1,985 matches
-
până la urmă, este vorba doar despre puțin bun-simț. Dacă ai avea măcar un pic de bun-simț, ți-ai da seama ce nu merge. Am pornit într-o cruciadă împotriva folosirii bunului-simț în afaceri. În ciuda părerii generale, nu există prea puțin bun-simț în afaceri, ci prea mult. Dicționarul Webster al limbii engleze definește bunul-simț drept „opinii care nu au fost analizate, bazate pe experiența oamenilor obișnuiți”. Oare organizațiile pot supraviețui prin strategii de management bazate pe opiniile neanalizate ale managerilor lor? Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
un pic de bun-simț, ți-ai da seama ce nu merge. Am pornit într-o cruciadă împotriva folosirii bunului-simț în afaceri. În ciuda părerii generale, nu există prea puțin bun-simț în afaceri, ci prea mult. Dicționarul Webster al limbii engleze definește bunul-simț drept „opinii care nu au fost analizate, bazate pe experiența oamenilor obișnuiți”. Oare organizațiile pot supraviețui prin strategii de management bazate pe opiniile neanalizate ale managerilor lor? Nu! Opiniile neanalizate sunt bazate pe o experiență asupra căreia nu s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
al acestei păreri este afirmația lui W. Edwards Deming, bine cunoscutul guru al managementului calității, care a spus: „Experiența singură nu ne învață nimic. Dacă experiența ne-ar învăța ceva, atunci de ce ne aflăm în așa o încurcătură?”. Dar, dacă bunul-simț nu înseamnă experiență, atunci ce este? Cred că Deming ar spune că experiența sistematică, bazată pe informații ne poate învăța multe. Alternativa la bunul-simț este cunoașterea științifică. Bunul-simț versus cunoașterea științifică 1. Cunoașterea bazată pe bun-simț este acumulată în afacerile
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
Dacă experiența ne-ar învăța ceva, atunci de ce ne aflăm în așa o încurcătură?”. Dar, dacă bunul-simț nu înseamnă experiență, atunci ce este? Cred că Deming ar spune că experiența sistematică, bazată pe informații ne poate învăța multe. Alternativa la bunul-simț este cunoașterea științifică. Bunul-simț versus cunoașterea științifică 1. Cunoașterea bazată pe bun-simț este acumulată în afacerile obișnuite și în viață, în timp ce cunoașterea științifică trebuie urmărită deliberat și sistematic. Nu se cere vreun efort special pentru a avea bun-simț. De fapt
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
învăța ceva, atunci de ce ne aflăm în așa o încurcătură?”. Dar, dacă bunul-simț nu înseamnă experiență, atunci ce este? Cred că Deming ar spune că experiența sistematică, bazată pe informații ne poate învăța multe. Alternativa la bunul-simț este cunoașterea științifică. Bunul-simț versus cunoașterea științifică 1. Cunoașterea bazată pe bun-simț este acumulată în afacerile obișnuite și în viață, în timp ce cunoașterea științifică trebuie urmărită deliberat și sistematic. Nu se cere vreun efort special pentru a avea bun-simț. De fapt, el nu poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
o încurcătură?”. Dar, dacă bunul-simț nu înseamnă experiență, atunci ce este? Cred că Deming ar spune că experiența sistematică, bazată pe informații ne poate învăța multe. Alternativa la bunul-simț este cunoașterea științifică. Bunul-simț versus cunoașterea științifică 1. Cunoașterea bazată pe bun-simț este acumulată în afacerile obișnuite și în viață, în timp ce cunoașterea științifică trebuie urmărită deliberat și sistematic. Nu se cere vreun efort special pentru a avea bun-simț. De fapt, el nu poate fi împiedicat. El există la orice ființă umană vie
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
Alternativa la bunul-simț este cunoașterea științifică. Bunul-simț versus cunoașterea științifică 1. Cunoașterea bazată pe bun-simț este acumulată în afacerile obișnuite și în viață, în timp ce cunoașterea științifică trebuie urmărită deliberat și sistematic. Nu se cere vreun efort special pentru a avea bun-simț. De fapt, el nu poate fi împiedicat. El există la orice ființă umană vie. Nu e de mirare că există din abundență. În schimb, cunoașterea științifică necesită un efort special pentru a fi dobândită. 2. Cunoașterea bazată pe bun-simț este
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
avea bun-simț. De fapt, el nu poate fi împiedicat. El există la orice ființă umană vie. Nu e de mirare că există din abundență. În schimb, cunoașterea științifică necesită un efort special pentru a fi dobândită. 2. Cunoașterea bazată pe bun-simț este individuală; cunoașterea științifică este universală. Cea mai mare problemă cu așa-numitul bun-simț este aceea că nu înseamnă același lucru pentru toți oamenii. El rezultă din experiența personală și, ca atare, este la fel de diferit ca și viețile noastre. Când
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
umană vie. Nu e de mirare că există din abundență. În schimb, cunoașterea științifică necesită un efort special pentru a fi dobândită. 2. Cunoașterea bazată pe bun-simț este individuală; cunoașterea științifică este universală. Cea mai mare problemă cu așa-numitul bun-simț este aceea că nu înseamnă același lucru pentru toți oamenii. El rezultă din experiența personală și, ca atare, este la fel de diferit ca și viețile noastre. Când cineva întreabă: „De ce nu ai apelat la bun-simț?”, întreabă de fapt: „De ce nu ai
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
mai mare problemă cu așa-numitul bun-simț este aceea că nu înseamnă același lucru pentru toți oamenii. El rezultă din experiența personală și, ca atare, este la fel de diferit ca și viețile noastre. Când cineva întreabă: „De ce nu ai apelat la bun-simț?”, întreabă de fapt: „De ce nu ai făcut ce aș fi făcut eu?”. Adevărul este că, atunci când îți folosești bunul-simț, întotdeauna recurgi la ceea ce are sens pentru tine. Cunoașterea științifică depășește nivelul individual pentru a stabili ceea ce este aplicabil în toate
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
din experiența personală și, ca atare, este la fel de diferit ca și viețile noastre. Când cineva întreabă: „De ce nu ai apelat la bun-simț?”, întreabă de fapt: „De ce nu ai făcut ce aș fi făcut eu?”. Adevărul este că, atunci când îți folosești bunul-simț, întotdeauna recurgi la ceea ce are sens pentru tine. Cunoașterea științifică depășește nivelul individual pentru a stabili ceea ce este aplicabil în toate situațiile. 3. Cunoașterea bazată pe bun-simț acceptă ceea ce este evident; cunoașterea științifică pune sub semnul întrebării ceea ce este evident
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
ai făcut ce aș fi făcut eu?”. Adevărul este că, atunci când îți folosești bunul-simț, întotdeauna recurgi la ceea ce are sens pentru tine. Cunoașterea științifică depășește nivelul individual pentru a stabili ceea ce este aplicabil în toate situațiile. 3. Cunoașterea bazată pe bun-simț acceptă ceea ce este evident; cunoașterea științifică pune sub semnul întrebării ceea ce este evident. Aceasta este, probabil, cea mai distinctivă trăsătură a minții științifice față de mintea obișnuită. Bunul-simț spune întotdeauna: „Bineînțeles”, în timp ce știința întreabă: „De ce?”. Cu alte cuvinte, bunul-simț are întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
pentru a stabili ceea ce este aplicabil în toate situațiile. 3. Cunoașterea bazată pe bun-simț acceptă ceea ce este evident; cunoașterea științifică pune sub semnul întrebării ceea ce este evident. Aceasta este, probabil, cea mai distinctivă trăsătură a minții științifice față de mintea obișnuită. Bunul-simț spune întotdeauna: „Bineînțeles”, în timp ce știința întreabă: „De ce?”. Cu alte cuvinte, bunul-simț are întotdeauna un răspuns. Înainte ca știința să intre în scenă, bunul-simț spunea oamenilor că soarele răsare, stelele apar noaptea și Pământul este plat. Știința ne-a învățat până la
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
bazată pe bun-simț acceptă ceea ce este evident; cunoașterea științifică pune sub semnul întrebării ceea ce este evident. Aceasta este, probabil, cea mai distinctivă trăsătură a minții științifice față de mintea obișnuită. Bunul-simț spune întotdeauna: „Bineînțeles”, în timp ce știința întreabă: „De ce?”. Cu alte cuvinte, bunul-simț are întotdeauna un răspuns. Înainte ca știința să intre în scenă, bunul-simț spunea oamenilor că soarele răsare, stelele apar noaptea și Pământul este plat. Știința ne-a învățat până la urmă că nimic din toate acestea nu era adevărat, chiar dacă de
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
întrebării ceea ce este evident. Aceasta este, probabil, cea mai distinctivă trăsătură a minții științifice față de mintea obișnuită. Bunul-simț spune întotdeauna: „Bineînțeles”, în timp ce știința întreabă: „De ce?”. Cu alte cuvinte, bunul-simț are întotdeauna un răspuns. Înainte ca știința să intre în scenă, bunul-simț spunea oamenilor că soarele răsare, stelele apar noaptea și Pământul este plat. Știința ne-a învățat până la urmă că nimic din toate acestea nu era adevărat, chiar dacă de secole oamenii și-au rezolvat problemele în funcție de credințe. Omul de știință a
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
Pământul este plat. Știința ne-a învățat până la urmă că nimic din toate acestea nu era adevărat, chiar dacă de secole oamenii și-au rezolvat problemele în funcție de credințe. Omul de știință a început căutarea adevărului pornind de la aceste soluții bazate pe bun-simț. 4. Cunoașterea bazată pe bun-simț este vagă; cunoașterea științifică este precisă. Ca iubitor al sportului, unul dintre lucrurile ce mă supără este modul în care comentatorii sportivi explică prostește motivația unui jucător. Când un jucător îl întrece pe altul într-
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
a învățat până la urmă că nimic din toate acestea nu era adevărat, chiar dacă de secole oamenii și-au rezolvat problemele în funcție de credințe. Omul de știință a început căutarea adevărului pornind de la aceste soluții bazate pe bun-simț. 4. Cunoașterea bazată pe bun-simț este vagă; cunoașterea științifică este precisă. Ca iubitor al sportului, unul dintre lucrurile ce mă supără este modul în care comentatorii sportivi explică prostește motivația unui jucător. Când un jucător îl întrece pe altul într-un concurs, de exemplu, comentatorul
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
să-și formeze o echipă de succes. Behavioriștii ar vrea să știe exact ce măsuri poate lua antrenorul pentru a genera performanțe uimitoare din partea acestor atleți, în ciuda modului în care sunt plătiți! 5. Nu se poate conta pe faptul că bunul-simț va da naștere unor rezultate consecvente; aplicarea cunoașterii științifice conduce la aceleași rezultate de fiecare dată. Acesta este cel mai convingător motiv pentru ca persoanele implicate în afaceri să renunțe la bunul-simț și să caute explicații științifice pentru problemele lor legate
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
plătiți! 5. Nu se poate conta pe faptul că bunul-simț va da naștere unor rezultate consecvente; aplicarea cunoașterii științifice conduce la aceleași rezultate de fiecare dată. Acesta este cel mai convingător motiv pentru ca persoanele implicate în afaceri să renunțe la bunul-simț și să caute explicații științifice pentru problemele lor legate de performanța umană la locul de muncă. Nici un om de știință nu va accepta o singură ocurență drept dovadă de tip cauză-efect a faptului că aceleași rezultate se vor obține și
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
cauză-efect a faptului că aceleași rezultate se vor obține și data viitoare. Cu toate acestea, oamenii de afaceri adoptă în mod constant politici și proceduri pe care le-au văzut funcționând la o altă firmă, acceptând doar o explicație de bun-simț cu privire la motivul pentru care aceste metode au funcționat. Pe urmă, când soluțiile nu funcționează într-un nou cadru, ei agravează eroarea, adoptând alte strategii neverificate. Ținând cont de competiția acerbă din mediul de afaceri din zilele noastre, au trecut vremurile
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
îndelungat nu vine periodic cu produse noi pe piață și răspunde cu întârziere la schimbarea condițiilor pieței, îndreptându-se astfel spre un faliment prematur. Trebuie să știm că otot ceea ce facem va conduce la performanța dorită de fiecare dată. 6. Bunul-simț se bazează pe experiența neverificată; cunoașterea științifică se bazează pe experimente verificate. Aceasta este, probabil, trăsătura care îi face pe mulți dintre oamenii de afaceri să creadă că utilizarea științei comportamentale în management este nerealistă. Cartea de față vă va
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
osteneala de a trata oamenii ca indivizi - asta ca să nu mai menționez îmbunătățirea relațiilor interpersonale. La urma urmei, ce vor? Găsirea factorilor întăritori. Există trei modalități de a afla ce este motivarea: prin întrebare, prin încercare și prin observare. Deși bunul-simț le spune celor mai mulți oameni că primul lucru pe care ar trebui să-l facă este să întrebe, bunul-simț vă va dezamăgi din nou. Încercați ceva. De obicei, cel mai bun mod de a iniția întărirea pozitivă este de a încerca
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
ce vor? Găsirea factorilor întăritori. Există trei modalități de a afla ce este motivarea: prin întrebare, prin încercare și prin observare. Deși bunul-simț le spune celor mai mulți oameni că primul lucru pe care ar trebui să-l facă este să întrebe, bunul-simț vă va dezamăgi din nou. Încercați ceva. De obicei, cel mai bun mod de a iniția întărirea pozitivă este de a încerca ceva despre care credeți că are șanse de succes. În marea majoritatea a timpului va merge, deoarece, în
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
a contribui la îmbunătățirea performanței dacă sunt utilizate în mod corect. Mai exact, scopul stabilirii obiectivelor ar trebui să fie sporirea oportunităților de întărire pozitivă. Dacă acesta este scopul, ar trebui să ne dorim multe obiective, nu puține. Și, în ciuda bunului-simț, cea mai gravă greșeală care se poate face este stabilirea obiectivelor la un nivel prea mic. Motivele ar trebuie să vă fie deja clare: 1. dacă obiectivul este la un nivel scăzut, crește probabilitatea de succes. Dacă obiectivul atins și
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
probleme decât beneficiile potențiale pe care le pot oferi”. Hopkins și colaboratorii săi (1991) a concluzionat în A Digest of Some of the Literature on Self-Managed Work Groups că această mișcare pare să fie condusă mai degrabă de teorie și „bun-simț” decât de dovezi solide legate de eficiența metodelor practice pentru implementarea grupurilor de muncă administrate. Deși acesta nu este un caz izolat, chiar și o singură relatare a unor astfel de descoperiri este de ajuns ca să șocheze opinia publică, ce
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]