12,392 matches
-
satului, care a pregătit generații întregi a fost Anica Tănasă. Doamne ce și-au pus amprenta, definitiv, pe sufletele și educația noastră.Și locația în care am învățat are o însemnătate deosebită, fiind un fost conac boieresc ce a aparținut boierului Jean Atanasiu. Clădirea conacului este realizată pe fundații și zidărie din cărămidă. Fațada a fost realizată în stil neoromânesc, bogat ornamentată cu solbancuri din piatră, ancadramente la ferestre și uși, brâuri ornamentale cu denticuli sub cornișe. Construită în anul 1912
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
din paiantă. Însă atunci când realitatea pastoral-misionară din teren îți cere altceva, tu - preot, episcop, arhiepiscop, mitropolit sau patriarh - trebuie să te conformezi cerințelor! De asemenea, știut este faptul că toate mănăstirile noastre au fost construite de ctitorii lor - preoți, monahi, boieri sau domnitori, pe locul sau în preajma unor bisericuțe din lemn. Așa se face că pe locul unor astfel de bisericuțe au fost construite adevărate opere de arhitectură și artă cu rezonanță în timp, în istorie și în veșnicie. Cunoscutele biserici
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
în component sa. Cale de acces drumul comunal Urzica ( comuna Sinești )-Dobricea ( comuna Grădiștea ). Etimologia numelui satului se trage de la antroponimul strachină. Probabil că în vechime locuitorii se ocupau cu olăritul. De aici și-au luat - probabil - numele și familia boierilor Străchinescu. Nu este exclusă nici variant ca numele satului să fie dat de familia boierilor Srăchinescu, boieri ce au avut conac și moșie în zonă. Aceștia, în istoria Țării Românești, au deținut ranguri boierești, postelnici, ispravnici, pitari, etc. Tot din
SFÂNTUL CU TURBAN DIN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369479_a_370808]
-
numelui satului se trage de la antroponimul strachină. Probabil că în vechime locuitorii se ocupau cu olăritul. De aici și-au luat - probabil - numele și familia boierilor Străchinescu. Nu este exclusă nici variant ca numele satului să fie dat de familia boierilor Srăchinescu, boieri ce au avut conac și moșie în zonă. Aceștia, în istoria Țării Românești, au deținut ranguri boierești, postelnici, ispravnici, pitari, etc. Tot din satul Străchinești era și Tănasie Miulescu, “tăiat de turci” ca participant la “zaveră”-Revoluția lui
SFÂNTUL CU TURBAN DIN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369479_a_370808]
-
se trage de la antroponimul strachină. Probabil că în vechime locuitorii se ocupau cu olăritul. De aici și-au luat - probabil - numele și familia boierilor Străchinescu. Nu este exclusă nici variant ca numele satului să fie dat de familia boierilor Srăchinescu, boieri ce au avut conac și moșie în zonă. Aceștia, în istoria Țării Românești, au deținut ranguri boierești, postelnici, ispravnici, pitari, etc. Tot din satul Străchinești era și Tănasie Miulescu, “tăiat de turci” ca participant la “zaveră”-Revoluția lui Tudor Vladimirescu
SFÂNTUL CU TURBAN DIN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369479_a_370808]
-
Miulescu, “tăiat de turci” ca participant la “zaveră”-Revoluția lui Tudor Vladimirescu din 1821. Biserica din Străchinești, cu hramul „Intrarea în Biserică” -declarată monument istoric- a fost ridicată între anii 1737 - 1748. Construcția a fost începută de ispravnicul Vladu Romanescu, boier din comuna Roșiile. Dar acesta moare și lucrarea este continuată de soția acestuia, jupâneasa Păuna. În anul 1748 este terminată. Se spune că pe locul unde a fost ridicată această biserică ar fi fost o altă biserică, construită de haiducul
SFÂNTUL CU TURBAN DIN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369479_a_370808]
-
Dragu, de numele căruia se leagă mai multe denumiri toponimice pe raza mai multor comune oltene, ar fi ridicat 3 biserici. Biserica a fost renovată la aproape o sută de ani, în 1830, de către Gheorghe Străchinescu și soția sa Ancuța, boieri locali. Pictura a fost refăcută de zugravii Constantin și Pătru. Printre cei care au mai participat financiar la renovarea bisericii, îl putem aminti și pe Dumitru B. Tomescu cu soția sa Maria, familie cu stare, din Grădiștea , în anul 1903
SFÂNTUL CU TURBAN DIN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369479_a_370808]
-
din satele Faur și Scurta. Aceasta a fost așezată la M.Z. de cea existentă, în aceeași curte. Este demn de menționat și faptul că acolo a existat și un cimitir cunoscut ca ” cimitirul Familiei Străbune”, unde au fost înmormântați boieri din neamul Pârâianu. Acest cimitir, din nefericire, nu mai există. Locul respectiv a fost redat agriculturii. Biserica se găsește așezată pe un deal, cu vedere largă atât în amonte cât și în aval de râul Olteț. Ea nu a suferit
BISERICA DIN HUMA, COMUNA LIVEZI, JUDEŢUL VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369493_a_370822]
-
unor schimburi, așa-zisul troc, revelând încă o trăsătură a caracterului său elementar. ( Șerban Pacostea ”Oltenia sub stăpânirea austriacă (1718-1739)” Editura Enciclopedică, București — 1998, pag.108.) După felul proprietății pe care erau organizate bâlciurile, acestea erau ale moșnenilor, mânăstirilor sau boierilor. Cele aparținând moșnenilor existau din cele mai vechi timpuri și funcționau în virtutea drepturilor pământului. (Eugen Deca, Considerații istorico-etnografice asupra comerțului din Vâlcea în perioada secolelor al XVIII - XIX - lea, pag. 397. www.muzee-valcea.ro/ ) Târgul de la Grădiștea, la fel de vechi ca
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
Grădiștea, la fel de vechi ca multe alte târguri din Oltenia, a avut, cred, două statute în timp și anume: - târg boieresc, până în anul 1912 când a fost vândut de către proprietarul Barbu Tomescu moșnenilor grădișteni. Acesta-l cumpărase în anul 1899 de la boierii Pârâianu ce dețineau pământ în Grădiștea și dreptul de a organiza târg. Acest locuitor, Barbu Tomescu, în unele istoriografii locale este trecut ca boier, dar eu cred că se exagerează, el nu era decât un locuitor mai înstărit. Trebuie menționat
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
a fost vândut de către proprietarul Barbu Tomescu moșnenilor grădișteni. Acesta-l cumpărase în anul 1899 de la boierii Pârâianu ce dețineau pământ în Grădiștea și dreptul de a organiza târg. Acest locuitor, Barbu Tomescu, în unele istoriografii locale este trecut ca boier, dar eu cred că se exagerează, el nu era decât un locuitor mai înstărit. Trebuie menționat faptul că satele ce compun astăzi comuna Grădiștea au fost sate de moșneni, excepție făcând satul Străchinești. Dar printre proprietățile moșnenești se găseau și
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
cred că se exagerează, el nu era decât un locuitor mai înstărit. Trebuie menționat faptul că satele ce compun astăzi comuna Grădiștea au fost sate de moșneni, excepție făcând satul Străchinești. Dar printre proprietățile moșnenești se găseau și proprietăți ale boierilor din familiile Pârâianu și Pleșoianu, familii ce-și aveau conacele în satele Pârâieni respective Pleșoiu - azi aparținătoare de comuna Livezi. Și dacă este așa, atunci târgul de la Grădiștea devine târg moșnenesc din anul 1899 și nu de la 1912; - târg al
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
economist Mihai Pârâianu și profesoara Petronela Badea au îndrăznit a păși pe un drum spinos, nestrăbătut până acum de niciunul dintre înaintașii lor, și anume cercetarea originilor familiei boierești Pârâianu, din cele mai vechi timpuri până astăzi. Cine au fost Boierii Pârâieni?, cu ce s-au înscris ei în istoria Valahiei?, cu ce au îmbogățit ei cultura vremii?, iată întrebări la care autorii au căutat răspunsuri, cercetând acte de familie și documente de arhivă, aflate la institutele din București, Râmnicu-Vâlcea, Pitești
CUVÂNT ÎNAINTE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369484_a_370813]
-
consemnată de însuși savantul umanist Dimitrie Cantemir, care în lucrarea „Descriptio Moldavie” menționa că la anumite demnități politice sau culturale nu puteau ajunge decât membri ai unor familii nobile. În Valahia, Moldova și Principatul Transilvaniei, nobilimea a fost reprezentată de Boieri. Cercetători ai veacurilor trecute au ajuns la concluzia că aristocrația românească a fost puternică și că ea datează din primele timpuri ale fondării și organizării statelor românești, idee susținută de însuși istoricul Alexandru Xenopol. Boierii români cărturari fac și primele
CUVÂNT ÎNAINTE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369484_a_370813]
-
nobilimea a fost reprezentată de Boieri. Cercetători ai veacurilor trecute au ajuns la concluzia că aristocrația românească a fost puternică și că ea datează din primele timpuri ale fondării și organizării statelor românești, idee susținută de însuși istoricul Alexandru Xenopol. Boierii români cărturari fac și primele consemnări ale faptelor istorice, începând de la întemeierea celor două țări și până în secolul al XVIII-lea. Cronicilor semnate de Grigore Ureche, Miron și Nicolae Costin, Ion Neculce, Radu Popescu le urmează lucrări cu caracter științific
CUVÂNT ÎNAINTE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369484_a_370813]
-
secolul al XVIII-lea. Cronicilor semnate de Grigore Ureche, Miron și Nicolae Costin, Ion Neculce, Radu Popescu le urmează lucrări cu caracter științific, istoriile scrise de Dimitrie Cantemir și Stolnicul Constantin Cantacuzino, pentru a nu cita decât nume celebre. Despre Boierii Pârâieni nu există nicio lucrare în istoriografia românească. Lucrarea coautorilor, Constanța Badea, Mihai Pârâianu și Petronela Badea, vine astfel să umple un mare gol. Urmărind filiația membrilor familiei, căsătoriile lor, despărțirile, succesiunile în dregătorii, moștenirile și împărțirea averilor, contribuția lor
CUVÂNT ÎNAINTE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369484_a_370813]
-
mare gol. Urmărind filiația membrilor familiei, căsătoriile lor, despărțirile, succesiunile în dregătorii, moștenirile și împărțirea averilor, contribuția lor la înălțarea de biserici sau mânăstiri, căpătăm totodată informații interesante despre modul de obținere a demnităților boierești, despre raporturile dintre domni și boieri, despre raporturile lor cu celelalte categorii sociale, despre gradul de instrucție și interesul pentru cultură. Limba lucrării este cea literară, dar poartă și patina timpurilor trecute, căci ea e colorată de arhaismele și regionalismele specifice veacurilor trecute și graiului oltenesc
CUVÂNT ÎNAINTE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369484_a_370813]
-
la o parte una dintre cortinele ce învăluie încă viața Evului Mediu românesc. Urmărind viața unei familii boierești, desfășurată pe multe veacuri, ea este un tablou al vieții în epoca feudală a Valahiei nu lipsită de culoare locală, privind îmbrăcămintea boierilor, a jupânițelor, aspectul conacelor, al așezărilor sătești. Monografia marilor familii boierești s-a îmbogățit astfel cu o lucrare cu profund caracter științific, rod al unei cercetări minuțioase, de confruntare a documentelor, de comparare a diferitelor surse de informație, de descifrare
CUVÂNT ÎNAINTE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369484_a_370813]
-
Lăcusteni, Ghioroiu, Tetoiu, Roșiile, Romanești, Lăpușata, Sinești, Berbești și Mateești, din județul Vâlcea și din comunele: Dănciulești, Tg. Logrești, Stejarul, și Hurezani din județul Gorj. Liceul nu a avut local propriu la înființare. Liceul și-a început cursurile în casa boierului Opran. Printre cadrele didactice au fost: Marinescu Ion - profesor de limba română, director, Busioceanu Nicolae - profesor de fizică și matematică, Calotă Ion - profesor de limba română, Cumpănașu Adela - profesor de științe biologice, Fusea Nicolae - profesor de geografie, Roman Ștefan - profesor
LICEUL TEORETIC DIN COMUNA GRĂDIȘTEA, JUDEȚUL VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369494_a_370823]
-
primarului de atunci - Dincă Nicolae. În cele două localuri în care a funcționat Gimnaziu Unic și Liceul s-a organizat internatul liceului. În fosta clădire a Băncii Populare „Cetatea” și apoi a Gimnaziului Unic, internatul de fete, iar în casa boierului Opran, unde a funcționat liceul, internatul de băieți. În cadrul Liceului Grădiștea, și-au mai desfășurat activitatea și alte cadre didactice și anume: din octombrie 1963 și până în 1976 Busioceanu Constantina, profesoară de fizică, Păcuraru Ion - profesor de matematică, Rot Grigore
LICEUL TEORETIC DIN COMUNA GRĂDIȘTEA, JUDEȚUL VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369494_a_370823]
-
combătut de alți autori care au găsit o altă Grădiște mai aproape și pe care i-au atribuit-o ca loc de naștere. Grădiștea de Vâlcea a mai dat Olteniei un ban în persoana lui Hamza din marea familie a boierilor Pârâieni. Ar fi fost prea frumos ca și acest Stephan să fi fost tot grădiștean! Dar uite că n-a fost să fie! Dar nu despre acest aspect vreau să vă rețin atenția. În 2007, cu ocazia manifestările comemorative dedicate
NESTOR VORNICESCU SEVERINEANU ȘI DUMITRU BĂLAȘA ÎN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369495_a_370824]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Eseuri > UN SCRIITOR ”BOIER CU ETICHETĂ”, DAR...FĂRĂ ”BLAZON” Autor: Nicolae Dina Publicat în: Ediția nr. 2346 din 03 iunie 2017 Toate Articolele Autorului UN SCRIITOR „BOIER CU ETICHETĂ”, DAR...FĂRĂ „BLAZON” Luna iunie (ca, de altfel, și ianuarie) a fiecărui an ne reamintește
UN SCRIITOR ”BOIER CU ETICHETĂ”, DAR...FĂRĂ ”BLAZON” de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369454_a_370783]
-
TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Eseuri > UN SCRIITOR ”BOIER CU ETICHETĂ”, DAR...FĂRĂ ”BLAZON” Autor: Nicolae Dina Publicat în: Ediția nr. 2346 din 03 iunie 2017 Toate Articolele Autorului UN SCRIITOR „BOIER CU ETICHETĂ”, DAR...FĂRĂ „BLAZON” Luna iunie (ca, de altfel, și ianuarie) a fiecărui an ne reamintește de doi dintre cei mai reprezentativi scriitori ai literaturii noastre: geniul poeziei românești - Mihai Eminescu - și geniul dramaturgiei românești - Ion Luca Caragiale. Pentru
UN SCRIITOR ”BOIER CU ETICHETĂ”, DAR...FĂRĂ ”BLAZON” de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369454_a_370783]
-
mi-a fost sugerat de o exclamație a marelui nostru clasic care, într-o scrisoare către un amic, vorbea despre misiunea scriitorilor („talentați”) de a cultiva limba română, „scumpa Carte-de-citire a unui neam”, scriitori care, deși nu au „blazon”, rămând „boieri cu etichetă” („Și noi literații suntem un fel de boieri[...]din naștere: avem și noi etichetele noastre, dacă n-avem blazoane...”), tocmai pentru că sunt, trebuie să fie făuritori de limbă și luptători cu „pana ca arma cea mai ascuțită” folosită
UN SCRIITOR ”BOIER CU ETICHETĂ”, DAR...FĂRĂ ”BLAZON” de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369454_a_370783]
-
clasic care, într-o scrisoare către un amic, vorbea despre misiunea scriitorilor („talentați”) de a cultiva limba română, „scumpa Carte-de-citire a unui neam”, scriitori care, deși nu au „blazon”, rămând „boieri cu etichetă” („Și noi literații suntem un fel de boieri[...]din naștere: avem și noi etichetele noastre, dacă n-avem blazoane...”), tocmai pentru că sunt, trebuie să fie făuritori de limbă și luptători cu „pana ca arma cea mai ascuțită” folosită „ca o unealtă de apărare a limbii împotriva batjocoritorilor ei
UN SCRIITOR ”BOIER CU ETICHETĂ”, DAR...FĂRĂ ”BLAZON” de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369454_a_370783]