3,562 matches
-
înscrierea pe etichetă a mențiunii "natural". ... Articolul 16 Adaosul de sare și/sau de zahăr, după caz, va fi înscris sub forma procentuala, în mod vizibil, în același câmp vizual cu denumirea sub care se vinde produsul. Articolul 17 Marcarea butoaielor din lemn se face prin șablonare pe capac cu vopsea rezistență la apă sau prin etichetare. Etichetele vor fi confecționate din tablă, placaj sau alt material, se vor aplica pe unul dintre capace și vor cuprinde toate elementele de identificare
NORME din 2 octombrie 2002 cu privire la conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi păstrarea bulionului şi a pastei de tomate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145317_a_146646]
-
Articolul 18 (1) Depozitarea bulionului și a pastei de tomate se face în încăperi curate, uscate, ferite de razele solare sau de îngheț, la o temperatură de maximum 20°C și o umiditate relativă a aerului de maximum 75%. ... (2) Butoaiele cu pastă de tomate cu conținut mic de sare de 2-4% se păstrează în depozite frigorifice, iar butoaiele cu pastă de tomate cu adaos de 8-10% sare se pot depozită în încăperi ferite de razele solare, de ploaie și de
NORME din 2 octombrie 2002 cu privire la conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi păstrarea bulionului şi a pastei de tomate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145317_a_146646]
-
razele solare sau de îngheț, la o temperatură de maximum 20°C și o umiditate relativă a aerului de maximum 75%. ... (2) Butoaiele cu pastă de tomate cu conținut mic de sare de 2-4% se păstrează în depozite frigorifice, iar butoaiele cu pastă de tomate cu adaos de 8-10% sare se pot depozită în încăperi ferite de razele solare, de ploaie și de îngheț, la temperatura de circa 15°C. ... Articolul 19 Transportul trebuie să se facă cu vehicule curate, acoperite
NORME din 2 octombrie 2002 cu privire la conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi păstrarea bulionului şi a pastei de tomate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145317_a_146646]
-
Fabricarea ambalajelor din lemn 2040 Fabricarea ambalajelor din lemn Această clasă include: - fabricarea cutiilor din lemn, a lăzilor, cilindrilor și altor ambalaje similare din lemn; - fabricarea păleților, a păleților pentru cutii și a altor platforme de încărcare, din lemn; - fabricarea butoaielor, ciuberelor, putinilor, doagelor și altor produse de dogărie; - fabricarea tamburilor din lemn, pentru cablu. Această clasă exclude: - fabricarea articolelor de voiaj, vezi 19.20; - fabricarea de lăzi sau cutii din material împletit, vezi 20.52 205 Fabricarea altor produse din
ORDIN nr. 601 din 26 noiembrie 2002 privind actualizarea Clasificarii activităţilor din economia naţionala - CAEN. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146638_a_147967]
-
Producția de rezervoare, cisterne și containere metalice Această clasă include: - fabricarea de rezervoare, cisterne și alte containere metalice, cu o capacitate mai mare de 300 l; - fabricarea de containere metalice, pentru gaze comprimate sau lichefiate. Această clasă exclude: - fabricarea de butoaie, bidoane, canistre, cuve, cutii metalice etc. care să nu depășească 300 l, vezi 28.7; - fabricarea de containere pentru transportul materialelor, vezi 34.20 2822 Producția de radiatoare și cazane pentru încălzire centrală 283 Producția generatoarelor de aburi (cu exceptia cazanelor
ORDIN nr. 601 din 26 noiembrie 2002 privind actualizarea Clasificarii activităţilor din economia naţionala - CAEN. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146638_a_147967]
-
include: - fabricarea de încuietori, lacăte, zăvoare, chei și alte articole de lăcătușerie, pentru clădiri, mobilier, vehicule etc. 287 Fabricarea altor produse prelucrate din metal 2871 Fabricarea de recipienți, containere și alte produse similare din oțel Această clasă include: - fabricarea de butoaie, bidoane, cutii etc. (exclusiv cele pentru gaze), confecționate din oțel, cu o capacitate sub 300 l; - fabricarea de galeți, rezervoare cu capacitate sub 300 l etc. Această clasă exclude: - fabricarea cisternelor și rezervoarelor, vezi 28.21 2872 Fabricarea ambalajelor din
ORDIN nr. 601 din 26 noiembrie 2002 privind actualizarea Clasificarii activităţilor din economia naţionala - CAEN. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146638_a_147967]
-
din oțel, cu o capacitate sub 300 l; - fabricarea de galeți, rezervoare cu capacitate sub 300 l etc. Această clasă exclude: - fabricarea cisternelor și rezervoarelor, vezi 28.21 2872 Fabricarea ambalajelor din metale ușoare Această clasă include: - fabricarea de containere, butoaie, bidoane, cutii cilindrice și capacități asemănătoare, confecționate din metale ușoare (aluminiu); - fabricarea de: . dopuri, capace, capacele, capace care se înșurubează (pentru sticle), manșoane cu filet, acoperitoare de siguranță pentru manșoane; . alte dispozitive de astupat, din metale. 2873 Fabricarea articolelor din
ORDIN nr. 601 din 26 noiembrie 2002 privind actualizarea Clasificarii activităţilor din economia naţionala - CAEN. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146638_a_147967]
-
locurilor atunci când s-au emis legitimații de călătorie cu loc; ... f) să se asigure urcarea și coborârea bagajelor din portbagajul autobuzului; ... g) să nu se admită transportarea în salonul autobuzului a următoarelor: ... - materii greu mirositoare; - materii inflamabile; - butelii de aragaz; - butoaie cu carbid; - tuburi de oxigen; - materiale explozibile; - filme cinematografice neambalate în cutii metalice; - produse caustice; - materiale sau obiecte care prin natura, formatul și dimensiunile lor pot produce stricăciuni sau pot murdări autobuzul, bagajele sau îmbrăcămintea călătorilor; - obiecte sau mărfuri interzise
ORDIN nr. 527 din 25 noiembrie 1997 pentru aprobarea Normelor de organizare şi efectuare a tranSporturilor rutiere şi a activităţilor conexe acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119023_a_120352]
-
mașina și instalații de guvernare și de propulsie a navelor. 142. Stații centralizate de produs acetilena din carbid, pentru utilizare în rețea sau pentru îmbuteliere recipienți. Confecționarea, stanțarea și asamblarea prin bătaie directă pe presă, a vranelor și capacelor de la butoaiele metalice, confecționarea pe linie automată de fabricație a butoaielor metalice. Operații de sudura la aliaje de magneziu și aluminiu, precum și operațiile de lipire cu alama la întreprinderile de avioane (activitate continuă). Probe de rodaj și control de recepție ale tractoarelor
ORDIN nr. 125 din 5 mai 1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării, pentru perioada lucrata după 1 martie 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106985_a_108314]
-
navelor. 142. Stații centralizate de produs acetilena din carbid, pentru utilizare în rețea sau pentru îmbuteliere recipienți. Confecționarea, stanțarea și asamblarea prin bătaie directă pe presă, a vranelor și capacelor de la butoaiele metalice, confecționarea pe linie automată de fabricație a butoaielor metalice. Operații de sudura la aliaje de magneziu și aluminiu, precum și operațiile de lipire cu alama la întreprinderile de avioane (activitate continuă). Probe de rodaj și control de recepție ale tractoarelor în cazul cand se probează sau se rodează concomitent
ORDIN nr. 125 din 5 mai 1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării, pentru perioada lucrata după 1 martie 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106985_a_108314]
-
mașina și instalații de guvernare și de propulsie a navelor. 142. Stații centralizate de produs acetilena din carbid, pentru utilizare în rețea sau pentru îmbuteliere recipienți. Confecționarea, stanțarea și asamblarea prin bătaie directă pe presă, a vranelor și capacelor de la butoaiele metalice, confecționarea pe linie automată de fabricație a butoaielor metalice. Operații de sudura la aliaje de magneziu și aluminiu, precum și operațiile de lipire cu alama la întreprinderile de avioane (activitate continuă). Probe de rodaj și control de recepție ale tractoarelor
ORDIN nr. 125 din 5 mai 1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării, pentru perioada lucrata după 1 martie 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106986_a_108315]
-
navelor. 142. Stații centralizate de produs acetilena din carbid, pentru utilizare în rețea sau pentru îmbuteliere recipienți. Confecționarea, stanțarea și asamblarea prin bătaie directă pe presă, a vranelor și capacelor de la butoaiele metalice, confecționarea pe linie automată de fabricație a butoaielor metalice. Operații de sudura la aliaje de magneziu și aluminiu, precum și operațiile de lipire cu alama la întreprinderile de avioane (activitate continuă). Probe de rodaj și control de recepție ale tractoarelor în cazul cand se probează sau se rodează concomitent
ORDIN nr. 125 din 5 mai 1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării, pentru perioada lucrata după 1 martie 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106986_a_108315]
-
mașina și instalații de guvernare și de propulsie a navelor. 142. Stații centralizate de produs acetilena din carbid, pentru utilizare în rețea sau pentru îmbuteliere recipienți. Confecționarea, stanțarea și asamblarea prin bătaie directă pe presă, a vranelor și capacelor de la butoaiele metalice, confecționarea pe linie automată de fabricație a butoaielor metalice. Operații de sudura la aliaje de magneziu și aluminiu, precum și operațiile de lipire cu alama la întreprinderile de avioane (activitate continuă). Probe de rodaj și control de recepție ale tractoarelor
ORDIN nr. 125 din 5 mai 1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării, pentru perioada lucrata după 1 martie 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106984_a_108313]
-
navelor. 142. Stații centralizate de produs acetilena din carbid, pentru utilizare în rețea sau pentru îmbuteliere recipienți. Confecționarea, stanțarea și asamblarea prin bătaie directă pe presă, a vranelor și capacelor de la butoaiele metalice, confecționarea pe linie automată de fabricație a butoaielor metalice. Operații de sudura la aliaje de magneziu și aluminiu, precum și operațiile de lipire cu alama la întreprinderile de avioane (activitate continuă). Probe de rodaj și control de recepție ale tractoarelor în cazul cand se probează sau se rodează concomitent
ORDIN nr. 125 din 5 mai 1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării, pentru perioada lucrata după 1 martie 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106984_a_108313]
-
sau a sapei și făcut grămezi. - Numărat, făcut legături, pachete de coarde, altoi, portaltoi, vite, marcote, puieți; ambalat și etichetat. - Adunat fructe căzute și ales; decojit nuci; pregătit fructele pentru prelucrare, uscare, preindustrializare și industrializare (tăiat în felii, așezat în butoaie, vase, cazi); ambalat struguri, fructe, marcat, etichetat, scos și pregătit prin diferite procedee semințele de fructe. - Pregătit ață pentru legat plantele în sere și solarii, curățat, sortat, făcut legături de rădacinoase din răritura, ceapă și usturoi verde, ambalat; înșirat ardei
HOTĂRÎRE nr. 261 din 12 martie 1990 privind stabilirea reţelelor tarifare şi a nivelurilor de salarizare pentru muncitorii din agricultura de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107049_a_108378]
-
de sortare. - Scos spalieri din vie în plantații defrișate, strîns sîrmă din plantații defrișate. - Recoltat tomate semimecanizat; însilozarea tomatelor pentru postmaturare. - Distilat borhotul de fructe și tescovina. - Acoperit și descoperit silozuri, așezatul rădacinoaselor, cartofilor, plantelor mame etc., în siloz. - Pregătit butoaie pentru conservat fructe, spălat, pulpat fructe, în vederea conservării, semiindustrializarea fructelor. - Reparat lăzi; împletit perdele protectoare și parazăpezi din stuf și crengi, împrejmuit pepiniere, răsadnițe. - Împletit rogojini din trestie, paie. - Recoltat și determinat numărul de buruieni din cîmpurile de experiență. - Umbrit
HOTĂRÎRE nr. 261 din 12 martie 1990 privind stabilirea reţelelor tarifare şi a nivelurilor de salarizare pentru muncitorii din agricultura de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107049_a_108378]
-
Fabricarea articolelor din piele și a încălțămintei - Fabricarea mobilei din lemn, inclusiv tapițate - Fabricarea ușilor, ferestrelor, caselor prefabricate și a panourilor pentru construcții - Fabricarea articolelor sportive, ambarcațiunilor, planoarelor, articolelor muzicale și a rechizitelor școlare din lemn - Fabricarea cherestelei, parchetului, ambalajelor, butoaielor și altele - Fabricarea furnirului, placajului, panelului, lemnului stratificat-densificat și a elementelor mulate din furnire sau așchii - Fabricarea și înnobilarea plăcilor din așchii sau fibre de lemn - Fabricarea creioanelor - Fabricarea chibriturilor - Fabricarea lânii și fainii din lemn, a drojdiei furajere, extraselor
LEGE nr. 90 din 12 iulie 1996 (*republicată*) (**actualizată**) privind protecţia muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114543_a_115872]
-
neutre: ladă (F.) lădoi (N.) furcă (F.) furcoi (N.) bubă (F.) buboi (N.) Trecerea la neutru este facilitată de structura fonetică a substantivelor nou create; substantivele caracterizate prin trăsătura semantică+inanimat și terminate în diftongul oi sunt toate neutre altoi, butoi, cimpoi, mușuroi, sloi, soi etc. Dintre masculinele derivate cu sufixul -an, rămâne un termen izolat al opoziției substantivul ciocârlan care denumește o pasăre distinctă de cea numită prin femininul ciocârlie. Din motive semantice, rămân termeni izolați ai opoziției și unele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
soluție instantanee, pe care nădăjduia să o găsească înainte de a se întoarce cu fața la ofițer și de a-i da un răspuns.” (T. Arghezi, IX, 84), „Cum suna băltărețul peste Cuțarida și se topeau zăpezile, cârciumarul scotea mesele afară, aducea un butoi de vin vechi mai la îndemână și spăla jumătățile.” (E. Barbu, 111) Marcarea identității specificetc "Marcarea identit\]ii specifice" Când se realizează prin adverbe (locuțiuni adverbiale sau prin substantive temporale prin conținutul lor semantic, neprecedate de prepoziții), identitatea de circumstanțial
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vom face o trecere în revistă a meșterilor populari dintr-o serie de comune din județul nostru (20). La Todirești predomină dulgherii: Brâncă Ion, Condurat Ștefan, Bițoi Neculai, Bițoi Vasile, Romașcu Dumitru, Bontea Costache, Plopan Georgel, Plopan Ionuț, care confecționează butoaie, căruțe, mobilă. Romașcu Gheorghe îmbină meseria de dulgher cu cea de fierar, confecționând, pe lângă obiectele menționate mai sus, diferite miniaturi din lemn sau metal, în primul rând cruci. Alți lemnari, Bițoi Dumitru, Dascălu Neculai, Porcaru Ion s-au specializat în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
localități din țară. La Dragomirești sunt numeroși meșteri populari care prelucrează lemnul: Chirilă Vasile, Ababei Constantin, Ababei Ciprian, Spiridon Vasile, Turcu Paul, Iacob Neculai, Ungureanu Vasile, Legănuța Nicu, Mihai Neculai, Moldoveanu Neculai, tâmplari, dar și butnari, rotari, confecționează uși, ferestre, butoaie, roți de lemn, butuci. Țesătoarele Profir Maxineta, Isar Elena, Varnacea Maricica, Chirilă Tatiana, Vranciu Steriana lucrează covoare, cuverturi, iar cojocăria este practicată de Grigore A. Gheorghe. Un loc aparte între meșterii populari îl au Lazăr Vasile din Rădeni care face
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Mariei Tănase care face plapume - meșterii populari care prelucrează lemnul: Livinț Mihai - uși sculptate, rame de geamuri de diferite forme, elemente ornamentale; Curuleț Petru - sculptor; statui de personalități, cruci, porți ornamentale; Miron Gheorghe - draperii, rame de oglinzi, cruci; Iftimie Sandu - butoaie, căzi, roți de lemn; Rusu Romică - sculptură în lemn, uși, reproduceri de obiecte. Artizanatul este practicat de Olăreanu Anișoara și Lica Elena. Dintre meșterii populari din Berezeni menționăm pe: Focea Ion, croitor care continuă cele învățate de la părinți, executând orice
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
cele învățate de la părinți, executând orice comenzi; Strechie Gheorghe, sculptor în lemn, realizează trocuțe și trocane, fuse, căni, linguri și furculițe, pahare etc.; Panainte Sava, cojocar, confecționează sumane, cojoace mari și mici, bundițe, căciuli; Bogatu Vasile, dogar și tâmplar, face butoaie, căzi, găleți, porți, garduri, paturi, mese, scaune; Farcaș Marița, confecționează bidinele și pensule din iarbă uscată. La Miclești predomină realizarea de costume populare, activitate în care se remarcă Bulai Maria, Simionescu Liliana, Diaconu Elena, Ursu Adina, Câmpanu Maricica, Irimia Sonica
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
din cauza incursiunilor și jafurilor c azacilor . În acest oraș sunt trei biserici catolice de piatră. Biserica cea mare are argintării, care au fost duse în Transilvania . Această biserică are peste 70 vii și care în timp de pace produce 400 butoaie cu vin, iar în timp de pace are 4 preoți. Cronicarul V. A. Ureche, în Codex Bandinus - Memoriu asupra scrierii lui Bandinus de la 1646, Analele Academiei Române, București - scria: ʺBandinus zice că numele orașului i-a venit de la cel dintâi plantator
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
serbare câmpenească. Oameni de toate vârstele, bătrâni, copii dar mai ales tineret, flăcăi și fete mari se strângeau aici și cât ținea culesul o duceau într-o veselie plină de zgomot. Veneau aici oameni de la mari depărtări cu carele cu butoaie în vederea aprovizionării cu vin pentru iarnă. Veneau hangii, cârciumari, călugări de la mânăstiri, oameni de la moșii. Mai ales de la munte și din partea de sus a țării. Și ca să fie siguri de marfă, veneau chiar în timpul culesului spre a și da mai
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]