4,866 matches
-
suedeză blondă...”; despre Vittorio Di Russo: „Este «liderul» charismatic al tineretului pletos milanez...”; despre Ombra, alias Giorgio Cavalli: „Se transformă treptat dintr-un studențaș într-un beat de primă mână...”. Despre Pinky („una dintre cele mai frumoase figuri ale experienței beat italiene”): „Mulți încă își mai amintesc cum s-a apucat să danseze precum King Kong printre mașinile din fața Palatului Montecitorio 1, în timp ce o duzină de polițiști încercau să-l umfle...”. Despre Angelo Quattrocchi: „Are fascinația unui scorpion, în sensul semnului
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
un lucru fundamental: că a glumi despre orice, așa cum face el, bagatelizând cele mai tragice și mai dificile evenimente, este caracteristica principală a relației lingvistice a mic-burghezului cu realitatea. Fie că-și taie părul, fie că-și pune o haină beat moderată, fie că-i frecventează pe tinerii integrați de vârsta sa și, mai mult, pe cei puțin mai în vârstă decât el și pe maeștri, îi va auzi doar trăncănind și glumind. Prima regulă a comportamentului lor este să nu
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
germanului, după „Wein und Weib”, după vin și femei (pp. 71, 145, 198, 201-203, 230, 234, 252), iar unii, mai excentrici, scriau proză (p. 232) sau Îl citeau pe Baudelaire (p. 554). Viața este Însă percepută diferit: un angajat ajuns beat Într-un parc „se urcă pe scenă la orchestră, dînd la o parte jassbandistul, continuînd el să bată jas-ul În uniformă militară”, În timp ce altul, extenuat, afirmă că datorită stresului „În securitate e mai rău ca la patron” (p. 168). Un
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
e o comuniune cu natura. Beatitudinea trăirilor senzoriale face ca lucrurile să își piardă corporalitatea și să fie percepute ca niște emanații de energie care se pot contopi cu lumina divinității. Totul devine plutire, zbor, cântec, armonie, visare, sufletul e beat de soare și flori ca un fluture, eul contemplând transfigurat crinul, ciocârlia, privighetoarea, „nunta florilor”, manifestările firii în diferite momente ale zilei și ale anului. Evadarea din teluric și social, rezonarea cu ritmurile naturii îl fac pe acest poet ingenuu
MANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287977_a_289306]
-
privește cu nesfîrșită milă. — Becky, Luke Îți cîntă-n strună doar ca să te facă fericită. Nu mai aveți nici o căsnicie. Nu mai aveți nimic. Nu vreau să-i spun la revedere lui Danny. Ies din bar cu un mers de om beat și opresc un taxi. Tot drumul spre casă, cuvintele Venetiei mi se Învîrtesc Întruna În minte, pînă cînd simt că-mi vine să vomit. „Nu poate fi adevărat“, Îmi spun Întruna. „Nu se poate.“ „Ba sigur că se poate“, Îmi
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
seama că Becky are o problemă cu mine. Dar habar n-am avut că e atît de posesivă... Stă așa În fața noastră, În halatul ei verde, de autoritate medicală, ca un om de mare bun simț. Iar eu sînt gravida beată și deranjată la cap, Într-un tricou lălîu. — Ven, e În regulă, spune Luke, ușor stînjenit. Uite ce e, o să vină Charles Braine să asiste la naștere. Poate că ar fi mai bine... să pleci. — Poate că da. Venetia aprobă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
spune că versurile sînt inspirate de figura reginei Maria Tudor cea sîngeroasă, apărătoare a catolicismului, promițînd tortura și moartea protestanților. „Tom, Tom, the piper's son, / Stole a pig, and away did run! / The pig was eat, / And Tom was beat, / And Tom went crying / Down the street“. CÎntecel din secolul al XVIII-lea, despre violența familială În păturile sărace. „Little Jack Horner / Sat in a corner, / Eating a mincemeat pie. / He stuck in his thumb / And pulled out a plum
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
a lui Iosip B. Tito, București, 1993; Lev Deleta, Wolfang Mayer-König, Oglinda în care ne privim, București, 1996; Frank Geerk, Trandafirii dictatorului, București, 1999 (în colaborare cu Nora Iuga); Lev Deleta, Dincolo de Feuerwald, București, 2000; Kurt Marti, Necrologuri, București, 2001; Beat Brechbühl, Despre retezarea munților, București, 2002. Repere bibliografice: Elena Guga, Cronică de librărie, LCF, 1968, 38; Valeriu Cristea, Accente într-o discuție necesară, RL, 1970, 27; Mircea Iorgulescu, „Împărăția” de Matei Gavril, LCF, 1972, 37; Valentin Tașcu, „Împărăția”, F, 1972
GAVRIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287179_a_288508]
-
cu Belgradul, Sofia, Varșovia sau Budapesta. Efectul aveam să-l trăim doar peste trei decenii, atunci când - ajunși În pagul izbăvitor al Revoluției - ne-am Întrebat ingenuu de ce vorbesc polonezii sau ungurii cu fervoare de „contra-cultură”, de Ginsberg, Timothy Leary, hippies, Beat Generation, Havel, Gombrowitz, Esterházy, Foucault, Lacan sau Kundera, de ce exaltă ei doctrina „culturilor marginale”, alternative, non-dominante ale postmodernismului sau „antipolitica” lui Konrád, atunci când noi vorbim, În continuare, de Camus, Sartre, eventual Heidegger, receptați trunchiat, sau chiar de Thibaudet, de la care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
filosofia ar fi avut-o în aceste opere. Acestea sunt: un dialog în trei cărți, Contra Filosofilor Academici (Contra Academicos), care combate scepticismul acestora și susține că nu îi este negată omului cunoașterea adevărului; o carte despre Viața fericită (De beata vita), care demonstrează că adevărata fericire constă în cunoașterea lui Dumnezeu; două cărți Despre ordine (De ordine), în care se discută despre ordinea care domnește în univers și despre semnificația răului în cadrul acestuia. Dialogul cel mai important prin fericita fuziune
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
implică numeroși colaboratori, nivelul științific nu este omogen; oricum, utilitatea lor este indiscutabilă. Pentru aceste prime opere ale lui Augustin cf. CSEL 89, 1986 (Soliloquia, De immortalitate animae, De quantitate animae: W. Hörmann); 63, 1922 (Contra Academicos, De ordine, De beata vita: P. Knöll); BA 4, 1948 (Contra Academicos, De beata vita, De ordine: R. Jolivet); 4, 1, 1986 (De beata vita: J. Doignon); 5, 1948 (Soliloquia, De immortalitate animae, De quantitate animae: P. de Labriolle); NBA 3, 1 și 2
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
lor este indiscutabilă. Pentru aceste prime opere ale lui Augustin cf. CSEL 89, 1986 (Soliloquia, De immortalitate animae, De quantitate animae: W. Hörmann); 63, 1922 (Contra Academicos, De ordine, De beata vita: P. Knöll); BA 4, 1948 (Contra Academicos, De beata vita, De ordine: R. Jolivet); 4, 1, 1986 (De beata vita: J. Doignon); 5, 1948 (Soliloquia, De immortalitate animae, De quantitate animae: P. de Labriolle); NBA 3, 1 și 2, 1976 (Dialoguri - Dialoghi, introd. A. Trapé, trad. D. Gentili, 1976
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
cf. CSEL 89, 1986 (Soliloquia, De immortalitate animae, De quantitate animae: W. Hörmann); 63, 1922 (Contra Academicos, De ordine, De beata vita: P. Knöll); BA 4, 1948 (Contra Academicos, De beata vita, De ordine: R. Jolivet); 4, 1, 1986 (De beata vita: J. Doignon); 5, 1948 (Soliloquia, De immortalitate animae, De quantitate animae: P. de Labriolle); NBA 3, 1 și 2, 1976 (Dialoguri - Dialoghi, introd. A. Trapé, trad. D. Gentili, 1976). Traduceri: Il filosofo e la fede, trad. și introd. de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
solar, G. cultivă abundent simbolistica focului, cartea sa cea mai reprezentativă în acest sens fiind Arșița stelelor (1983), unde apar frecvent imagini ca fulger, soare, văpaie, auroră, foc, asociate unor figuri ale imaculării: zăpada, azurul, gerul, ploaia, ochii. Lebăda e „beată de azur”, „cerul sparge singurătatea” dăruindu-se, blagian, apelor de jos, soarele este invocat să alunece în inimile oamenilor și în natura terestră, care devine astfel „cuib de soare” (ca în volumul cu titlu emblematic Soare în muguri, 1985). Starea
GHIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287273_a_288602]
-
copii. Aceastăasimetrie are multe rațiuni, una fundamentală fiind aceea că bărbații sunt mai puternici fizic. Nu întâmplător cazurile în care sunt bătuți de partenera lor conjugală sau de iubire, răniți sau omorâți se petrec când aceștia dorm sau sunt foarte beți. Este un fenomen ce a fost încă puțin explorat prin investigații sistematice. Soții se agresează reciproc, cu intensități și frecvențe diferite, unii cu totul circumstanțial - o palmă, după care regretă și își cer iertare în genunchi -, alții cu sadism, și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și a traumei că agresivitatea se poate repeta. Trăiesc, adică, „cu frica în sân”. Și din nou asocierea dominantă este cu alcoolismul. Întrebarea pe care atâtea femei, inclusiv din România, și-o pun aproape în fiecare zi: „Oare iar vine beat acasă și face scandal?” e devastatoare psihologic; în plus, dispare greu în timp, tocmai fiindcă nu e o simplă curiozitate și nu antrenează răspunsuri cu implicații nevinovate sau minore pentru viața de familie. Bineînțeles că, odată cu trecerea vremii, ca și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ajute, preferă să îi blameze pe cei aflați în dificultate. Dacă procedăm sau nu astfel ține de forța noastră empatico-altruistă, dar și de alte caracteristici de personalitate, cum sunt gradul de cultură generală și orientarea valorică. Văzând, bunăoară, un om beat trântit pe trotuar, putem să-l blamăm pentru lipsa lui de judecată și control sau să considerăm alcoolismul o boală ca oricare alta și să-l ajutăm. Pe de altă parte, s-a confirmat prin cercetări așteptarea teoretică potrivit căreia
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
trăsătură sufletească a lui Silvestru Trandafir, de nebănuit din comportarea lui anterioară. „Dezertorul” se oferă prizonier ofițerului inamic, cu condiția ca acesta să permită plecarea din București a soției și a soacrei sale. Urmează un deznodământ cumplit: uciderea ofițerului care, beat fiind, nu vrea să renunțe la Aretia. Al treilea act, ultimul, încadrează figura lui Silvestru Trandafir în aureola jertfei supreme. Purtând sub carapacea asprimii și vulgarității, cărora își datorează porecla, un suflet vibrant, Piele-Groasă își trimite familia în teritoriul neocupat
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
pe care filozofia ar fi avut-o în aceste opere. Ele sînt: un dialog în trei cărți, Contra Academicos, care combate scepticismul filozofilor academici și susține că omului nu îi este negată cunoașterea adevărului; o carte despre Viața fericită (De beata vita), care demonstrează că adevărata fericire constă în cunoașterea lui Dumnezeu; două cărți Despre ordine (De ordine), unde se discută despre ordinea ce domnește în univers și despre semnificația răului în cadrul acestuia. Dialogul cel mai important prin fericita fuziune dintre
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
implică numeroși colaboratori, nivelul științific nu este omogen; totuși, utilitatea lor este indiscutabilă. Pentru aceste prime opere ale lui Augustin cf. CSEL 89, 1986 (Soliloquia, De immortalitate animae, De quantitate animae: W. Hörmann); 63, 1922 (Contra Academicos, De ordine, De beata vita: P. Knöll); BA 4, 1948 (Contra Academicos, De beata vita, De ordine: R. Jolivet); 4, 1, 1986 (De beata vita: J. Doignon); 5, 1948 (Soliloquia, De immortalitate animae, De quantitate animae: P. de Labriolle); NBA 3, 1 și 2
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
lor este indiscutabilă. Pentru aceste prime opere ale lui Augustin cf. CSEL 89, 1986 (Soliloquia, De immortalitate animae, De quantitate animae: W. Hörmann); 63, 1922 (Contra Academicos, De ordine, De beata vita: P. Knöll); BA 4, 1948 (Contra Academicos, De beata vita, De ordine: R. Jolivet); 4, 1, 1986 (De beata vita: J. Doignon); 5, 1948 (Soliloquia, De immortalitate animae, De quantitate animae: P. de Labriolle); NBA 3, 1 și 2, 1976 (Dialoghi, introd. A. Trapé, trad. D. Gentili, 1976). Traduceri
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cf. CSEL 89, 1986 (Soliloquia, De immortalitate animae, De quantitate animae: W. Hörmann); 63, 1922 (Contra Academicos, De ordine, De beata vita: P. Knöll); BA 4, 1948 (Contra Academicos, De beata vita, De ordine: R. Jolivet); 4, 1, 1986 (De beata vita: J. Doignon); 5, 1948 (Soliloquia, De immortalitate animae, De quantitate animae: P. de Labriolle); NBA 3, 1 și 2, 1976 (Dialoghi, introd. A. Trapé, trad. D. Gentili, 1976). Traduceri: Il filosofo e la fede, trad. it. și intr. O.
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
infinitului de compenetrație al precuvântului” în „nesfârșirea etalată a masei cuvintelor” organizate în text. Această a doua identitate e posibilă numai acolo unde „cuvintele tribului și-au păstrat intactă inocența lor aurorală”. La sfârșiturile de cicluri culturale cuvintele sunt „ori bete de-a binelea și umblă pe șapte cărări, ori sclerozate, pur și simplu, înfipte ca niște bețe fără vlagă în inima unei realități care curge pe lângă ele total lipsită de linii directoare”. Pentru a funcționa cu eficacitate, cuvintele trebuie „înmlădiate
SORA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
și cu mărgăritare” (17,4) și ține în mâna sa „un pahar de aur, plin de urâciunile și de spurcăciunile desfrânării ei”. Pe fruntea sa stă scris: „Babilonul‑cel‑mare, mama desfrânatelor și a urâciunilor pământului” (17,5). Femeia este „beată de sângele sfinților și de sângele mucenicilor lui Isus” (17,6). Ea stă pe o fiară „cu șapte capete și zece coarne”, este vorba de fiara marină descrisă în capitolul 13. Podoabele desfrânatei fac trimitere atât la veșmântul preoțesc (Ex.
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ca pseudoreligie a lui Satan); 3) Denunțarea pseudofilozofiei păgâne; Următoarele patru cărți au un caracter pozitiv (cu toate că polemica nu dispare niciodată în întregime): 4) Despre adevărata înțelepciune (creștină); 5) Despre cultul fals (păgân); 6) Despre cultul adevărat; 7) De uita beata. De uita beata Cartea a VII‑a, cea care ne interesează în mod deosebit, are drept scop „să acopere și să înfrumusețeze” edificiul religios creștin, ridicat până în acest punct: „Prea bine, am pus temelia, așa cum spune marele orator. Nu am
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]