4,406 matches
-
Cursurile de vară ale Fundației Giorgio Cini, Veneția, Italia, iar în 1997 devine Doctor în filologie cu teza ,,Eminescu și editorii săi. Nucleul maiorescian până la Perpessicius“. Cunoaște limba franceză, latina și greaca veche. Lucrează în învățământ, în presă și ca bibliotecar (între 1976 - 1986 la Biblioteca Academiei Române) , dar preocuparea constantă rămâne studiul lui Eminescu. Considerat unul din cei mai buni cunoscători ai vieții și operei lui Eminescu, este recompensat cu Medalia comemorativă „Mihai Eminescu“ (și brevet), conferită de Președintele României pentru
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
din îndemnurile lor, din sfaturile și din mulțumirea lor la adresa locuitorilor din Dodești. Din toate textele acestor pagini, texte care ar trebui publicate în facsimil într-un viitor nu prea îndepărtat, reiese clar rolul Căminului Cultural din Dodești pentru pregătirea bibliotecarilor din județul Fălciu, rolul de centru cultural zonal dobândit prin implicarea directă a scriitorului Victor Ion Popa. Atât din biografia autorului, din scrisorile purtate cu locuitori ai comunei Dodești, în mod deosebit cu învățătorul Ioan Ionescu, se observă intervenția scriitorului
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93473]
-
1944-1945) și al Liceului „A. T. Laurian” din Botoșani (1942-1944). Se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Iași, pe care o va absolvi în 1949. Profesor la o școală din Horodiștea, se angajează din 1951 ca bibliotecar la Biblioteca Filialei Iași a Academiei Române, iar din 1954 se transferă, în calitate de cercetător științific, la Institutul de Istorie și Filologie din același oraș. Doctor în filologie din 1979, cu lucrarea Lucian Blaga și cultura populară românească, își desfășoară activitatea ca
TEODORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290144_a_291473]
-
care îl află la Păltiniș. S. alege mănăstirea Rohia din Maramureș și, la 16 august 1980, este tuns în monahism de episcopul Justinian Chira și de arhiepiscopul Teofil Herineanu, iar starețul, arhimandritul Serafim Man, îl rânduiește în obștea mănăstirii. Devine bibliotecar, cu obligația de a pune ordine și de a întreține cele douăzeci și trei de mii de cărți câte avea mănăstirea. Este mulțumit că a fost învrednicit să devină călugăr: „Dau din tot sufletul slava lui Dumnezeu că m-a
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
Național din Craiova, apoi Facultatea de Litere și Facultatea de Drept la Universitatea din București, absolvite în 1929. Face și un stagiu de specializare în Italia și Franța (1929-1931). Obține doctoratul în filosofie în 1939, cu teza Istoria bibliografiei române. Bibliotecar la Biblioteca Academiei (1926-1929), va fi secretar al lui N. Iorga, ulterior director de cabinet, când savantul e desemnat președinte al Consiliului de Miniștri (1931-1932). Funcționează ca profesor de liceu la București, devine conferențiar la Universitatea din Craiova (1960) și
THEODORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290161_a_291490]
-
despre începuturile acestei discipline la români. SCRIERI: Nicolae Iorga. Viața și opera, vol. II: Bibliografia operilor, București, 1931; Nicolae Iorga, București, 1932; Bibliografia istorică și literară a lui N. Iorga (1890-1934), I-II, București, 1935-1937; Constantin Lecca, București, 1938; Manualul bibliotecarului, București, 1939; Nicolae Iorga, București, 1943; Un concurs universitar celebru: Nicolae Iorga, București, 1944; Istoria bibliografiei române, București, 1945; ed. 2, București, 1972; Contribuțiuni la cunoașterea strămoșilor lui Nicolae Iorga, București, 1947; Literatura rusă și sovietică în limba română (1830-1959
THEODORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290161_a_291490]
-
de noua guvernare. La alegerile din 1946 candidează pe listele partidului. Condamnat la temniță grea și confiscarea averii, va rămâne în închisoare din 1949 până în 1955. Eliberat din detenție, e nevoit să lucreze un timp ca muncitor necalificat, apoi ca bibliotecar. Își reia cu greu colaborarea în revistele de specialitate, cu recenzii și succinte contribuții de istorie literară, semnând articole mai întâi în „Biserica Ortodoxă Română”, „Glasul Bisericii”, apoi în „Limba română”, „Limbă și literatură” ș.a. Reintegrat în învățământul secundar (1958-1960
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
pe comicul Iulian din București și pe comicul Costică Tănasă de la Vaslui, așa era de ghiduș și de comic. 3) Simion T. Kirileanu, Înv. abs. din 1891, coleg de clasă cu Gh. Papadopol din Fălticeni și Moș Ghiță Kirileanu, fost bibliotecar al Regelui Carol I. Pavel Herescu s-a născut În satul Sodomeni, Com. Pașcani. Cu soția dintâi a avut 3 copii. Unul a murit de mic și unul În război și unul Mihai cu gradul de colonel invalid trăiește la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
iarnă 1908/1909, când și-a susținut la Universitatea Friedrich-Wilhelm examenul de doctorat), și, ca doctor În filosofie, În ianuarie 1910, pe Bundesallee, la nr. 17. În 1910, se Întoarce la Viena, Însoțit de logodnică, unde Îl aștepta postul de bibliotecar, procurat de tatăl său. Scriitorul acceptase soluția fără iluzii, de vreme ce nota În Jurnal că se simte, „În sfârșit, sub șenile”. Nu va suporta, de altfel, decât trei ani apăsătoarea corvoadă. Când revine, căsătorit, la Berlin, În 1914, plonjase deja În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
fiind însă situația lui de fost deținut politic, care conform dispozițiilor PCR nu puteau fi încadrați în învățământ. (Anexa 11.4.) în 9 noiembrie 1964 cu nr. 54947 Sfatul popular al orașului regional Sibiu îi comunică, lipsa de posturi de bibliotecar, la școlile de cultură generală, unde solicitase să fie angajat; realitatea era aceeași dispoziție PCR în care fusese încadrat. (Anexa 11.5.) Din martie 12 până în 7 aprilie 1965 este internat în sanatoriul de recuperare pulmonară Avrig tot pentru problemele
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
1965 este internat în sanatoriul de recuperare pulmonară Avrig tot pentru problemele sale pulmonare, conform notelor domnului dr. Horia Petrașcu fiul lui Nicolae Petrașcu. în 13 mai 1965 se dezleagă misterul de ce nu erau nici posturi de profesor, nici de bibliotecar, prin adresa nr. 13805 a Ministerului sănătății și prevederilor sociale, i se precizează că faptele pentru care fusese condamnat conduc la pierderea drepturilor la pensie sau ajutor social. (Anexa 11.6.) în iulie 1965 în urma unor dureri atroce de cap
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
2005 10.10. 1989 Serviciul ARHIVĂ NOTĂ INFORMATIVĂ “La data de 10 -X - 1989 am fost la, (voi transcrie întocmai), biblioteca tehnică din Combinat pentru a lua o carte în vederea documentării personale. La bibliotecă l-am găsit pe Tacu Alexandru bibliotecar discutând cu un inginer de la organizarea muncii pe numele mic, (urmează aninimizat) iar după câteva minute a venit și, (urmează anonimizat) care se părea că este de-al casei. Am intrat în discuție cu Tacu Alexandru pe marginea nemulțumirii personale
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
de organizare a unei manifestații de protest politic ce urma să se desfășoare în ziua de 14 decembrie 1989 ora 16 în Iași, Piața Unirii . Intenția dușmănoasă și schema de organizare să fie pusă în răspunderea lui Tamaș-real Tacu Alexandru bibliotecar la CUG și Pîrvu - real Petrescu Dan, autorii scrisorii ajunsă pe căi ocolite la Europa liberă și difuzată în 9 octombrie ora 18, prin care este criticată conducerea superioară de partid, iar delegații la Congresul al XIV lea PCR sînt
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
doi ani ca muncitor calificat la Fabrica de Postav din Buhuși. Urmează apoi Facultatea Muncitorească din București (1954-1958) și tot aici, Facultatea de Filologie a Universității „C. I. Parhon”, făcând parte din primul cenaclu studențesc înființat după război. Funcționează ca bibliotecar la Șantierul Naval din Oltenița, director al Bibliotecii Raionale din Urziceni și ca activist cultural la Bacău, unde este și corector la revista „Ateneu”. În 1976 se mută la București, unde e funcționar al Federației Comunităților Evreiești, ieșind la pensie
GANE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287159_a_288488]
-
în 1925) efemera revistă „Fire de tort”. Ca urmare a unui conflict cu autoritatea școlară turdeană își încheie studiile liceale la Tulcea; bacalaureatul îl trece la Ismail (1927). Licențiat în 1932 al Facultății de Litere din Cluj, secția română-latină, temporar bibliotecar și pedagog la liceul din Turda (1931), va fi profesor de greacă și latină la Liceul „Sf. Vasile” din Blaj (1932). În revista „Blajul” apărută între 1934 și 1936 din inițiativa lui D., a lui N. Comșa și Radu Brateș
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
publică studiul Les Roumains du Sud (1877). În 1880 este ales membru al Academiei Române. Din același an îl suplinește pe Ion Bianu în postul de bibliotecar-arhivar al Bibliotecii Academiei Române, iar din 1884 până la sfârșitul vieții a lucrat ca translator și bibliotecar pe lângă Marele Stat-Major. D. s-a afirmat, mai ales în studiile de istorie, prin erudiția sa (cunoștea elina, latina, germana, franceza, italiana, maghiara), lucrările lui impunând prin documentare riguroasă și soliditate a argumentării. Îndeosebi Revoluțiunea lui Horia în Transilvania și
DENSUSIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286733_a_288062]
-
școala primară la Bacău, o continuă la Tecuci, termină Școala Medie nr. 1 din Bacău (1953) și Facultatea de Filologie din București (1954-1958). În 1973 își susține teza de doctorat, Biblioteci medievale românești, sub conducerea profesorului Dan Simonescu. Funcționează ca bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară (1958), redactor la Editura de Stat (1958), inspector în Ministerul Culturii (1960-1962), bibliograf la Biblioteca Centrală de Stat (1962), redactor la „Călăuza bibliotecarului” (1963), conferențiar la secția de biblioteconomie a Institutului Pedagogic din București (1963-1970), secție
DIMA-DRAGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286766_a_288095]
-
teza de doctorat, Biblioteci medievale românești, sub conducerea profesorului Dan Simonescu. Funcționează ca bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară (1958), redactor la Editura de Stat (1958), inspector în Ministerul Culturii (1960-1962), bibliograf la Biblioteca Centrală de Stat (1962), redactor la „Călăuza bibliotecarului” (1963), conferențiar la secția de biblioteconomie a Institutului Pedagogic din București (1963-1970), secție transferată în 1970 la Universitatea din București, unde profesează până în 1977, când, după cererea de plecare definitivă din țară, i se desface contractul de muncă. În iulie
DIMA-DRAGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286766_a_288095]
-
când, după cererea de plecare definitivă din țară, i se desface contractul de muncă. În iulie 1979 emigrează în Toronto (Canada), unde editează revistele „Tricolorul” și „Luceafărul” și relansează buletinul „Studiul bibliologic”, inițiat la București în 1964. Debutează în „Călăuza bibliotecarului” (1959) și editorial în 1966, cu Scriitori clasici și problemele culturii de masă. În manuscris a rămas volumul de versuri Silex înflorit. Colaborează la „Călăuza bibliotecarului”, „Îndrumătorul cultural”, „Ateneu”, „România literară”, „Ramuri”, „Mitropolia Olteniei”, „Biserica Ortodoxă Română”, „Luceafărul”. Format sub
DIMA-DRAGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286766_a_288095]
-
Luceafărul” și relansează buletinul „Studiul bibliologic”, inițiat la București în 1964. Debutează în „Călăuza bibliotecarului” (1959) și editorial în 1966, cu Scriitori clasici și problemele culturii de masă. În manuscris a rămas volumul de versuri Silex înflorit. Colaborează la „Călăuza bibliotecarului”, „Îndrumătorul cultural”, „Ateneu”, „România literară”, „Ramuri”, „Mitropolia Olteniei”, „Biserica Ortodoxă Română”, „Luceafărul”. Format sub îndrumarea lui Dan Simonescu, D. devine un aplicat bibliolog și documentarist, lucrările sale fiind bazate pe surse arhivistice de primă mărime. Cu acribie, dar și cu
DIMA-DRAGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286766_a_288095]
-
de Drept din București (1956- 1960). Lucrează ca jurisconsult la Baia Mare și Ploiești (1961- 1970), apoi ca redactor (1970-1972) și producător delegat la Studioul Cinematografic București și la Casa de Filme 1 (1970-1987). După stabilirea în Israel, în 1988, este bibliotecar la Tel Aviv și redactor la ziarele de limba română „Viața noastră” și „Ultima oră”. D. debutează în „Gazeta literară” cu schița Un sentiment, în 1964, iar în volum, în 1967, cu Povestiri din provincie, culegere de schițe și nuvele
DUDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286889_a_288218]
-
trece, după o perioadă de studii la Facultatea de Filologie și Litere din Liège, prin tot felul de slujbe, mai toate provizorii; fără atestate (nu-și luase licența), este funcționar, profesor la școala macedoromână din București, redactor la „Monitorul oficial”, bibliotecar la Biblioteca Centrală din Iași, revizor școlar în Mehedinți și Gorj, în sfârșit, profesor suplinitor la Craiova și Bacău. Debutează cu versuri în 1859, la „Dâmbovița”, încurajat și elogiat de D. Bolintineanu. Continuă să publice în foarte multe periodice („Foaie
GRANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287341_a_288670]
-
a fost condamnat politic în 1957), va fi încorporat într-un detașament militar de muncă forțată. Nu-și încheie studiile începute la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București și lucrează ca topometru (1961), profesor suplinitor (1962-1966), inspector și bibliotecar (1966-1982), statistician etc. Colaborează la „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „Steaua”, „Tribuna”, „Flacăra” ș.a. Debutează cu poezii în „Luceafărul” (1959) și editorial cu Elegii pentru pământ, apărut în 1977. Poezia lui I. este lipsită de evoluție, conservându-și pretutindeni trăsăturile
IARIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287488_a_288817]
-
Facultatea de Filologie din Oradea (1972) și Facultatea de Ziaristică din București (1985). A fost profesor în Milășel, județul Mureș (1972-1973), metodist la Casa de Cultură Lipova (1974-1980), corector la ziarul „Flacăra roșie” din Arad (1977-1981), redactor la „Vatra” (1981-1982), bibliotecar la Biblioteca Medicală din Arad (1983-1989). Din 1990 este redactor-șef fondator al revistei „Arca”. Colaborează la „Echinox”, „Steaua”, „Familia”, „Amfiteatru”, „Orizont”, „Tribuna”, „Vatra”, „22”, „Interval”. A debutat în „Steaua” (1967) cu poemul Clopote, iar editorial în 1977, cu placheta
DAN-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286677_a_288006]
-
al său, urmat în timp de alte două, Femeia sângelui meu (1936), Diamant verde (1940), și de o culegere de proză umoristică, Noaptea de fericire (1944; Premiul pentru proză al Editurii Cugetarea). Scriitorul, funcționar la Ministerul Artelor și Cultelor (1923-1929), bibliotecar și referent la Ministerul Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale (1929-1944) și secretar general al Uniunii Scriitorilor Democrați (1944-1949), a publicat sporadic în „Tiparnița literară”, „Cuvântul”, „Universul”, „Caietul de poezie al «Revistei Fundațiilor Regale»”, „Dimineața”, „Facla”, „Adevărul”, „Viața literară”, „Azi”, „Lumea românească
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]