2,286 matches
-
să ne facem de-a lungul satelor și orașelor vestitorii cântecului de biruință care, se urzește ceas de ceas ... noi vom avea ochii îndreptați spre voi, soldați ai neamului, care din tranșee trimiteți moarte liftelor străine. În ranițele voastre e biruința de mâine.” Alături de Constantin Prezan, în opera de refacere a potențialului combativ al armatei, au fost și oameni de știință, de cultură, politicieni: N. Iorga, A. D. Xenopol, George Enescu, Maria Ventura ș.a. care, organizând și susținând manifestări cu un profund
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
la conducerea căruia se afla noul comandant al trupelor din Transilvania, generalul Gheorghe Mărdărescu. În noaptea de 15 spre 16 aprilie 1919 începea războiul româno-ungar cu bătăliile din Munții Apuseni, pe Tisa. Ziua de 4 august a adus românilor încoronarea biruinței de la Tisa, cucerirea capitalei Ungariei, Budapesta. În pas ceremonios,de paradă, în cântecul tiumfal al fanfarei militare, soldații români trec prin Budapesta. Constantin Kirițescu nota: ,,Și trupele române trec mereu, iar pasul lor răsună cadențat, ca un ritm de epopee
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
de angevini. în heraldică, poziția personajului simbolizat corespunde referentului denominat, ori leul din stema amintită stă orientat spre apus. Dacă Vlad s-a raportat la leul maghiar a simbolizat în stema sa o dublă victorie, atât împotriva suzeranității maghiare și biruința ortodoxismului amenințat de expasiunea catolicismului peste granițele muntoase ale Făgărașului. Cât despre însemnele ordinului, dragonul capătă valențe antagonice și chiar un renume negativ în conștiința creștină . Nu greșim afirmând că însuși Vlad a produs devierea de sens, prin schimbarea codului
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
stânga ( pentru creștini, izbăvirea de păcate vine din Răsărit) era însemnat pe spinare o platoșă cu o cruce inițial malteză, apoi latină, obținută prin lungirea liniei verticale, probabil ca semn distinctiv față de alte confrerii, dar și semn apotropaic și de biruință și apărare, de la Constantin cel Mare încoace). Veșmântul oficial al membrilor ordinului era o capă neagră purtată pe fond roșu, simbolizând, poate, chinurile Mântuitorului sau lupta dintre pasiuni și virtuți. în multe mitologii, dragonul este un simbol proteic legat de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
a conflictelor dintre indivizi, ci și între triburi, iar mai târziu și între unele state. Competițiile sportive, treptat, s-au transformat în instituție a sportului ca instrument social de control al desăvârșirii fizice și psihice a omului. Esența personală a biruinței pe arenă sportivă e destul de clară, întrucât ea permite unui individ a-și demonstra originalitatea și potențialul fizic și psihic. Problema esenței sociale a rezultatului sportiv este oarecum mai complicată. Complexitatea a apărut în mod artificial din cauza dogmatismului ideii teoretice
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
manifestat la București de către Germania și Austria culminează cu solicitarea concesiunii porturilor Dunării pe 30 de ani,59 cu drept de prelungire, ceea ce urma să aibă ca efect distrugerea definitivă a muncii desfășurate timp de câteva decenii pe fluviul Dunărea. Biruința aliaților a împiedicat realizarea acestui plan al Centralilor, iar la 2 august 1920, la Paris,60 chiar în casa unde s-a redactat primul statut al Dunării în 1856, s-au deschis lucrările conferinței internaționale a Dunării, la care au
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
dai Napoi ce ai luat de la iazigi Și să te ții de ce-i decis odată. DEC[EBAL] Roma vrea... Dar să vedem acum Dac-oi binevoi și eu... Să cuget, Să văd dacă iubirea pentru Roma Va-nvinge iubirea pentru biruinți. {EminescuOpVIII 48} Du-te de-mpacă pe-mpăratul... Spune-i Că nu-i nimic... și cumcă mi-ar plăcea Să nu s-amestece decât acolo Unde se cade. L[ONGIN] Nu e vorba d-asta. Pari a nu mă fi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ARBORE Boierilor! Se poate că nu m-ați înțelege, Căci voi vorbi de-un Vodă ce au murit de mult Ceea ce știți din carte, urice și poveste, Cela ce pentru lume basmu de iarnă este, Acel voievod mare încins de biruință Din a căruia vorbe au rămas doar sentințe, Din viața cărui lumei i-au rămas numai fapte, A cărui nume falnic l-ați supt cu-al mumei lapte, Cel ce pentru voi nu e decât un basmu crud Pe acel
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
țara asta..... Zău mai bine Lăpușneanu. - Cum să nu fi fost vremi bune? Doamne, îmi aduc aminte Ce mai vremi, vremi mari, avurăm * noi și țara mai-nainte! Mohamed stârnise moartea cea stăpână peste stepe Ș-au dat gând de biruință mulgătorilor de iepe. Peste mări de mulți plutite, peste țări înfloritoare Aruncase lacom, mândru, ochii Asiei tartare. Împăcând cu gând de pradă ale triburilor certuri Răsărit-au dintre ele, soare roșu din deșerturi, Pe cetățile-n ruine, pe noroadele strivite
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cobii Și pe uliți grămădite stăteau roabele și robii. Stăteau legați împreună, ici ostași legați de clerici, Țipetele de muiere răsunat-au din biserici Cu strigări de bucurie... oardele cele barbare Înadins făcură nunta lor păgână în altare; Urlete de biruință mestecate cu lung vaier Cu-ale clopotelor glasuri se amestecau în aer. Numai turnurile nalte ș-ale zidurilor creste Stăteau marturele mute peste spaimele aceste; Clocotea întreg orașul prins de spasmele pierzării Și prin țipetul mulțimii urlau valurile mării... se
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mai bune vremuri în Moldova altădată. JURJ HRÎBOR Cum să nu fi fost mai bune! Îh! Cind îmi aduc aminte Cum i-am fost luat odată pe păgâni de dinainte... Muhamet stârnise moartea cea stăpână peste stepe, Dădu gând de biruință mulgătorilor de iepe... Pe[ste] mări de mulți plutite, peste țări înfloritoare Aruncase lacom, mândru, ochii Asiei tartare Împăcând cu gând de pradă ale stolurilor certuri Răsărit-au dintre ele, soare roșu din deșerturi; Pe cetățile-n ruine, pe oștirile
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pe uliți în grămadă plângeau roabele și robii, Când din Aghia Sofia n-auzeai cântări de clerici: Țipetele de muiere răsunau doar din biserici Prin strigări de bucurie... Oardele cele barbare Înadins făcuse nunta lor păgână în altare; Urlete de biruințe mestecate cu lung vaier Cu-ale clopotelor glasuri se amestecau prin aer Numai turnurile-nalte ș-ale zidurilor creste Stăteau marturele mute peste sîngiurile-aceste; Clocotea întreg orașul prins de ghearele pierzării Și prin țipetul mulțimii urlau valurile mării... Moarte, ce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și pe șaptesprezece regi, Țara [î]i supune râuri, marea [î]i supune valul Și în Aghia Sofia cu ovăz hrănit-au calul. Acum stă măreț și rece între suliți, între darde, Prin fereștile deschise vede-orașul care arde. Urlete de biruință, ale chinurilor vaier {EminescuOpVIII 205} Glas tremurător de clopot se amestecă [î]n aer I-ajungea l-a lui ureche printre stâlpii nalți ai scării Și prin vaietul mulțimii sună marmurele mării. * Strecuratu-s-au mulțimea, sala naltă e pustie, Muhamed cu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
întins. El vedea pe ienicerii cu turbane și [cu] suliți Și mulțimea cea robită se-mpingea vuind pe uliți. Peste-oraș cădea o ploaie de scântei și de cenușă, Grinzi cădeau arzând pe drumuri, și cădeau ferești și ușe Urlete de biruință și al chinurilor vaier Glas tremurător de clopot se amestecă prin aer, Trec prin fum și bălți de sânge, trec pin stîlpii-nalți ai scării Și prin țipătul mulțimii sună vuietele mării. * risipite Și pe frunți încoronate trec a calului copite
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cu sutele deodată sunt mânați în urmă robii. Unii sunt legați cu brâie, și în lanțuri grele unii {EminescuOpVIII 206} Și cu mînile la spate cetluite tot cu funii; Glas de clopot și bocire, lungul chinurilor vaier, Cu urlări de biruință se amestecă în aer; Plâns și gemet ce pătrunde prin urlarea * desfrânării Și prin zgomotul mulțimii sună valurile mării. Bolțile de la biserici ș-ale zidurilor creste Stăteau negre și tăcute peste vaietele-aceste. Mohamed stîrnit-au moartea cea stăpână peste stepe, Le-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Plâns și gemet ce pătrunde prin urlarea * desfrânării Și prin zgomotul mulțimii sună valurile mării. Bolțile de la biserici ș-ale zidurilor creste Stăteau negre și tăcute peste vaietele-aceste. Mohamed stîrnit-au moartea cea stăpână peste stepe, Le-au [dat] gând de biruință mulgătorilor de iepe; Peste mări călătorite și cetăți înfloritoare Mohamet aruncă lacom ochii Asiei tartare, Împăcând cu gândul pradei ale triburilor certuri, El răsare peste ele, soare roșu din deșerturi. Peste munți, peste ruine, peste holdele strivite, Peste frunți încoronate
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
crudă vrâstă, și bătrâni și albi sânt unii, Slugă și stăpân alături, ici ostași legați cu clerici Țipetele de muiere crud răsună din biserici Cu strigări de bucurie... oardele cele barbare Înadins făcură nunta lor păgână în altare; Urlete de biruință, țipete, strigări și vaier Cu-ale clopotelor glasuri se amestecă în aer; Clocotea întreg orașul prins de spaimele pierzării Și prin țipătul mulțimii urlau valurile mării, Numai bolțile înalte ș-ale zidurilor creste Stăteau marturile mute peste vaietele-aceste. Mohamed dormea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
De ce? Fiindcă în jumătatea căii sale se-namoră, ca să aibă în cealaltă parte să se dezamore, pentru a se-namora iarăși. atunci în natura moartă n-am adora pe Dumnezeu {EminescuOpVIII 297} [ȘTEFAN CEL MARE] 1 2260 Și când lumea biruință a putut s-o înțeleagă Clopotele de la Roma au sunat o zi întreagă De-au cutremurat văzduhul și zidirile cetății Și dentîi i-a zis lui Ștefan Papa: "Scut creștinătății". 2 2270 Și lipsiți suntem de focul și de razele
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de șerpe. Strălucire răsărită de prin lumi necunoscute Îmbăta a mea vedere și, cu mințile pierdute, Îmi părea cumcă o mare de lumină, de miroase Și de dulce încîntare varsă raze călduroase Împrejurul litierei. Frumusețea ta cea mare, Sigură de biruință, mândră, era orbitoare Mistuind împrotivirea ca a soarelui lumină. De o patimă turbată a mea inimă fu plină Și atunci hotărâi tare să câștig al tău amor, Fie-o zi, fie o oră, fie fulger trecător {EminescuOpVIII 462} De o
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
treceți Prutul. Zdrobiți vrăjmașul din Răsărit și MiazăNoapte! Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații noștri cotropiți. Reîmpliniți în trupul țării glia străbună a Basarabilor și codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile noastre. Ostași, plecați azi pe drumul biruinței lui Ștefan cel Mare, ca să cuprindeți în jertfa voastră, ceea ce au supus strămoșii noștri cu lupta lor! Fiți mândri că veacurile ne-au lăsat aici straja dreptății și zid de apărare creștină. Fiți vrednici de trecutul românesc!” Când inginerul a
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
care joacă rolul liderului gherilei își înalță glasul spre nota cea mai înaltă și chinuie cu stil replica finală: Victoria va fi în mâinile tale Dacă-ți păstrezi nezdruncinată credința Chiar și atunci când situația pare Deznădăjduită, iar imposibilă-ți pare biruința. În cele din urmă, când se lăsă amurgul, ei abandonară căutarea. Imediat am pornit-o ca să trec munții. Călătoream noaptea. Nu aveam încălțări și picioarele îmi erau rănite foarte rău. Pe drum, am întâlnit un țăran care s-a împrietenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
apoi trase zgomotos aer în piept, ai Înaltei Porți Otomane, destoinicilor sfătuitori ai Împăratului celor Două Continente, Stăpânului celor Două Mări, Umbra lui Allah pe pământ și în lumea nevăzută, Sultanul dreptcredincioșilor Coranului, celor cărora Profetul le-a arătat drumul biruinței, mă plec în fața voastră, voi cei ce îndepliniți voința alesului lui Allah. Fie ca Allah să vă aibă în pază și să vă călăuzească pe calea desăvârșirii. Am venit în fața voastră să arăt că primesc propunerea ce mi-ați făcut
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ca niște voci. Iorgu își simțea bătăile inimii, parcă le-ar fi numărat. Vocile parcă îl îmbiau: ”vino. vi-no cu noi... vino..!”, stingându-se în depărtări. Nu bătuse, încă, ceasul de crucea nopții, că dangătul clopotelor, cu cântec de biruință dădeau de știre lumii învierea. învierea Domnului!.. Bătrânul Iorgu, copleșit de acest miracol, refuza orice fel de raționamente. de explicații, în timp ce al doilea ”eu”, din el, îl dorea, îl căuta. A încerca să-l descifrezi, pentru a ajunge la credință
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
un glas, au înălțat. ”Hristos a înviat din morți, cu moartea pre moarte călcând, si celor din mormânturi viață dăruindu-le..!” Cânta mulțimea în cor cu preoții. era tulburător pentru sufletul omenesc. In același timp, dangătul clopotelor, cu dangăt de biruință, dădea de știre lumii întregi, învierea Domnului. Iisus Hristos a înviat, fiindcă la flacăra învățăturilor Lui se topiră din sufletul nostru toate simțămintele pătimașe, care îl fac pe om să se târască. Iubiți credincioși, Hristos a înviat!.. Iși începu părintele
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
să ne bucurăm, tineri și bătrâni, bogați și săraci unul pe altul sărutând. și fiecare cu inimă veselă, să zică vecinului său... ”Hristos a înviat!”. E ziua mare a mântuirii omenirii. E prăznuirea zilei când Mântuitorul a dovedit puterea de biruință a luminii asupra întunericului, a dreptății asupra nedreptății, a adevărului asupra minciunii. E momentul când suferința s-a dovedit a fi fundamentul unei credințe nemuritoare. Suferim!.. Da, iubiți credincioși... Și, Mântuitorul a suferit!.. Dar, ce înseamnă suferința noastră față de a
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]