4,262 matches
-
2004 i-a apărut lucrarea The Daily Drucker: 366 Days of Insight and Motivation for Getting the Right Things Done, în care Drucker scrie că se reinventează pe sine însuși la vârsta de 95 de ani. Sintetizând această scurtă schiță biografică, putem afirma că Drucker a parcurs de-a lungul vieții sale o întreită carieră: intelectuală (student în teologie, discipol al lui Kierkegaard, doctor în drept internațional și în istoria medievală, profesor de filosofie și istorie politică); comercială, financiară și industrială
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
o prezentare elogioasă lui C. Dobrogeanu-Gherea, căruia i se republică, sub titlul Ibsen, Björnson, Petöfi, un fragment din studiul Artiștii cetățeni. Alături de notele și cronicile literare și teatrale scrise de D. Caselli și Const. Vasilescu, în revistă au apărut articole biografice dedicate unor personalități ale epocii, precum și comentarii referitoare la viața culturală, aparținând lui I. C. Bacalbașa, Al. Antemireanu, Juarez Movilă. Cu un articol intitulat Plagiatul în poezie, colaborează G. Panu, iar A. Cantilli, D. Caselli și D. Nanu, cu versuri. R.
ACTUALITATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285169_a_286498]
-
a publicat și literatură populară. S. Fl. Marian trimitea doine și descântece culese din Bucovina, iar I. Popescu și O. Dlujanschi tipăreau articole despre jocurile populare și, respectiv, despre tradițiile poporului român. I. Al. Lapedatu este autorul unor reușite articole biografice, cu o informație bogată, dar cuprinzând și analize pertinente ale activității literare, dedicate lui C. Negri, I. Maiorescu, C. Stamati, C. Negruzzi, V. Alecsandri. R.Z.
ALBINA CARPAŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285221_a_286550]
-
explicită, cum ar fi masacrul de la Katyn ori insurecția din Varșovia, sau analizele unor istorici disidenți, precum Jacek Kuron. Buhler urmează atent autoritățile domeniului, citînd constant lucrările lui Norman Davies, André Fontaine, Timothy Garton-Ash. Construcția sa este Însă mai mult biografică și memorialistică, valorizînd, cu precădere, mărturiile marilor nume ale vremii, de la Churchill la Gomulka, de la Nixon la Jaruzelski, sau apelînd constant la interviurile realizate de Teresa Toranska cu staliniștii polonezi. Relatarea sa conține o factualitate copleșitoare, regrupată În jurul intrigilor politice
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
524-540), Securitatea se dovedea lipsită de perspicacitate, acordînd atenție „țărilor asiatice din zona Golfului”, deși străinii participanți la revoluție au fost În majoritatea lor europeni, arabii fiind mai degrabă de partea dictatorului. Marius Oprea publică la sfîrșitul lucrării un indice biografic care conține micromonografii ale celor care coordonau represiunea. În aceste pagini, talentul literar al autorului se manifestă din plin (pp. 541-574). Din noianul de informații am selectat doar cîteva: N. Briceag, singurul judecat după 1990, a dispus execuția unui cetățean
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
nu se admite decît un umor ofensiv, dirijat, aspru, fioros... Îndemnul la rîs, nu provoacă rîsul, Îl anulează cele mai deseori” (p. 48), sau al lui Gib Mihăescu, care este readus În literatură deși „se trece cu vederea peste detaliul biografic sau istoric care ar putea stingheri, peste opera care ar contraveni În mod prea spectacular normativelor În curs. Restul operei este analizat sub unghiul criticii sociale. Adică i se acordă autorului o notă bună și În numele acestei note bune se
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mutației dinspre suprarealism („mișcare intelectuală lipsită de orice valoare, având pronunțate atitudini reacționare, ascunse într-o frazeologie fals revoluționară”, se afirmă într-o notă a redacției) spre o literatură ce se revendică de la ideologia socialistă. În aceeași direcție a studiilor biografice se înscrie și articolul intitulat Panait Istrati, datorat lui Mircea Mancaș. Cronicile literare sunt realizate de G. Ivașcu, care, de altfel, debutează în paginile revistei. Radu Paul susține cronica publicistică, George Pascu, Petre Pascaru și Mihai Popa asigură cronica plastică
MANIFEST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287982_a_289311]
-
Farmecul cărții e dat mai ales de cele două prezențe feminine care stăpânesc gândurile și preocupările protagonistului: maioreasa, o frumoasă și orgolioasă văduvă, și Irinel Grecescu, o serafică poetă, pictoriță și compozitoare, în creionarea căreia autorul a pornit de la datele biografice ale Iuliei Hasdeu. Iubirea pentru ele închipuie forme diferite ale aspirației către ideal. De altfel, femeia, obiect de idealizare și adorație, e înzestrată cu o aură de mister, ceea ce poate trimite la personajele lui Gib I. Mihăescu. Situația se repetă
MANOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]
-
M. realizează în monografia Alexandru Sahia un studiu amplu despre un autor comunist mort prematur, după abia un deceniu de publicistică literară. Remarcabil este efortul criticului de a scăpa de tarele sociologizante ale vremii printr-o cercetare riguroasă a izvoarelor biografice și prin analiza mijloacelor artistice ale textului. Astfel, se observă coexistența unor formulări de sorginte ideologică („esența școlii burgheze” - „caracterul de clasă”, religia creștină - „dimensiune otrăvitoare” ș.a.) cu investigarea surselor, ceea ce duce la descoperirea unor mărturii noi despre anii de
MARCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288002_a_289331]
-
în beneficiul unui existențialism susținut de un relief narativ mai viguros. Cartea este un bildungsroman, care încearcă să ofere, cum s-a remarcat, „radiografia unei generații”, fiind prezente numeroase elemente autobiografice, amendate și topite în ficțiune. Firul narativ urmărește traseele biografice ale câtorva tineri, studenți la Cluj în anii ’60, considerate retrospectiv de unul dintre protagoniști, care e și narator-raisonneur. Sunt investigate idealurile și frustrările, succesele și înfrângerile protagoniștilor, în contextul istoric dat și în încercarea de a-și găsi drumul
MARES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288011_a_289340]
-
termenii autorului, „laboratorul intim al literatului, înțelegând prin aceasta întreg procesul de filtrare, de la formele primare până la forma definitivă, variațiile de titlu ale poemelor sau culegerilor etc.”. A doua este corespondența scriitorilor, ca „gen de confesiuni revelatorii sub toate raporturile, biografice și de creație”. A treia direcție se îndreaptă spre mărturiile literare, care „ar dori să prezinte, fie sub forma unor interviuri, fie sub aceea a unor pagini autonome de reminiscențe, cele mai de seamă informații din viața și creația scriitorilor
MANUSCRIPTUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287999_a_289328]
-
zi din mileniu. Alternarea prozei de ficțiune cu reportajul și reconstituirea documentar-istorică jalonează traseul căutărilor tematice și narative ale lui M. Schițele și povestirile din prima sa carte, Vedere de pe balustradă, disimulează într-o atmosferă lirică un punct de plecare biografic. Cu o maturitate compozițională remarcată de la început de comentatori, aceste scrieri poartă încă amprenta unor modele literare, cea mai vizibilă fiind, ca psihologie a personajelor, influența nuvelelor lui Ștefan Bănulescu. Textele sunt, cu predilecție, explorări în realitatea lumii țărănești. Adevărate
MATEESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288060_a_289389]
-
și părând a poseda un secret”. Tandemul de protagoniști ai cărții, Iulian Hampu și Romulus-Lăpădat Unip, are, fiecare în parte, o rețetă proprie de a pune în practică acest program. Din atelierul lor de lucru, incluzând amintiri, excursuri arhivistice, fișe biografice, M. trece adeseori în propriul laborator de creație, dublându-și ficțiunea cu un text metanarativ discret. Comparativ cu ceilalți prozatori ai generației, el își permite cu parcimonie licențe metatextuale. În Litera albă există una singură: identitatea sugerată între autor și
MARINEASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288032_a_289361]
-
română contemporană - și identifică un punct fix de interes al teoreticianului literar - modurile gândirii și ale rostirii creatoare, indiferent de ariile în care se exersează acestea. Autorul avansează propriul punct de vedere privind conceptul de generație literară, refuzând determinarea strict biografică în beneficiul unor opțiuni creatoare, supuse unor presiuni deterministe multiple. El crede că generația rămâne un instrument de cercetare și de tipologizare literară, cu condiția să nu fie convertit în etalon valoric. Interesul pentru literatura română modernă, prelungit și de
MARTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288044_a_289373]
-
ce vrea să-i fixeze locul în istoria literaturii române, revelator se dovedește totdeauna drumul care merge de la operă la biografie și îndărăt la operă. Eseurile lui N. Manolescu amestecă în chip voit temele literare cu temele morale, livrescul cu biograficul, analiza ideilor cu fuga în narațiune și confesiune. Remarcabilă este tocmai această libertate a spiritului care trece fără dificultate de la un subiect la altul și se implică, totdeauna, pe sine în ceea ce citește și ceea ce vede. N. Manolescu și-a
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
ei literare, apărându-și cu tenacitate atitudinea naturală, fidelitatea față de realitatea descrisă. Dăruită cu o capacitate de percepție și de înregistrare a faptelor vieții ieșită din comun, M.-M. a acumulat numeroase impresii și trăiri, amplificate de mai multe traume biografice. Principalul și cel mai valoros filon al prozei sale este constituit din Amintirile Caterinei State - cărora li se pot atașa și alte secvențe publicate cu titluri diferite de-a lungul anilor -, apărute din 1920 în „Viața românească” și „Adevărul literar
MARINO-MOSCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288039_a_289368]
-
București, 1874-1875; Proiect de reglement pentru revizuirea și editarea cărților bisericești, București, 1882; Viața și scrierile lui Grigorie Țamblac, București, 1884; Catalog de cărțile sârbești și rusești manuscrise vechi ce se află în biblioteca sântei Mănăstiri Neamțului, Iași, 1884; Notițe biografice despre mitropolitul Ungrovlahiei Antim Ivireanul, în Antim Ivireanul, Predice făcute pe la praznice mari, îngr. și pref. I. Bianu, București, 1886, V-XXII. Repere bibliografice: Ioan Kalinderu, Episcopul Melchisedec, București, 1894; Constantin C. Diculescu, Episcopul Melchisedec, București, 1908; Gheorghe Dincă, Episcopul
MELCHISEDEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288081_a_289410]
-
1958, 3; Adrian Fochi, N. Al. Mironescu, Contribuții la cunoașterea vieții și operei lui S. Fl. Marian, REF, 1960, 1-2; Chițimia, Folcloriști, 159-191; Vrabie, Folcloristica, 209-215; Ist. lit., III, 835-846; Bârlea, Ist. folc., 232-244; Mihai Cărăușu, Simeon Florea Marian. Schiță biografică, „Suceava. Anuarul Muzeului Județean”, 1977, 191-203; Dicț. lit. 1900, 553-555; Alexandru Dobre, Simeon și concursurile cu premii ale Academiei Române, REF, 1979, 2; Mircea Fotea, Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf, București, 1987; Simeon Florea Marian și corespondenții săi, îngr. Eugen
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
18; Ion Apostol Popescu, Literatura ardeleană nouă, București, 1944, 79-88; Arghezi, Scrieri, XXXIII, 374-376; Mircea Anghelescu, „Ani vii”, GL, 1967, 38; Piru, Panorama, 88-90; Cubleșan, Miniaturi, 96-102; Aureliu Goci, „Eflorescență”, RL, 1972, 52; Crohmălniceanu, Literatura, II, 526-528; M.N. Rusu, Inventar biografic, LCF, 1975, 16; Aureliu Goci, „Viața mai departe”, RL, 1981, 24; Dumitru Radu Popa, „Viața mai departe”, TBR, 1981, 218; Henri Zalis, „Viața mai departe”, CNT, 1982, 33; Mircea Popa, Ion Th. Ilea, ST, 1983, 10; Rotaru, O ist., III
ILEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287512_a_288841]
-
G. Russe-Admirescu. În sprijinul acuzației se traduce Le Colonel Ramollot de Charles Leroy, modelul lui Bacalbașa pentru Moș Teacă. Alte comentarii critice sunt semnate de Șt.I. Slăvescu (Literatura și politica, Traducătorii noștri). Al. Macedonski, adulat de redactori (într-o schiță biografică Russe-Admirescu îl numește „o figură gigantică”), colaborează cu articolul De pe culmea vieței și cu poezii (Psalmi moderni, Apolog ș.a.). Alte versuri, de factură minoră, aparțin lui Toma Florescu, G. Russe-Admirescu, Christescu- Podeanu, Cincinat Pavelescu. Cu proze scurte sunt prezenți C.I.
INDEPENDENTUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287544_a_288873]
-
lui Mihai Viteazul înfățișează momentul uciderii acestuia. Notele care însoțesc studiul, numeroase și avizate, fac trimiteri și la variante ale acestor grupe tematice, întregind un comentariu de certă autoritate profesională. SCRIERI: Macedonia în poezia bulgară, București, [1930]; Constantin Berariu. Schița biografica, Cernăuți, 1932; Iacob Negruzzi, București, 1932; A doua opera a lui Eminescu, București, 1934; Contribuții la cunoașterea operei lui Alexandru Odobescu. Bibliografia completă a scrierilor lui Alexandru Odobescu, I-II, București, 1936; Mihai Viteazul în folclorul balcanic, București, 1936; Le
IORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287604_a_288933]
-
polemistul îi opune, cu o fervoare învecinată uneori cu fanatismul, un alt tip de artă, altruistă, socială și revoluționară, o artă cu tendință care să exprime - ar fi, aceasta, „datoria artei” - suferințele și nădejdile celor mulți. Scrutând-o din unghi biografic, sociologic (Înaintașii lui Eminescu) sau, în fine, psihologic (Eminescu și Lenau, unul dintre primele studii comparatiste la noi, Dragostea trecutului, Din psihologia socială), criticul evaluează o operă prin prisma funcției ei educative și de cunoaștere. Față de manifestări ca individualismul sau
IONESCU-RION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287594_a_288923]
-
poetului din Reazan. Investigația vine să întregească o altă lucrare dedicată aceluiași subiect, Carte către Serghei Esenin (1995). În Studii despre Gogol (2000) maniera de prezentare rămâne în linii mari neschimbată, cu mențiunea că aici accentul cade pe acele elemente biografice sau conjunctural-istorice care țin de geneza operei gogoliene. În același context este pusă în discuție fără menajamente promovarea deficitară, trunchiată și deci falsificată a literaturii lui Gogol. Nu doar literatura rusă este domeniul în care criticul și istoricul literar ieșean
IORDACHE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287600_a_288929]
-
-l lui Ioan Alexandru, George Alboiu, Gheorghe Pituț și chiar recunoscându-i capacitatea de a-și crea un spațiu liric propriu. Dacă pentru unii faptul echivalează cu o performanță estetică, pentru alții el nu reprezintă decât mimarea (datorată unor circumstanțe biografice) unei aderențe, de fapt, inexistente. Volumul de debut a constituit astfel pentru critici un adevărat măr al discordiei. Impresionat de neobișnuita putere de expresie, de fiorul liric al versurilor și remarcând registrul celui care oficiază și transformă în ritual cântecul
ISTRATE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287632_a_288961]
-
Universitatea din Iași la cea din București, obișnuia să se întâlnească cu scriitorii de seamă ai epocii la Catedra sa de la facultate. În prezența profesorului și a asistenților săi, autorii citeau din opera lor și răspundeau la întrebări cu caracter biografic. Cineva lua note amănunțite (de obicei „scribul” era Valeriu Ciobanu) și manuscrisul devenea document istorico-literar. În acest mod au fost chestionați Mihail Sadoveanu, Gala Galaction, Tudor Arghezi, Victor Eftimiu, Vasile Voiculescu ș.a. În momentul când președintele Academiei, Traian Săvulescu, tatonează
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]