1,967 matches
-
cu recoltele verzi normale pe timp de iarnă, cum ar fi grâul de iarnă sau iarba, ci sunt culturi semănate în cursul toamnei cu singurul scop de a reduce pierderile de substanțe nutritive. În mod normal, ele sunt arate în brazdă primăvara, înainte de semănarea altei culturi și nu sunt recoltate sau folosite pentru pășunat. I/09 (b) Culturi care fixează azotul și sunt folosite pentru fertilizarea solului I. Anumite culturi, îndeosebi plantele leguminoase care prezintă calități de fixare a azotului, semănate
jrc4426as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89591_a_90378]
-
pentru cultura succesivă. Plantele leguminoase semănate în combinație cu alte culturi servesc drept sursă de azot pentru cultura principală, însă de obicei este de valoare mai mare atunci când se cultivă după ce cultura principală a fost recoltată și apoi băgată sub brazdă. Informațiile care se culeg privesc numai cultura pură. J. ANIMALE VII (la data anchetei) J/01 - J/19 Stocul de animale I. Numărul animalelor de producție care în ziua efectuării anchetei se află în posesia sau controlul direct al conducerii
jrc4426as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89591_a_90378]
-
a acesteia, permițându-vă să alegeți în funcție de nevoile dumneavoastră la tipărire. Aceste reprezentări grafice se bazează pe sigla pentru Specialitățile tradiționale garantate, dar diferă prin culoarea albastră a vârfurilor ascuțite și a părții interioare a siglei. O reprezentare grafică a brazdelor unui câmp arat a fost inclusă ca referință la originea și proveniența geografică a produselor identificate de aceste sigle. DENUMIRE DE ORIGINE PROTEJATĂ INDICAȚIE GEOGRAFICĂ PROTEJATĂ 2. UTILIZAREA GENERALĂ A SIGLELOR DOP/IGP 2.1. CULORI DE REFERINȚĂ Când se
jrc3841as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89003_a_89790]
-
de vreo femeie nevastă sau de copii nu mai știam dacă noi îi uitaserăm pe ei sau ei pe noi doar Răpan suferea și mie îmi era tare milă de el îmi venea să-i spun Răpane dă-te pe brazdă de ce vrei tu afară afară oamenii te vor umili pentru ei vei fi doar un nebun aici stai liniștit toți știm ce suntem dar nu ne pasă aici suntem acasă și vorbeam în gând cu micul Răpan și mă uitam
noul Mesia by Ofelia Prodan () [Corola-website/Imaginative/7591_a_8916]
-
agricultura și creșterea animalelor. Deasemenea în zona comunei se află mai multe puncte de extracție a gazelor naturale, un depozit de materiale al firmei ROMGAZ si o stație de uscare a gazelor naturale. Pe teritoriul comunei se găsește limesul denumit Brazda lui Novac, datând din perioada stăpânirii romane asupra Munteniei în timpul lui Constantin cel Mare. Fără a exista exista scrieri din acea vreme arheologii au descoperit pe teritoriul comunei o așezare medievală din secolele VIII-X, care a căpătat statutul de sit
Comuna Finta, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301170_a_302499]
-
de vin au reușit să mai spună decât: "O, rea viță ...". Totuși, o variantă mai plauzibilă este proveniența numelui Orevița din termenul slav "oreh" (nuc), datorită numărului mare de nuci existenți în trecut. În localitate se află o porțiune din Brazda lui Novac de nord, cuprinsă în Lista monumentelor istorice 2004 Județul Mehedinți, cu următorul cod LMI: MH-I-m-B-10083.
Orevița Mare, Mehedinți () [Corola-website/Science/301610_a_302939]
-
Livezile este o comună în județul Mehedinți, Oltenia, România, formată din satele Izvorălu de Jos, Izvoru Aneștilor, Livezile (reședința), Petriș și Ștefan Odobleja. În comuna Livezile se află o porțiune din Brazda lui Novac de nord, cuprinsă în Lista monumentelor istorice 2004 Județul Mehedinți, cu următorul cod LMI: MH-I-m-B-10081. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Livezile se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Comuna Livezile, Mehedinți () [Corola-website/Science/301609_a_302938]
-
apoi (după 1952) raionului Costești din regiunea Argeș. În 1968, ele au trecut la județul Argeș, fiind cu această ocazie comasate în comuna Bârla. În comuna Bârla se află două situri arheologice de interes național fortificația cu val de pământ „Brazda lui Novac” de la nord de satul Bârla (secolul al III-lea e.n., epoca romană; și situl arheologic de la „la Urloaie” de pe dealul Cotmeni, la 2 km de Urlueni, sit ce cuprinde vestigii romane: castrul mare, castrul mic, traseul Brazdei lui
Comuna Bârla, Argeș () [Corola-website/Science/300603_a_301932]
-
pământ „Brazda lui Novac” de la nord de satul Bârla (secolul al III-lea e.n., epoca romană; și situl arheologic de la „la Urloaie” de pe dealul Cotmeni, la 2 km de Urlueni, sit ce cuprinde vestigii romane: castrul mare, castrul mic, traseul Brazdei lui Novac și sectorul limesului transalutan. Tot de interes național sunt și monumentul de arhitectură biserica „Adormirea Maicii Domnului”-Lereni (1787), și monumentul memorial sau funerar reprezentat de o cruce de piatră din 1731, ambele aflate în satul Urlueni. În
Comuna Bârla, Argeș () [Corola-website/Science/300603_a_301932]
-
cuvertură de sol și vegetație, pot fi întâlnite numeroase forme, începând cu cele mai mici, cu aspect de rigole sau caneluri și terminând cu depresiuni întinse de ordinul kilometrilor pătrați. a)Lapiezurile sunt forme carstice elementare cu aspect de șănțulețe (brazde) sau microdepresiuni (găuri) rezultate în urma coroziunii calcarului de către apa încărcată cu CO2 și cu alți acizi (humici, de regulă). Dimensiunile lor sunt de ordinul centimetrilor și decimetrilor. În mod obișnuit sunt grupate și intersectate între ele formând „câmpuri de lapiezuri
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
interacționat cu activități antropice agresive asupra vegetației lemnoase. Multe din alunecările de teren mai vechi au fost reactivate de precipitațiile abundente din anii 1970, 1980, 2006 când s-au înregistrat mai multe inundați locale. La Târlișua se disting alunecări în brazde lenticulare, alunecări în movile, monticule sau glimee, alunecări în trepte și alunecări conplexe. În aceași zona s-a observat că în urma procesului de umectare profundă, au fost afectate straturile de rocă, gresie și marne, producându-se desprinderea unor volume importante
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
pădure au fost aduși din Tirolul austriac, dat fiind faptul că în acea perioadă Ardealul făcea parte din Imperiul Austro-Ungar. Aceștia au construit baraje (stăvilare) de acumulare a apei prevăzute cu portițe din lemn de brad și foioase, căptușite cu brazde de pământ și frunze în care lac se aruncau blane (trunchiuri de lemn crăpate) de 2 m lungime. În partea de sud al actualului sat undeva pe partea stângă în locul numit și acum ""Găvan"" blanele erau scoase din râu și
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
legiferează cultul creștin. Cu acest prilej are loc o revigorare economică a regiunilor situate la nord de Dunăre, inclusiv a meleagurilor localităților: Cioara, Seaca, Vânători. Pentru protejarea acestor regiuni de populațiile migratoare se construiește un nou val de apărare numit Brazda lui Novac, care pornea din regiunea Mehedinți și ținea până la răsărit de Ploiești. În această perioadă, "alături de populația dacă", trăiau pe margini de lacuri, râuri, populații migratoare. O parte din aceste populații a fost asimilată de populația băștinașă și împreună cu
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
este o locuință subterană, fiind răspândit mai ales în zona de câmpie. Pentru clima de aici oferă câteva avantaje certe și anume vara păstrează răcoare și iarna ferește de îngheț, chiar și fără foc. În vremuri de răstriște, punându-i brazde de iarbă pe acoperiș, era perfect camuflat. Chiar dacă era descoperit de năvălitori și incendiat, se putea reface repede, înlocuindu-i acoperișul. Într-un bordei mai mare se puteau adăposti și vitele, care încălzeau locul, când, din cauza dușmanilor care ar fi
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
de pământ, șanțul, fundamente de turnuri etc.) se mai disting pe teren în unele locuri până și în ziua de azi. Pe teritoriul României - al fostei Provincii Romane Dacia - se găsesc următoarele secțiuni de limes: limes Alutanus, limes Transalutanus și Brazda lui Novac (limes). Porțiunea de limes de pe teritoriul Germaniei a fost înscrisă drept monument cultural în Patrimoniul mondial UNESCO.
Limes () [Corola-website/Science/299874_a_301203]
-
amenințarea foametei. Pământurile ușoare din zona mediteraneană erau lucrate cu plugul de lemn de tip roman, ""aratrum"", cu brăzdar de fier. În regiunile nordice, pământurile erau lucrate cu plugul greu-""Pflug""-de origine germanică. Avea brăzdar de fier și întorcea brazda pentru a aerisi mai bine pământul. Ca să fie tras era nevoie de trei perechi de boi, astfel, erau utilizate brazde lungi. Forma parcelelor era rectangulară, cu lungimi mai mari decât lățimea. Cerealele erau măcinate cu râșnitele de mâna sau la
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
fier. În regiunile nordice, pământurile erau lucrate cu plugul greu-""Pflug""-de origine germanică. Avea brăzdar de fier și întorcea brazda pentru a aerisi mai bine pământul. Ca să fie tras era nevoie de trei perechi de boi, astfel, erau utilizate brazde lungi. Forma parcelelor era rectangulară, cu lungimi mai mari decât lățimea. Cerealele erau măcinate cu râșnitele de mâna sau la mori de apă, ce erau rare. Între secolele VII-VIII, clima s-a îmbunătățit, situația politică s-a stabilizat, astfel are
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
importanța dobândită de regiunile nord-dunărene pentru imperiu. Prin campaniile sale la frontiera Dunarii, recuperează o parte din teritoriile Daciei (care fusese părăsită de legiunile împăratului Aurelian). Teritoriul reocupat în Dacia este apărat de valul ("limes") cunoscut astăzi sub denumirea de Brazda lui Novac, care pornea de la gura Topolniței și trecea pe sub dealuri pe lângă Drobeta, Drăgășani, până la Pietroasele, aproape de Buzău. Cu această ocazie, Constantin și-a adăugat și titlul de "Dacicus Maximus". Pe plan religios, în 325 Constantin a convocat la Niceea
Constantin cel Mare () [Corola-website/Science/297914_a_299243]
-
ul ("pro magistratu", în caliate de magistrat), este persoana investită cu puterea de magistrat, însă numai în afară de pomerium ("bulevard sacru", de o parte și de alta a "brazdei primordiale", săpată în pământ în momentul întemeierii unui oraș). ura are tot un caracter militar (comandă militară sau guvernare a unei provincii); de aceea nu pot exista decât trei feluri de promagistrați: proconsulii, propretorii și (mult mai rar), prochestorii. Promagistrați
Promagistrat () [Corola-website/Science/307056_a_308385]
-
frumusețile acestui pămînt"" etc. Se constată că idei asemănătoare cu articolul programatic, Primele vorbe, exprimau și poeziile din primul număr, putând fi considerate „manifeste" privind orientarea noii reviste. Astfel, Sămănătorul, poezia lui Vlăhuță, înfățișa muncitorul din țarină aruncând sămânța în brazdă. Poezia se încheia cu o urare, în spiritul cuvintelor din articolul programatic.<br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> O poezie mult mai exaltată scrie George Coșbuc. Poezia lui Coșbuc Fragment epic glorifică faptele de arme ale lui Mircea cel
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
unităților și subunităților aparținând Legiunilor de Jandarmi Caliacra și Durostor din Dobrogea de Sud (Cadrilaterul). În condițiile amplificării stării de agitație interne provocate de acceptarea Dictatului de la Viena când „pentru prima dată în istorie, armatele noastre s-au retras de pe brazda românească, fără ca să tragă un glonț de pușcă”, România pierzând 33,8% din suprafață și 33,3% din populație, Regele Carol al II-lea a demis Guvernul Ion Gigurtu (3 septembrie) și l-a desemnat pe generalul Ion Antonescu cu
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
statului comunist : Pe întreaga perioadă a colaborării sale la "Europa Liberă", Munteanu rămâne imun tentativelor de cooptare din partea trimișilor Securității. În fișele acesteia putem citi: Munteanu mărturisește într-un interviu: "„Securiștii s-au convins că nu pot fi dat pe brazdă”" . În 1987, era astfel caracterizat într-o notă informativă a Securității : În toți anii care au urmat, până la căderea regimului comunist Ceaușescu, a continuat să dea glas gândurilor celor aflați în țară și să oglindească, împreună cu toți colaboratorii "Europei Libere
Neculai Constantin Munteanu () [Corola-website/Science/306708_a_308037]
-
amenințarea foametei. Pământurile ușoare din zona mediteraneană erau lucrate cu plugul de lemn de tip roman, "aratrum", cu brăzdar de fier. În regiunile nordice, pământurile erau lucrate cu plugul greu-"Pflug"-de origine germanică. Avea brăzdar de fier și întorcea brazda, pentru a aerisi mai bine pământul. Ca să fie tras era nevoie de trei perechi de boi, astfel, erau utilizate brazde lungi. Formă parcelelor era rectangulară, cu lungimi mai mari decât lățimea. Cerealele erau măcinate cu râșnitele de mâna sau la
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
fier. În regiunile nordice, pământurile erau lucrate cu plugul greu-"Pflug"-de origine germanică. Avea brăzdar de fier și întorcea brazda, pentru a aerisi mai bine pământul. Ca să fie tras era nevoie de trei perechi de boi, astfel, erau utilizate brazde lungi. Formă parcelelor era rectangulară, cu lungimi mai mari decât lățimea. Cerealele erau măcinate cu râșnitele de mâna sau la mori de apă, ce erau rare. Între secolele VII-VIII, climă s-a îmbunătățit, situația politică s-a stabilizat, astfel are
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
sprijină ideea lui Ioan Pușcariu de a înființa Astra. Șaguna este ales primul președinte al Astrei. „"Șaguna a fost un dangăt de clopot care a trezit din amorțire conștiințe și destine, a redat speranțe și vigoare, a pus plugul în brazdă și a dezțelenit ceea ce amenința să devină pârloagă"”. Așa a procedat și în Țara Moților unde neștiința de carte, în rândul românilor ortodocși, era foarte mare, și se datora sărăciei și mai ales lipsei de organizare. Situația școlilor românești ortodoxe
Andrei Șaguna () [Corola-website/Science/303759_a_305088]