2,408 matches
-
deși a promis că nu o va face? D.T.: Situația de acum nu are nimic în comun cu imensele erori săvârșite de dl Ciorbea. Prima - plecarea de la Primărie. A doua - demisia din funcția de primar, în care fusese ales de bucureșteni, odată cu demisia din funcția de premier, în care fusese numit. Apoi, indiferent de ce am scris și voi mai scrie în viitor despre actualul primar general al capitalei, dl Traian Băsescu este, în acest moment, de departe cel mai important politician
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
e. Vara e anotimpul gargarelor de tot felul, de la cele electorale la cele turistice și de la cele diplomatice la cele doctrinare. Iarna e timpul scadențelor. Nu mai poți spăla cu Perrier puntea navei „România”, aflată în derivă, așa cum ai cerut bucureștenilor să spele trotuarele cu apă potabilă. A venit iarna, anotimpul în care mecanismul struțo-cămilelor politice românești scârțâie sub pielea artificială în care a fost împins cu anasâna. O tibie pedistă se înțelege greu cu un peroneu liberal. Un șold pesedist
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Adesea, sentințele judecătorești nu ajungeau la mașină de scris decât după ce se primea telefonul de aprobare a soluției de la partid, de la primul secretar personal! Când știm că Însăși tranziția În România a fost monopolul și gestiunea lui Ion Iliescu, protestele bucureștenilor În Piață Universității, Încercarea Societății Timișoara de a introduce În procesele de guvernare celebrul Punct opt din Proclamația de mare răsunet, desecretizarea dosarelor, procesul comunismului, deconspirarea securității etc., nu au fost decât valuri În marea cea mare a conspirației postcomuniste
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
și publicist liberal radical, articol care a declanșat un destul de mare scandal în epocă, precum și extrase dintr un volum de informare generală (Annuaire de Roumanie, 1885) sau din publicații oficiale privind monumentele și străzile orașului, locuitorii lui, meseriile practicate de bucureșteni, localuri de petrecere, hoteluri, transportul în comun, poșta, căile ferate, prețurile maximale ale pieții (în august 1886), salariile funcționarilor din Ministerul de Interne (1885) etc. etc. - deci cam tot ce i-ar putea folosi unui romancier - ca material documentar - pentru
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
căile ferate, prețurile maximale ale pieții (în august 1886), salariile funcționarilor din Ministerul de Interne (1885) etc. etc. - deci cam tot ce i-ar putea folosi unui romancier - ca material documentar - pentru realizarea unei cărți veridice despre viața cotidiană a bucureștenilor în anii când pe străzile orașului mai puteau fi întâlniți Eminescu sau Caragiale. Ca și în cazul precedentelor volume, notele noastre, poate prea amănunțite, încearcă să răspundă (și, mai ales, să le corijeze) la toate problemele ridicate de textul amintirilor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
cele mai însemnate cari au caracterizat regimul liberal de la 1876 la 1888. După cum am spus, dacă ar fi fost sănătos, nimeni nu i-ar fi putut disputa șefia după dispariția lui Ion Brătianu. Ani de zile, mulți ani în șir, bucureștenii vedeau la șosea o trăsură de casă în care era răsturnat un om de culoare verde, întotdeauna, chiar și în toiul verii, învelit cu un tartan pe picioare și înfășurat cu un fular la gât. Acesta era Eug. Stătescu care
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
mai ales din a doua) cu grija de a ne încadra în spațiul destul de restrâns pe care ni l-am propus pentru această Anexă. Astfel, am selecționat esențialul din datele generale oferite de Damé despre București, am ales dintre adresele bucureștenilor numai acele nume care ne erau nouă (care frecventăm de patru decenii presa vremii) mai cunoscute, aveau un anume rang social, cultural sau politic fiind întâlnite, deseori, și în cartea lui Bacalbașa; din capitolul foarte vast și bine organizat cuprinzând
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
am selectat, cu titlu exemplificativ, mai multe secvențe (reproduse însă integral) referitoare la profesii sau instituții importante, renunțând, cu părere de rău, la multe altele (arhitecți, avocați - o listă interminabilă, dentiști, patroni de drogherii, de cârciumi - atât de îndrăgite de bucureșteni ș.a.). Atragem atenția că profesiunile sau instituțiile respective fiind prezentate în limba franceză, ordinea alfabetică a traducerilor în limba română în cadrul acestei Anexe nu a putut fi întotdeauna respectată (de pildă Jurnaux, în franceză, Ziare în română, cititorul nostru aflând
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Calea Dorobanților, 20 bani; III. Sf. Gheorghe - Calea Văcărești. Prețul: Sf. Gheorghe - Apele minerale, 15 bani. Copiii mai mici de 6 ani, ținuți pe genunchi, nu plătesc bilet; cei care stau pe bănci plătesc biletul întreg (p. 229). adresele unor bucureșteni (în ordine alfabetică) (Selecție - pe criterii de popularitate în epocă) Alcalay, L., librar, Calea Victoriei, 18; Alexianu, G., doctor și profesor la Facultatea de Medicină; medic legist al Capitalei, str. Colței, 62; Algiu, colonel, str. Brezoianu, 23; Aman, Th., artist-pictor, director
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
bătrân încărcat de ani, care fusese ofițer de cavalerie în armata moscovită. De cum au intrat rușii în București, Dadu Filipescu și-a comandat o scânteietoare uniformă de colonel de gardă, a îmbrăcat-o, a încins sabia și în fiecare zi bucureștenii îl vedeau, trecând pe jos pe Podul Mogoșoaiei, puțin cam încovoiat și târând piciorul. Lumea îl privea cu mirare căci, în adevăr, atât prin vârsta cât și prin uniforma lui, era o arătare din alte vremuri, un fel de strigoi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
cu fabricanții, ale căror fabrice erau instalate afară din raza și raionul orașului, șefii contrabandiști aveau sub ordinele lor echipe întregi de mahalagii de pe la Vitan, Bellu etc., care nu se ocupau decât cu contrabanda. Iar contrabanda le aducea câștiguri însemnate. Bucureștenii de astăzi nici nu-și pot închipui că, în chiar capitala României, pe la periferie, se petreceau scene și lupte pe care astăzi le văd numai în filmele cinematografice. Dar nici chiar bucureștenii de atunci nu cunoșteau misterele nopților din unele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
cu contrabanda. Iar contrabanda le aducea câștiguri însemnate. Bucureștenii de astăzi nici nu-și pot închipui că, în chiar capitala României, pe la periferie, se petreceau scene și lupte pe care astăzi le văd numai în filmele cinematografice. Dar nici chiar bucureștenii de atunci nu cunoșteau misterele nopților din unele cartiere. Manoperile acestor contrabandiști ereau nesfârșite. În calitatea mea de șef al biuroului accizelor, am văzut numeroase instru mente care slujeau la introducerea spirtului prin barierele orașului, pe dinaintea perceptorilor și controlorilor comunali
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
luată, când cel din urmă voinic va cădea, când ultima armă va fi frântă, femeile și copiii să se urce pe culmile munților ca Luând fulgerul din nouri Și de sus din înălțime Să-l arunce-n ungurime Comitetul studenților bucureșteni I. M. Iancovescu-Smeurat, Vasile Cârlova, Constantin Bacalbașa, Emil Frunzescu, Theodor Canari, Ghica-Simionescu, Const. Iliescu“ Din acești 7 studenți au murit 4. Astăzi, la 1927, mai trăiesc doi: Emil Frunzescu, avocat, șeful stenografilor Senatului și autorul acestor rânduri. Legația austro-ungară a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și aprins admirator al vaporoasei frumuseți blonde. Îmi amintesc că i-am făcut în coloanele Telegrafului un număr nesfârșit de laude copilărești pentru care am primit cuvenitele observațiuni părintești ale domnului director. în tot Cișmegiul erau exhibițiuni, petreceri, atracțiuni, întreceri. Bucureștenii alergau de pretutindeni fiindcă erau zile de Paște și fiindcă spectacolul era cu totul nou. în fața tombolei, urcat pe o masă, d. Alexandru Brăiloiu- Șander pentru intimi - societar al Teatrului Național, debita monoloage. Fetele de la Azilul Elena Doamna vindeau pahare
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
aici. Dar cred că lui D.R. (Popescu n. red.) i-am trimis cîteva poeme care (așa cum spunea corect Doru Mareș) vin dintr-o "memorie culturală" (remarcabilă, zicea același ciudat Mareș). Poeme al care țin. Nu știu dacă le va publica. Bucureștenii cred că pe D.R. îl vor pune președintele Uniunii. Ceea ce eu nu cred. Dar cine mai știe! Dacă s-ar întîmpla asta, îți închipui, m-aș bucura mult și nu m-aș mai simți deloc singur. Pentru că a început să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
și prin prieteniile mele epistolare! Paler îmi scrie în mod regulat! Marta Petreu este seducătoare! Cred că ne scriem dintr-un același motiv: ne părem tare bizari unul celuilalt! Antonesei, Lucian (Vasiliu n. red.), Stoiciu, Grigurcu din cînd în cînd, bucureștenii, ceilalți care nu-mi vin în minte acum. Constantin Severin mi-a trimis cartea lui, lăudînd-o pe-a mea! E comentat excelent (Cistelecan, C. Sorescu), dar cred că exagerează; cartea nu-i deloc grozavă! Cred că și cu Morar se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
ies în lunile care vin cu Biblioteca. Bălăiță îmi arată o constantă prețuire și sper să mă și apere dacă va fi cazul. Nu vreau să ies oricum și nu am voie să mai ies oricum. O parte din criticii bucureșteni (fruntași) a declarat că nu a îndrăznit că mă comenteze pentru că, în ciuda atenției cu care mă citește, i-aș scăpa încă "parmi les doigts". Nici nu-i de mirare. Nu țin să fiu pe placul cititorului. Îmi țin spectacolul, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
aveam. Am stat în București cîteva zile. D.R. și Bălăiță s-au bucurat mult c-am reușit. Ultimul, ca semn că se bucură pentru mine, mi-a dăruit "Ist. credințelor..." a lui Eliade. Zece zile am stat cu prietenul Florian, bucureșteanul, venit cu mașina la mine. A plecat ieri. Rețin și un drum pe jos, cu corturile, în care am aflat atîtea lucruri noi despre mine, pe ruta Văleni-Mălini-Voroneț-Rarău. Zile și nopți cu ploi, cu, cu frig, dar într-o superbă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
gratuitatea. S-au scris cîteva cronici-recenzii despre cartea mea și le găsesc în special incompetente. Ca ton, ca sobrietate, o prefer pe a lui Livescu (Cristian n. red.). În ceea ce privește conținutul mă abțin! Dar știu, acestea toate țin de ipocriziile literaturii. Bucureștenii au har în a-și face prezența simțită la timp. În Moldova, ciudat, funcționează prea mult orgoliile! Mă gîndeam zilele trecute că, de exemplu, distinsul Al. Călinescu scrie despre Mușina (Alexandru n. red.) și Bucur (Romulus n. red.) cu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
că, de exemplu, distinsul Al. Călinescu scrie despre Mușina (Alexandru n. red.) și Bucur (Romulus n. red.) cu o dezinvoltură dubioasă, atît timp cît despre poeții evident mai talentați ai Moldovei se abține s-o facă. Sau se scrie despre bucureșteni pentru a ține punțile întregi spre Manolescu et comp.?! Îmi spuneai cîndva că după apariție o să fiu prins de un timp al amărăciunii și nu prea te credeam. Acum, te cred! Este cel puțin straniu halul în care se petrec măgăriile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
început de zi, frigul mă obligă să îmbrac "maximul” de flanele. Așteptam (oarecum...) să iasă urșii la șosea (fusesem avertizați de cabanier), numai că singurele vietăți care ne-au blocat drumul au fost vacile, culcate chiar pe mijlocul drumului. Un bucureștean care venea din sens opus, deschise geamul mașinii să mă întrebe ceva. N-a ținut cont de viteza mașinii, încât eu n-am auzit decât: "e tot înainte ?”. Singurul răspuns pe care l-am putut oferi a fost un "Da
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
cugetare despre învățăt, înțeleaptă și foarte potrivită, pe care din păcate nu mi-o mai amintesc. Primul popas l- am făcut la Rucăr, unde speram să găsesc un iaurt, ca-n timpul studenției. Deși aspectul localității era de stațiune - cu bucureșteni în vizită pe acolo, n-am găsit de mâncare. Cu toate astea eram mulțumit de cât mersesem, și-mi ziceam că nu degeaba se spune că cine se scoală de dimineață, departe ajunge! După ultimele case din Rucăr am poposit
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
forma și de a scrie liber de orice fel de constrângeri. Am lăudat versurile lui Arghezi, Voiculescu, Doinaș, le-am criticat dur pe ale lui Nichita Stănescu, ale lui Ioan Alexandru și ale altora, duceam polemici bătăioase cu clujenii și bucureștenii. În ce mă privește, a fost o lecție extrem de importantă pentru cunoașterea și aprofundarea textului literar. După ce, vreme de trei ani, am fost mereu dat afară din locurile de muncă pe care mi le găseam (am fost "zilier" la Arhivele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
e supraîncărcat de fel de fel de ambarcațiuni, de oameni care fac plajă, de locuri de recreație, restaurante și cofetării. Populația se aprovizionează În Berlin, În timpul zilelor de lucru. Duminica nu mai e posibil. Parisul e supraîncărcat Duminica. Cât despre bucureșteni, Între 1920-1935, acest sport burghez era foarte puțin practicat. 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 27 Amintiri din insula mare a Brăilei in Berlin Ultima noapte am dormit foarte prost. Se apropie momentul când voi părăsi Europa
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
pe alții îi amânasem. Însă, în momentul în care am înțeles că se va materializa candidatura domnișoarei BĂsescu și că nimeni nu are curajul s-o oprească, le-am spus ziariștilor că eu iau în considerare această ofertă, nu de la bucureșteni, pe care îi bănuiam că nu sunt inocenți în povestea cu EBA, ci de la ieșeni. Asta este tot ce am zis. Eu n-am acceptat niciodată vreo ofertă căci pentru asta ar fi trebuit să-mi iau carnet de partid
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]