2,081 matches
-
astringent/tonic Eugenia Caryophyllus Leaf Oil este uleiul volatil obținut prin distilarea cu aburi a frunzelor de arbore de cuișoare, Eugenia caryophyllus, Myrtaceae. Conține în principal eugenol. Tonic Eugenia Caryophyllus Oil este uleiul volatil obținut prin distilare cu aburi din boboci uscați de flori de arbore de cuișoare, Eugenia caryophyllus, Myrtaceae. Conține în principal eugenol. Tonic eugenol ***[PLEASE INSERT PH.EUR.NAME IN LATIN]*** 2-metoxi-4-(2-propenil)fenol Agent de denaturare/tonic Euglena Gracilis Polisaccharide este produsul biosintetizat din celule de algă
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
magnolie de China, Magnolia biondii, Magnoliaceae Agent de întreținere a pielii/agent de protecție a pielii Magnolia Kobus Extract este un extract din scoarță de Magnolia kobus, Magnoliaceae Agent de întreținere a pielii Magnolia Liliflora Extract este un extract din boboci de flori de Magnolia liliflora, Magnoliaceae Agent de întreținere a pielii Magnolia Obovata Extract este un extract din flori de Magnolia obovata, Magnoliaceae Agent de întreținere a pielii Ulei de soia tratat cu maleați Emolient/agent de întreținere a pielii
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
Getica” (fosta armată a II-a), una dintre cele trei divizii ce compun Forțele Terestre Române, precum și trei batalioane din subordinea acesteia unul de geniu, unul de comunicații și informatică și încă unul de logistică, iar în apropierea orașului, la Boboc se află o școală de aplicații pentru aviație. Cea mai înaltă instanță judecătorească ce funcționează în oraș este Tribunalul Buzău, cu jurisdicție asupra întregului județ. În circumscripția acestui tribunal se află cele patru judecătorii din județ, dintre care una, Judecătoria
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
ultimului deceniu dar demonstrează și semne clare de redresare și creștere. Prin poziționarea sa extrem de avantajoasă orașul poate dezvolta un turism de tranzit. De altfel, în vecinătatea orașului Mizil se află o zonă considerată rezervație hidrologica cu izvoare minerale — Băile Boboci. Suprafața totală a zonei administrative a orașului este de 1931 ha, din care 432 ha intravilan, 1499 ha extravilan. Orașul are în componență și localitatea Fefelei. Școala, în Mizil, a fost construită în 1855, de către boierul Ion Carnaciunescu, dar carte
Mizil () [Corola-website/Science/297024_a_298353]
-
cuprinde o așezare din epoca migrațiilor aparținând culturii Cerneahov (secolele al III-lea-al IV-lea) și una medievală timpurie aparținând culturii Dridu. La „Movila Boului”, tot în preajma satului Poșta Câlnău, dar spre est, la 5,5 km de gara Boboc, s-au găsit urmele unei așezări din neoliticul mijlociu (mileniile al VI-lea-al V-lea î.e.n.). Un al treilea sit, mai amplu, se află în preajma satului Potârnichești pe diverse movile din jurul satului. El cuprinde cuprinde opt necropole: una eneolitică
Comuna Poșta Câlnău, Buzău () [Corola-website/Science/301033_a_302362]
-
în Comuna Cochirleanca din estul județului Buzău, la o altitudine de 87 metri, față de nivelul mării. Se află aproximativ la 45 grade și 11 minute latitudine nordică și 27 grade, 1 minut longitudine estică. Accesul se face pornind din satul Boboc, pe drumul comunal pietruit nr. 14, pe o distanță de . Denumirea satului are legătură cu stânele care existau aici înainte de construirea primei case (târlă = stână). Satul are 63 locuitori, din care 42 bărbați și 21 femei.Toți sunt de etnie
Târlele, Buzău () [Corola-website/Science/301046_a_302375]
-
care existau aici înainte de construirea primei case (târlă = stână). Satul are 63 locuitori, din care 42 bărbați și 21 femei.Toți sunt de etnie română și de religie ortodoxă. Nu există biserică și nici cimitir, oamenii mergând la biserica din Boboc. Chiar și morții îi îngroapă tot la Boboc. În sat funcționează o școală I-IV, cu un singur învățător, cu predare simultană. În anul școlar 2008 - 2009 aici au învățat 5 elevi, 3 la clasa I, 1 la clasa a
Târlele, Buzău () [Corola-website/Science/301046_a_302375]
-
stână). Satul are 63 locuitori, din care 42 bărbați și 21 femei.Toți sunt de etnie română și de religie ortodoxă. Nu există biserică și nici cimitir, oamenii mergând la biserica din Boboc. Chiar și morții îi îngroapă tot la Boboc. În sat funcționează o școală I-IV, cu un singur învățător, cu predare simultană. În anul școlar 2008 - 2009 aici au învățat 5 elevi, 3 la clasa I, 1 la clasa a II-a și unul la clasa a III
Târlele, Buzău () [Corola-website/Science/301046_a_302375]
-
predare simultană. În anul școlar 2008 - 2009 aici au învățat 5 elevi, 3 la clasa I, 1 la clasa a II-a și unul la clasa a III-a. De la clasa a V-a elevii merg la școala din satul Boboc. Ocupația principală a locuitorilor este agricultura, respectiv cultura cerealelor (grâu și porumb). Se cresc și animale: vaci, oi, porci și păsări. Nu există agenție poștală, nici curse auto care să facă legătura cu alte localități. Satul beneficiază de alimentare cu
Târlele, Buzău () [Corola-website/Science/301046_a_302375]
-
a comunei I.L. Caragiale a survenit din anul 1952 la aniversarea a 100 de ani de la nașterea dramaturgului I.L. Caragiale în anul 1852. Actualul I.L. Caragiale cunoscut și sub denumirea de "Haimanale", după unii autori s-ar fi numit înainte "Boboci", fiind un sat vechi, existând încă de la sfârșitul secolului XV (1482-1495). Denumirea atestata documentar este de "Mărgineni", ca urmare a construirii pe această moșie a unei mănăstiri, de domnitorul de atunci Vlad Călugărul (1492-1495). De fapt, istoria satului de azi
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
Onofrei Gheorghe, Olariu Simion și Dron Vasile, al fostului inspector școlar Focsaneanu V. de la Brusturi, întocmit în jurul anului 1780, se dovedea că așezarea de la Fagii Groși număra circa 40 de fumuri și că cele mai vechi au fost familiile : Tofan, Boboc, Luca, Habuc, Onofrei, Apopi, Gavriloaia, Olariu, s.a. Un alt manuscris care a fost adus de Olariu C. T. în anul 1935, de la curtea boierului Cazanir din comuna Baia, văzut de Onofrei Ghe., Dron V, Olariu S., Boboc Ilisei, Boboc Gavril, Boboc
Groși, Neamț () [Corola-website/Science/301639_a_302968]
-
au fost familiile : Tofan, Boboc, Luca, Habuc, Onofrei, Apopi, Gavriloaia, Olariu, s.a. Un alt manuscris care a fost adus de Olariu C. T. în anul 1935, de la curtea boierului Cazanir din comuna Baia, văzut de Onofrei Ghe., Dron V, Olariu S., Boboc Ilisei, Boboc Gavril, Boboc C. precum și de fostul învățător Onofrei V., menționa că în anul 1864 au fost împroprietăriți 64 de clăcași cu o suprafață de 136 fălci de pământ, de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Din discuțiile cu bătrânii satului
Groși, Neamț () [Corola-website/Science/301639_a_302968]
-
familiile : Tofan, Boboc, Luca, Habuc, Onofrei, Apopi, Gavriloaia, Olariu, s.a. Un alt manuscris care a fost adus de Olariu C. T. în anul 1935, de la curtea boierului Cazanir din comuna Baia, văzut de Onofrei Ghe., Dron V, Olariu S., Boboc Ilisei, Boboc Gavril, Boboc C. precum și de fostul învățător Onofrei V., menționa că în anul 1864 au fost împroprietăriți 64 de clăcași cu o suprafață de 136 fălci de pământ, de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Din discuțiile cu bătrânii satului, în special
Groși, Neamț () [Corola-website/Science/301639_a_302968]
-
Boboc, Luca, Habuc, Onofrei, Apopi, Gavriloaia, Olariu, s.a. Un alt manuscris care a fost adus de Olariu C. T. în anul 1935, de la curtea boierului Cazanir din comuna Baia, văzut de Onofrei Ghe., Dron V, Olariu S., Boboc Ilisei, Boboc Gavril, Boboc C. precum și de fostul învățător Onofrei V., menționa că în anul 1864 au fost împroprietăriți 64 de clăcași cu o suprafață de 136 fălci de pământ, de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Din discuțiile cu bătrânii satului, în special cu Boboc
Groși, Neamț () [Corola-website/Science/301639_a_302968]
-
Boboc C. precum și de fostul învățător Onofrei V., menționa că în anul 1864 au fost împroprietăriți 64 de clăcași cu o suprafață de 136 fălci de pământ, de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Din discuțiile cu bătrânii satului, în special cu Boboc S. Ilisei, Antochi N. Dumitru și cu bunicul meu, Olariu C. Gheorghe (1876-1944) rețin că Sfânta noastră biserică a fost construită în anul 1806, de către preotul Cozma împreună cu părintele Vasile, străbunicul lui Popa T. Vasile, pe pământul donat de boierul
Groși, Neamț () [Corola-website/Science/301639_a_302968]
-
Jugureni este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Boboci, Jugureni (reședința), Marginea Pădurii și Valea Unghiului. Comuna se află în estul județului, în zona Subcarpaților Curburii, la limita cu județul Buzău. Este străbătută de șoseaua județeană DJ100H, care o leagă spre sud de și Mizil (unde se termină în
Comuna Jugureni, Prahova () [Corola-website/Science/301685_a_303014]
-
Marginea Pădurii și făcea parte din plasa Tohani a județului Buzău. Avea 1160 de locuitori, o școală frecventată de 62 de elevi (dintre care 10 fete) și două biserici. Satul Valea Unghiului făcea atunci parte din comuna Lapoș, iar satul Boboci era o parte a satului Valea Scheilor, din comuna Tohani, fiind amenajat ca stațiune balneară, datorită izvoarelor de ape minerale de acolo. Satul Boboci a fost prima stațiune balneară din Țara Românească, înființată în 1825 și vizitată de domnitorul Grigore
Comuna Jugureni, Prahova () [Corola-website/Science/301685_a_303014]
-
10 fete) și două biserici. Satul Valea Unghiului făcea atunci parte din comuna Lapoș, iar satul Boboci era o parte a satului Valea Scheilor, din comuna Tohani, fiind amenajat ca stațiune balneară, datorită izvoarelor de ape minerale de acolo. Satul Boboci a fost prima stațiune balneară din Țara Românească, înființată în 1825 și vizitată de domnitorul Grigore al IV-lea Ghica în 1828. În perioada interbelică, i s-a arondat și satul Fințești, după desființarea comunei Fințești, comuna Jugureni având atunci
Comuna Jugureni, Prahova () [Corola-website/Science/301685_a_303014]
-
componența actuală, cu cele patru sate. Șapte obiective din comuna Jugureni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Dintre ele, unul este un sit arheologic, aflat „la Biserică”, lângă satul de vacanță din Boboci, sit ce cuprinde urmele unei așezări din Epoca Bronzului și de necropole din perioada Latène, secolele al IV-lea-al VII-lea e.n. și din Evul Mediu. Alte cinci sunt monumente de arhitectură: casele Ana Mihai (prima jumătate a secolului
Comuna Jugureni, Prahova () [Corola-website/Science/301685_a_303014]
-
Cochirleanca este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Boboc, Cochirleanca (reședința), Gara Bobocu, Roșioru și Târlele. Are o populație de aproximativ 5000 de locuitori și se află în partea de est a județului, în Câmpia Râmnicului. Comuna se află la de orașul Buzău și este cunoscută pentru Școala de
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
o populație de aproximativ 5000 de locuitori și se află în partea de est a județului, în Câmpia Râmnicului. Comuna se află la de orașul Buzău și este cunoscută pentru Școala de Aplicație pentru Forțele Aeriene „Aurel Vlaicu” din satul Boboc. Comuna Cochirleanca este așezată în Câmpia Râmnicului, în extremitatea de est a județului, la limita cu județul Brăila. Este traversată de șoseaua județeană DJ220, care o leagă spre nord-est de Bălăceanu și spre vest de Poșta Câlnău (unde se intersectează
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
Murgești. Altitudinea variază între . Reședința comunei este satul Cochirleanca, aflat la o distanță de față de orașul Buzău și la față de orașul Râmnicu Sărat, având o suprafață de , din care reprezintă terenuri agricole. Comuna cuprinde 5 sate: Cochirleanca (satul de reședință), Boboc, Roșioru, Gara Bobocu și Târlele. Se învecinează la nord cu comunele Ziduri și Bălăceanu, la vest cu comuna Poșta Câlnău, la sud cu comunele Săgeata și Vadu Pașii (toate din județul Buzău), iar la est cu comuna Galbenu din județul
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
apartenența confesională. Ocupația de bază este agricultura. Se cultivă grâu, porumb și floarea soarelui. Există și suprafețe cu vie hibridă. Se cresc bovine, porcine, ovine, cabaline și păsări. Pe raza comunei funcționează și câteva unități industriale: Fabrica de confecții de la Boboc, Fabrica de brânzeturi de la Roșioru, abatorul de la Cochirleanca, la care se adaugă morile de făină, mălai și uruială existente la Cochirleanca, Boboc și Roșioru. Comuna este traversată de șoseaua județeană DJ220, care o leagă spre vest de (DN2) și spre
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
bovine, porcine, ovine, cabaline și păsări. Pe raza comunei funcționează și câteva unități industriale: Fabrica de confecții de la Boboc, Fabrica de brânzeturi de la Roșioru, abatorul de la Cochirleanca, la care se adaugă morile de făină, mălai și uruială existente la Cochirleanca, Boboc și Roșioru. Comuna este traversată de șoseaua județeană DJ220, care o leagă spre vest de (DN2) și spre nord-est de . Prin comună trece și calea ferată Buzău-Focșani, pe care comuna este deservită de gara Boboc. La Gara Bobocu funcționează Școala
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
și uruială existente la Cochirleanca, Boboc și Roșioru. Comuna este traversată de șoseaua județeană DJ220, care o leagă spre vest de (DN2) și spre nord-est de . Prin comună trece și calea ferată Buzău-Focșani, pe care comuna este deservită de gara Boboc. La Gara Bobocu funcționează Școala de Aplicație pentru Aviație Aurel Vlaicu. În comună sunt trei școli cu clasele I-VIII (două în Cochirleanca și una la Boboc) și trei școli cu clase I-IV (Gara Bobocu, Târlele și Roșioru). Există
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]