2,615 matches
-
a inventat barometrul după 57 Tudor Vianu, ibidem, p.265. 58 Solomon Marcus, Invenție și descoperire, București, Editura Cartea Românească, 1989, p.5. Creativitate și progres tehnic 70 descoperirea comportamentului coloanei de mercur Închis Într un tub, care-i aparținea; Benjamin Franklin (1706-1790) a realizat invenția paratrăsnetului după descoperirea, tot de către el, a naturii electrice a tunetului și a fulgerului. În general, orice invenție tehnică se bazează pe descoperirile pe care știința le realizează, după cum orice descoperire se sprijină pe unele
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
a inventat barometrul după 57 Tudor Vianu, ibidem, p.265. 58 Solomon Marcus, Invenție și descoperire, București, Editura Cartea Românească, 1989, p.5. Creativitate și progres tehnic 70 descoperirea comportamentului coloanei de mercur Închis Într un tub, care-i aparținea; Benjamin Franklin (1706-1790) a realizat invenția paratrăsnetului după descoperirea, tot de către el, a naturii electrice a tunetului și a fulgerului. În general, orice invenție tehnică se bazează pe descoperirile pe care știința le realizează, după cum orice descoperire se sprijină pe unele
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
ideea identității gândire - limbaj. Concepția monistă afirmă că există o singură realitate, limbajul fiind aspectul exterior al gândirii, iar gândirea - latura lui interioară. Behavioriștii, au introdus conceptual de gândire subvocală (subvocal thinking) pentru a descrie relația dintre cele două procese. Benjamin Whorf a susținut ideea determinismului lingvistic în perceperea realității și organizarea cunoștințelor noastre în concepte. Alți cercetători, ca Ch. Serrus (1933) au susținut un dualism, o existență paralelă, separată a celor două procese. Criticând poziția lui Whorf, Joseph Churh afirma
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
ar contesta genul însuși al proverbului, autoritatea "înțelepciunii popoarelor". Nu este cazul în mass-media, care își propun rar asemenea scopuri. Putem însă găsi un bun exemplu în 152 de proverbe adaptate la zilele noastre ale poeților Paul Éluard 51 și Benjamin Péret care, în 1925, s-au amuzat să producă proverbe absurde cum ar fi "Nevăstuica nu e de lemn", "Trotuarul amestecă sexele", " Cine se mișcă, se pierde", "Trei fac un păstrăv". În acest caz, însăși "înțelepciunea națiunilor" este ridiculizată. În
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
adânc") al "mutațiunii" orizontice (de natură ontologică)."402 1.1.2. Cea de-a doua disjuncție fundamentală pentru teoria poezei discursive este aceea între cuantele referențiale (cr) și câmpurile referențiale (CR), termeni inspirați din "semantica integraționistă" a lui B. Hrushovski/Benjamin Harshav 403, dar redefiniți de către Borcilă într-o manieră inedită. Astfel, "cuantele referențiale vor reprezenta unități ale textului, alcătuite din cel puțin doi termeni, care intră într-o relație metaforică de tip ecuațional, constituindu-se într-o entitate semantică cu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
2000. Gross, Gaston, Les expressions figées en français. Noms composés et autres locutions, Orphrys, Gap-Paris, 1996. Groza, Liviu, Dinamica unităților frazeologice în limba română contemporană, Editura Universității din București, București, 2005. Guiraud, Pierre, Les locutions françaises, PUF, Paris, 1961. Harshav, Benjamin [B. Hrushovski], Explorations in Poetics, Stanford University Press, Stanford, 2007. Hăulică, Cristina, Textul ca intertextualitate. Pornind de la Borges, Eminescu, București, 1981. Honeck, Richard P., A Proverb in Mind. The Cognitive Science of Proverbial Wit and Wisdom, Lawrence Erlbaum Associates, Mahwah
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
pace, poate fi alcătuit dintr-o serie de cr-uri mai mici (personaje, grupuri, dans, băuturi etc.)./ Nu există nicio diferență esențială între un cr mai mare și un CR. Poate exista o întreagă ierarhie de cadre incluse în alte cadre." (Benjamin Harshav [B. Hrushovski], "Fictionality and Fields of Reference" [1984], în Explorations in Poetics, Stanford University Press, Stanford, 2007, pp. 5-7) 404 Mircea Borcilă, apud Lolita Zagaevschi Cornelius, Funcțiile metaforice în "Luntrea lui Caron" de Lucian Blaga, pp. 55-56. 405 Philip
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ideilor liberale, ci preluarea cu moderație a acestora, nu pleda pentru excludere, ci pentru includerea lor, dar cu o viteză adecvată. Nu altfel gîndea gazetarul Eminescu, un conservator liberal consecvent și autentic. Între fondatorii liberalismului clasic aflăm pe Humboldt (1767-1835), Benjamin Constant (1767- 1830) și John Stuart Mill (1806-1873). Și ei, ca o ironie, au fost, precum omologii lor conservatori, la fel de moderați și flexibili. John Stuart Mill consideră, în Despre libertate, că "singura libertate demnă de acest nume este aceea de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
tip de tablou căutat. Deși nu mai trăim mânați de conștiință și ambiții istorice, am Înțeles cum să apreciem subtil trecutul, acum privim istoria nu ca pe o valoare dată, ci am Învățat să o interpretăm retrospectiv În permanență. Walter Benjamin scria despre „istoria În răspăr, În opoziție cu istoria canonică bazată peideea progresului, confuzia cu o succesiune a Învingătorilor― și neinvită la 136 căutareaunei istorii a faptelor ce nu au cunoscut posteritatea, un fel deistorie ainsucceselor În istorie (Benjamin 2002
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
Walter Benjamin scria despre „istoria În răspăr, În opoziție cu istoria canonică bazată peideea progresului, confuzia cu o succesiune a Învingătorilor― și neinvită la 136 căutareaunei istorii a faptelor ce nu au cunoscut posteritatea, un fel deistorie ainsucceselor În istorie (Benjamin 2002: 201).
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
della seismo, Bologna, Il Mulino. În aceeași colecție, au mai apărut (selectiv): • Constituția libertății, Friedrich A. Hayek • Democrația și alternativele ei, R. Rose, W. Mishler, Ch. Haerpfer • Democrația și criticii ei, Robert A. Dahl • Despre libertate la antici și moderni, Benjamin Constant • Despre tolerare, Michael Walzer • Discurs asupra inegalității. Contractul social, Jean-Jacques Rousseau • Ingineria constituțională comparată, Giovanni Sartori • Mitul statului, Ernst Cassirer • Noua eră a inegalităților, Pierre Rosanvallon, Jean-Paul Fitoussi • Noua problemă socială, Pierre Rosanvallon • O teorie economică a democrației, Anthony
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
diferite. Fiecare dintre acestea se caracterizează printr-un anumit raport între continuitate și discontinuitate, în care ordinea și dreptatea intervin ca instituiri unice, imposibil de preluat într-un model universal. Discontinuitatea dintre viață și moarte (Henri Stahl), dintre generații (Derrida, Benjamin), dintre persoane morale (Ricoeur), dintre viața nudă și viața instituită (Agamben) este anulată de forme de continuitate care constituie diferite tipuri de relație între ordine și dreptate. Normalizarea nu se realizează printr-un model unic, ci printr-o pluralitate de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Ștefan UNGUREAN* Abstract: This text discusses the relationship between justice and social order in four different situations. The first aspect highlights the opportunity to transgress boundaries of the world, in traditional Romanian culture. The second concerns the way in which Benjamin and Derrida conceive intergenerational justice, focusing on future generations. The third aims the consequences of gift and exchange upon social justice in Ricoeur's vision. Finally, Agamben analyzes the twentieth century disaster starting from the rescue claim of public order
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
raport justițiar între cei morți și cei vii, pentru că cei morți nu mai trăiesc după moarte, iar cei vii, care vor muri, știu asta: anume că nimeni nu va întreprinde vreo reparație legată de persoana lor. A doua notă: Walter Benjamin, Jacques Derrida și chestiunea justiției între generații Dacă în cultura noastră tradițională, legătura dintre dreptate și ordine are în vedere relația dintre cei morți și cei vii, în gândirea iudaică ea îi cuprinde și pe cei care vor veni dinspre
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
aceea "trecutul poartă în el un indiciu secret prin care se raportează la mântuire"4. Nu doar că în prezent trăim trecutul, dar și viitorul depinde de trecut. De aici ideea surprinsă de Jürgen Habermas că, în gândirea lui Walter Benjamin, "generația prezentă poartă responsabilitatea nu doar pentru destinul generațiilor viitoare, ci și pentru destinul suferit fără de vină al generațiilor trecute". Ordinea prezentului este o dreptate care se face celor care nu și-au putut împlini visurile și care acum sunt
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
intră Mesia, spre a ne da șansa mântuirii. Privind lucrurile comparativ, dacă în conștiința tradițională românească trebuie ne să ferim în prezent de "fantomele nefaste ale trecutului" care ne pot bântui, doar prezentul fiind abonat la dreptate, în filosofia lui Benjamin despovărarea prezentului de responsabilitatea față de viitor se face printr-o reparație anamnezică, printr-o reparație îndreptată spre cei care au murit și nu și-au putut realiza visele. Habermas identifică drept sintagmă fundamentală a lui Benjamin "reparația anamnezică a unei
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
dreptate, în filosofia lui Benjamin despovărarea prezentului de responsabilitatea față de viitor se face printr-o reparație anamnezică, printr-o reparație îndreptată spre cei care au murit și nu și-au putut realiza visele. Habermas identifică drept sintagmă fundamentală a lui Benjamin "reparația anamnezică a unei nedreptăți", prin care se urmărește o relație comunicativă a unei solidarități istorice universale. Aceasta "reparație anamnezică" reprezintă "o contrapondere la concentrarea periculoasă de responsabilitate ce împovărează conștiința modernă a timpului, îndreptată doar spre viitor, proprie unui
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
drept. În termenii expuși de Carl Schmitt este suveran cel care decide asupra stării de excepție. Aceeași indistincție caracterizează și activitatea poliției, în special atunci când declară că are în vedere salvarea ordinii publice. Agamben citează o remarcă a lui Walter Benjamin conform căreia scopurile poliției nu sunt identice cu scopurile dreptului și că "în fond, "dreptul" poliției indică într-adevăr punctul în care statul, fie din neputință, fie din cauza interdependențelor imanente ale oricărei ordini juridice, nu-și mai poate garanta, prin
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
concomitent cu transformarea vieții acestuia în viață nudă. Bibliografie Agamben, Giorgio, Homo sacer. Puterea suverană și viața nudă, traducere de Alexandru Cistelecan, Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2006. , Mijloace fără scop. Note despre politică, traducere de Alex Cistelecan, Tact, Cluj-Napoca, 2013. Benjamin, Walter, Iluminări, traducere de Catrinel Pleșu, Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2002. Derrida, Jacques, Deconstrucția politicii. Scrieri politice, traducere de Emilian Cioc, Ciprian Mihali și Bogdan Ghiu, Ideea & Design Print, Cluj-Napoca, 2005. , Spectrele lui Marx. Starea datoriei, travaliul doliului și noua
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
vechea școală a "monografiilor sociologice", Editura Minerva, București, 1981, p. 265. 2 Ibidem, p. 266. 3 Jacques Derrida, Deconstrucția politicii. Scrieri politice, traducere de Emilian Cioc, Ciprian Mihali și Bogdan Ghiu, Ideea Design & Print, Cluj-Napoca, 2005, p. 148. 4 Walter Benjamin, Iluminări, traducere de Catrinel Pleșu, Idea Design & Print, Cluj-Napoca , 2002, p. 195. 5 Jürgen Habermas, Discursul filosofic al modernității. 12 Prelegeri, traducere de Gilbert Lepădatu, Ionel Zamfir și Marius Stan, Editura All, București, 2000, p. 32. 6 Jacques Derrida, Spectrele
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
prin numele lor. Fiecare "nume" este un mijloc de a da viață, de a însufleți, de a individualiza. Numele alegorice sau <cvasi-alegorioe - apar în comediile secolului al XVII-lea : personajele lui Fielding, All worthy si Thwa-ckum, Witwould, Mrs. Malaprop, Sir Benjamin Backbite, care ne amintesc de Ben Jonson, de Bunyan, de Spenser si de Everyman. Dar există o metodă mai subtilă care constă în a folosi nume cu tonalități .onomatopeice, și printre adepții ei se numără romancieri atât de diferiți ca
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
management for long-term maintenance of technical artifacts Requirements on traceability in technical information, IMCIC 2010 The International Multi-Conference on Complexity, Informatics and Cybernetics, Orlando, Florida, USA, http://www.iiis.org/CDs2010/CD2010IMC/index imcic.htm, April 6th-9th, 2010. Obimbo C., Benjamin Ferriman, Vulnerabilities of LDAP As An Authentication Service, Journal of Information Security, vol. 02, nr. 4, pp 151-157, http://www.scirp.org/journal/jis/, 2011. Office of Government Commerce, Management of Risk (2007 Edition) Guidance for Practitioners, 2007. Olsson R.
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
piese op. 66 (1903) Arma, Paul (1904 -1987) Pianist și compozitor francez de origine maghiară - 9 Piese(1956) Arnold, Carl (1794 -1873) Pianist, organist, compozitor și dirijor german - "Hochzeitmarsch" în Mib (1864) - 2""Hochzeitmarsch" în Re și Mib (1879) Ashkenazy, Benjamin (n. 1940) Compozitor și dirijor olandez - Mischakll (1985) Aubert, Louise (1877 -1968) Critic și compozitor francez - 5 piese pentru copii - Feuille d'images (1930) Bach,Wilhelm Friedrich Ernst (1759 - 1845) Pianist și profesor de pian, fiul lui J. Christoph Friedrich
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
Compozitor german - 1 und 2 Spielbuch zu 4 Händen (1943) Geyesen, Frans (n. 1936) Compozitor și teoretician belgian - Fries (1981) - Fries în grau (1983) Gieseking, Walter (1895-1956) Pianist și compozitor german - Spiel um ein Kinderlied zu 4 Händen (1948) Godard, Benjamin (1849-1895) Compozitor și pedagog francez - 4 Piese simfonice op. 28 (1810)Contes de la Vallée 6 piese op. 67 (1882) - Carnaval 6 Piese (1893) - 4 Piese caracteristice, op. 115 (1893) Goldmark, Cari (1830 -1915) Violonist, compozitor autididact, pedagog și dirijor austriac
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
Compozitor spaniol. - Astral pentru chitară, violoncel și, contrabas, pian la 4 mâini și 2 percuții (1979) Bois, Rob du (n. 1934) Pianist și compozitor autodidact olandez. - Deux series de rondeaux pian la 4 mâini și percuție ad libitum (1964) Britten, Benjamin (1913 -1976) Compozitor, dirijor și pianist englez - Gemini Variations - flaut, vioară și pian la 4 mîini Butting, Max (1887 -1971) Compozitor și dirijor german. - Hauskonzert bei Langners op. 65 pian la 4 mâini, flaut, vioară, viplă și cello (1949) Clementi
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]