptarea poeziei din Basarabia "fără prejudecăți estetice și calcule politice" este un semn de bun augur prin aceste comentarii și denotă reașezarea lucrurilor pe alte temeiuri decât graba și agitația. Căci, spunea cineva, "omul agitat îi face pe îngeri să

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
s-au ramificat oarecum previzibil cărțile despre geografia politică și literară a ținutului dintre Prut și Nistru (Basarabia-drama sfâșierii, 2003 și Duminica Mare a lui Grigore Vieru, 2004). Theodor Codreanu este indiscutabil unul din spiritele cele mai sensibile la tragismul basarabean. Eseurile și articolele de atitudine probează cunoașterea în adâncime a temei, focalizată pe trei nuclee de interes: 1. teroarea istoriei; 2. conștiința basarabeană sfâșiată; 3. componenta cultural-literară. Toate trei se regăsesc, în proporții diferite, și în Duminica Mare a lui

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
a lui Grigore Vieru, 2004). Theodor Codreanu este indiscutabil unul din spiritele cele mai sensibile la tragismul basarabean. Eseurile și articolele de atitudine probează cunoașterea în adâncime a temei, focalizată pe trei nuclee de interes: 1. teroarea istoriei; 2. conștiința basarabeană sfâșiată; 3. componenta cultural-literară. Toate trei se regăsesc, în proporții diferite, și în Duminica Mare a lui Grigore Vieru, cercetare devenită obiect al eseului de față. Simbolul Grigore Vieru este mai puternic decât poetul Grigore Vieru. Acesta pare să fie

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
mai ales cu sine, stare augmentată de descoperirea lui Eminescu și a adevăratei sale identități" (loc. cit.); a refuzat "crezul sovietic panslav al întâietății lui homo sovieticus" (p. 48). Pagini comprehensive consacră Theodor Codreanu luptătorului. Vieru trece drept un Goga basarabean, deși structura fragilă nu l-ar recomanda pentru bătălii dure. "Creșterea lui în mijlocul unei societăți înstrăinate de izvoarele românismului a fost posibilă grație acestui neutralism ontologic semănător de ambiguitate arheală" (p. 168). Paralela Bacovia Vieru constituie una din axele centrale

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
dibăcie, cum am văzut, sugestiile psihanalizei, mitologiei, simbolisticii poetice, semanticii, stilisticii, filosofiei, sociologiei, religiei. Datul biografic primar este interpretat exclusiv psihanalitic, din perspectiva rezonanței evenimentelor din copilărie în straturile profunde ale personalității creatoare (Bacovia, Vieru). Schițând o biografie a poetului basarabean, autorul constată repede că aceasta este "resorbită" de operă, ca și în cazul genialului băcăuan, și abandonează proiectul. Puține evenimente exterioare sunt revelatoare spre a lumina sensurile operei. Alchimia creației rămâne misterioasă. Amplul eseu critic dedicat autorului Scrisorii pierdute poartă

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
convențional de un Argument. În peste 110 pagini, Theodor Codreanu judecă modul în care s-au reflectat poetul și omul Grigore Vieru în oglinzile criticii din fosta Uniune Sovietică, în studiile monografice ale lui Mihai Cimpoi, în cercetările altor exegeți basarabeni precum și în exegeza din România, pentru a-și încheia considerațiile analizând aplicat două monografii semnate de Stelian Gruia și Fănuș Băileșteanu. Judecățile critice asupra poetului sunt de mult polarizate, mergând de la epitetul encomiastic până la negarea grobiană. Theodor Codreanu înregistrează toate

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
Mihai Cimpoi și Mihail Dolgan. În micromonografia de debut "Mirajul copilăriei" (1963), Mihai Cimpoi, observă Theodor Codreanu, surprinde puterea lui Grigore Vieru de a converti audibilul în vizual, adică temporalul în spațial, fără a cădea în pitorescul acuarelei; la poetul basarabean tema copilăriei se întregește cu o aură erotică, din care nu lipsesc suferințele aspre, anumite drame ale pământului roditor: "Majoritatea versurilor lui Vieru au caracter de împărtășire cu misterele pământului și ale universului, unele sunt cântece de lume sau ceremoniale

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
cunoscând lirica lui Grigore Vieru" (op. cit. p. 68). Theodor Codreanu observă că în România intervențiile critice, reacțiile sunt mult mai puține decât în Republica Moldova și, de cele mai multe ori, rostite în funcție de tabără, dar acest fapt este pus sub aspectul că autorul basarabean este "gustat" de publicul larg, exceptând câteva situații de altă natură, apărute abia după 1989. Cert este că odată ce poetul și-a atins visul, acela de a călca pe pământ românesc, au și apărut primele reacții critice acuzatoare. Relevante sunt

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
Fănuș Băileșteanu, Virgil Nistru Țigănuș ș.a. Un aspect care ne atrage atenția sunt cele Zece argumente pentru intrarea în "canonul literar", în care autorul monografiei insistă argumentat asupra faptului că specialiștii, cititorii în genere trebuie să-l considere pe poetul basarabean ca făcând parte din adevărata istorie a literaturii române. Desigur, tonul este unul polemic, materialul fiind redactat imediat după trecerea poetului în neființă. Practic, criticul cere canonizarea literară a poetului basarabean, chiar dacă recunoaște că acesta nu este, în spațiul românesc

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
cititorii în genere trebuie să-l considere pe poetul basarabean ca făcând parte din adevărata istorie a literaturii române. Desigur, tonul este unul polemic, materialul fiind redactat imediat după trecerea poetului în neființă. Practic, criticul cere canonizarea literară a poetului basarabean, chiar dacă recunoaște că acesta nu este, în spațiul românesc, o personalitate de talia lui Eminescu: Această recunoaștere, imediat după moarte, poate să însemne intrarea în canonul literar în împrejurări singulare, dar, poate fi și un dezavantaj, depistabil ceva mai târziu

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]