5,695 matches
-
Milea a fost stabilit dinainte, ca o descoperire de „Sus”, din „dar ceresc” și de timpuriu a simțit atracție sempiternă față de creștinism. Înălțându-se pe vârful picioarelor, bătea cu degetele usna clopotului de la biserica de peste drumul casei părintești și auzind cântări de îngeri și simțind adiere miraculoasă de aripi, a fost atât de sastisit și de fascinat de tărâmul, doar de el văzut încât i-a devenit convingere și chemare irezistibilă, predându-se Mântuitorului nostru Iisus Hristos, spre a-L slavoslovi
PĂRINTELE MIHAIL MILEA – OMUL LUI DUMNEZEU CE ARE VOCAŢIA, DESTINAŢIA ŞI MISIUNEA SLUJIRII OAMENILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357705_a_359034]
-
Tine doar ochii mei Slava cerească în mine se-aprinde Dă-mi Doamne cu milă și îndurare Viața cea sfințită scăpat de atei Să fac spre Tine ultima cărare PSALMUL 32 Celor drepți li se cuvine laudă Cântați-I Lui cântarea nouă din nai Strigăt de bucurie soartei să-i dai Cuvântul cel mai sfânt omul s-audă De Domnul tot pământul să se teamă Să se cutremure toți fiii lumii El a semănat și-a dat rodul humii Orice poruncă
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (1) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357804_a_359133]
-
înnobilează sufletul și ridică pe oameni deasupra ființei lor trecătoare. „Patriotismul, spunea Emile Faguet, este sănătatea popoarelor. Numai popoarele bolnave nu-l au”. Dragostea de țară înseamnă sentimentul nobil, puternic, ce exprimă legătura dintre individ și patria sa. Vorbele poetului „Cântării României” sunt edificatoare. „Patria, spune Alecu Russo, e aducerea-aminte de zilele copilăriei... coliba părintească cu copacul cel mare din pragul ușii... dragostea mamei... plăsmuirile (nevinovate) ale inimii noastre... locul unde am iubit și am fost iubiți... câinele care se juca
A FI PATRIOT... de ION C. HIRU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357903_a_359232]
-
în cămăruța ce se afla lângă grajd, pe care până atunci o refuzase. Fericitul Ioan și-a continuat mai departe felul ascetic de viață, îngrijind de animale și împlinind cu sârguință poruncile eparhului, iar nopțile petrecându-le cu rugăciuni și cântări de psalmi. Toate acestea le făcea împlinind cuvântul Domnului: „Dați cezarului cele ce sunt ale cezarului și lui Dumnezeu cele sunt ale lui Dumnezeu”. După puțini ani, însă, pe care i-a trăit în post și rugăciune, apropiindu-se sfârșitul
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
nu a fost vrednică, pe sfinții care au strălucit printr-o viețuire aleasă luminând pământul. Tu dar, Sfinte Ioane, te bucuri împreună cu ei când cinstim pomenirea voastră și pentru că v-a rânduit ca apărători ai noștri Îi mulțumim Domnului prin cântarea: Aliluia! Icosul al 11-lea „Așa sunt uitați prietenii?”, l-ai întrebat pe bătrânul Nicolae care nu și-a adus aminte ca este praznicul tău, iar el, auzind blânda ta mustrare, a lăsat toate ca să vină și să se închine
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
Dumnezeu Se va milostivi de mine pentru rugăciunile tale, atunci să mă tămăduiești fără șovăială, noule doctor fără de arginți, ca văzând aceasta să-ți mulțumesc ție și să-L laud în vecii vecilor pe Doctorul sufletelor și al trupurilor, prin cântarea: Aliluia! Apoi, la sfârșit, se rostește otpustul. (Cf. https://doxologia.ro/ceaslov/acatiste/acatistul-sfantului-ioan-rusul-27.05.2017). Material documentar, întocmit și redactat de către Dr. Stelian Gomboș https://steliangombos.wordpress.com/ Referință Bibliografică: Viața, petrecerea, nevoințele, minunile și acatistul Sfântului Ioan Rusul
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
Când pleacă ADE, îi ducem dorul . . . Tora nu latră, Miții oftează, Liniștea rece, încet se așează . Nimeni nu strigă ,,NO-NI” nici ,,DA-DE” Casa-i pustie, când pleac ADE ! . . . Tristă-i natura și plânge zarea, Corul de îngeri, oprind cântarea ! . . . E trist bunicul, pânge bunica, Până se-ntoarce iar nepoțica , Liniștea multă, ne înfioară . Îngeri nu cântă . . . îngeri nu zboară ! . . . Azi ai împlinit un anișor și 6 luni scumpa lui bunicu ! La mulți ani cu sănătate și noroc în viață
ÎNGERII CÂNTĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358295_a_359624]
-
Lipsa crasă de imaginație a condus, normal, la predarea tuturor foncțiilor. Spre disperarea marinarului-bișnițar cu resursele țării și spre bucuria buldogilor. Sigur se lasă cu congres. Îl vor arde și pe boculean, deși, la Napoca-Cluj s-a lăsat cu diverse cântări ... Să fie o pedeapsă pentru locuitorii de la poalele Feleacului!? Vom vedea! Lista scurtă a „greilor” se încheie cu farsorul spay, MRU, care, în timp ce nava PDL era sabordată de marele ei comandant, lucra, împreună cu alt cirac, la platforma de dreapta. Ceva
TABLETA DE WEEKEND (5): TOT RĂUL SPRE BINE! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358340_a_359669]
-
Fiindcă fiecare vis ce-a plutit încet către tine a luat cu el cântec tăcut, cântecul privirilor tale senine. Dar tu lasă, mai lasă fereastră deschisă spre inima norilor, ascultă dorurile plutind pe aripa cocorilor și-n miezul aprins al cântărilor, las-ți tu, iubire, lumina visărilor. Le voi primi în căușul inimii mele înflorită-ntr-un vis legănat lângă stele. Leonid IACOB Prieteni, îmi cer iarăși scuze. Mai am puțin de lucru la proiectele legate de copiii de la cenaclul pe
CÂNTEC DE PRIMĂVARĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358410_a_359739]
-
nouă sfaturi? Păi, am făcut spitale (care sunt închise acum de „oamenii zilelor noastre” ca să putem dispărea noi mai repede), am făcut Cămine culturale, Case de cultură în care cântă azi cucuvelele, nu acele formații măiestre ce câștigau premii la „Cântarea României”, am făcut o mulțime de blocuri pe care cei de azi nu sunt în stare nici măcar să le văruiască, am făcut metroul căruia voi, „oamenii zilelor noastre”, îi tot găsiți cusururi, am ridicat clădirea impunătoare numită Casa Poporului, unde
TRAGETI PE DREAPTA, BĂTRÂNI! de ION C. HIRU în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358404_a_359733]
-
fi, lucrul a rămas și rămâne caracteristic predaniei răsăritene. Îl regăsim covârșitor ilustrat în acest lucrător poem al însingurării care este imnul Heruvimilor din obșteasca noastră Sfântă Liturghie: Noi care închipuim cu taină pe Heruvimi și făcătoarei de viață Treimi cântare întreit sfântă aducem, toată grija cea lumească acum să o lepădăm, ca să primim pe împăratul tuturor înconjurat de cetele îngerești. Aliluia. Nu ne înșelăm asupra neînchipuitelor greutăți. A vorbi de însingurare unor făpturi ale lui Dumnezeu care nu sunt decât
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
Podișor Publicat în: Ediția nr. 339 din 05 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Argonaut Barcazul meu nu este yolă, Nici pe canaluri o gondolă, Barcazul meu e lup-de-mare, Albit de vânturi și de soare. Ci de la pupă pân'la proră- Cântarea mărilor sonoră, Iar pe copastii - cicatrice Ca lovituri de lănci și bice. Mă socotesc argonautul Reactualizând trecutul, Să caut lâna legendară, Nici o speranță nu dispară! În juru-mi stavili și ispite, Când mai suave și șoptite, Când amenințător balaur; Poate-oi
ARGONAUT de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358005_a_359334]
-
669 din 30 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Greierii își cântă dragostea, foșnet de visare, în noaptea în care toamna e regină. Cine oare le înțelege freamătul, lacrima dincolo de frunzele ce le acoperă inima? Oare nu se opresc deloc din cântare, nu obosesc să vorbească lumii despre bucuria de a trăi viața? Doar sufletul meu se oprește să-i asculte... Referință Bibliografică: Greierii / Elena Lavinia Niculicea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 669, Anul II, 30 octombrie 2012. Drepturi de Autor
GREIERII de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358055_a_359384]
-
Acasa > Stihuri > Momente > EMINESCU Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 568 din 21 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Eminescu Eminescu avea ochii căprui, Părul arcuit în cântări de vânt, „Băiet”și azi-i lângă izvorul lui, Sub bolta codrului ascet și sfânt. Iubirile îi erau născute Pe rotunda clipă a unui vis. Parcă plecat doar de minute, E mai departe azi cu un abis. Ușa vârstei tale
EMINESCU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358124_a_359453]
-
timp hain. Cu degetele-mi arse de iubire sau neiubire, iată, nu mai știu, trec mâna-mi peste clape-n amorțire să sune iarăși cântecul târziu Cântasem amorțit pe o terasă, la poarta-nchisă fără remușcări și nimeni n-auzea cântarea mea duioasă, eram un renegat din depărtări. Acum deschid tremurător pianul-suflet ca mângâierea ta să treacă peste clape, să-mi dăruiască florile de zâmbet. și lumea din cuvinte mai aproape. Ca din adâncuri iar să izbucnească povestea nouă-n armonii
PIANUL VECHI de LEONID IACOB în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358188_a_359517]
-
de Gheorghe Tomozei) și continuată în numărul 10 pag. 6 prin articolul „Filozofia lui Parmenide” din rubrica „Paso doble” semnată de Ioan Lilă. Aceasta lansează un semn de întrebare greu de rezolvat în legătură cu moștenirile poluărilor artistice din ceea ce era cândva „Cântarea României”. Altă dezbatere ar fi „Cum putem întâmpina faptul că, din motive comerciale, multe edituri nu numai că proliferează amatoristice volume lipsite de valoare artistică, dar s-au format în jurul lor recenzenți dispuși să laude orice, a căror ignoranță sau
(2) DE-ALE SCRISULUI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358138_a_359467]
-
din caier povestea care să-i contureze portretul: decorul este și pământean, cu melci, cu maci, caiși, lebede, piatră, clavir, crin, fir de iarbă. Câteodată se întâmplă scurte evadări în „Temple - Iubiri”, „în cenușa dimineții”, „în poeme - toteme”. Deși o Cântare a Cântărilor, „Conversația de seară” conține și o poezie încifrată, legată de simboluri personale, unde pentru fiecare indiciu există o întâmplare doar schițată în vers. Prezența celuilalt din amintire, cu spusele lui „Pe aici a trecut fiara, / îmi spui / și
TIMPUL CAISULUI ÎNFLORIT CA MELCUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357560_a_358889]
-
povestea care să-i contureze portretul: decorul este și pământean, cu melci, cu maci, caiși, lebede, piatră, clavir, crin, fir de iarbă. Câteodată se întâmplă scurte evadări în „Temple - Iubiri”, „în cenușa dimineții”, „în poeme - toteme”. Deși o Cântare a Cântărilor, „Conversația de seară” conține și o poezie încifrată, legată de simboluri personale, unde pentru fiecare indiciu există o întâmplare doar schițată în vers. Prezența celuilalt din amintire, cu spusele lui „Pe aici a trecut fiara, / îmi spui / și zâmbești.../ are
TIMPUL CAISULUI ÎNFLORIT CA MELCUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357560_a_358889]
-
la Târgu Mureș, a început să cânte de la șapte ani, ca solistă în corul școlii. De la zece ani studiază la pian și chitară, pentru ca după patru ani de lecții la Târgu Mureș, să ia premiul I pe țară la festivalul „Cântarea României”. În anii de liceu a făcut lecții de muzică, pedagogie și canto, ceea ce a propulsat-o pe drumul afirmării artistice, în turnee, alături de interpreți cunoscuți. Este absolventă, în 2001, a Facultății de Drept a Universității „Titu Maiorescu”. În 1987
SANDA LADOŞI. COROANA ŞI PIATRA RARĂ A COROANEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357635_a_358964]
-
holtei. Din nucul de lângă clopotniță, cu vocea răgușită de dulceața cireșelor, un cuc își repta partitura cea însoțită de două silabe identice. Imediat după asta, dinlauntrul bisericuței răzbătu până afară, prin glasul popii și al câtorva cântăreți bisericești, “Isaiia dănțuiește”. Cântarea cea care dădea împlinire deplină unei însoțiri, începută necanonic, între un băiat și o fată cărora le-a fost hărăzit un destin familial ce abia avea să urmeze. Referință Bibliografică: ION IONAȘCU ȘI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOȘTENITE) / Gheorghe Pârlea
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
ardere de tot și vis n-am căzut În capul cărții e scris despre mine Am vrut și legea Ta în inima mea Bine am vestit dreptatea după nea Toate relele vreau să se termine Ai pus în gura mea cântare nouă Doar spre ajutorul meu ia aminte Desparte această lume în două Domnul se va îngriji de cel sărac Truditorului îi va fi părinte Cu spiritul divin sufletu-mi îmbrac PSALMUL 40 Fericit cel ce caută la sărac În ziua
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (2) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357739_a_359068]
-
Tine vine să se-adape Cei ce Te vor chema întru adevăr Din pricina vieții cea fără de trup De toate cele rele am să mă rup Cum cad toamna fructele coapte din măr Azi va porunci Domnul milei sale Iar noaptea cântarea Lui de la mine Voi rătăci pe căi universale Doar cugetul să mi se lumineze Când voi traversa de la rău la bine Să învăț vremea rea să mai ofteze PSALMUL 42 Să mă aperi de neamul necuvios Departe de omul nedrept
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (2) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357739_a_359068]
-
ce ne-a trecut marea postului și ne-a adus cu veselie la limanul Învierii Lui” Sf. Simeon Noul Teolog, op. cit., p.171). * * * * * * Praznicul Primăverii dumnezeiești a înflorit în Nuntă curată toate bucuriile cerești și pământești, ca o încântarea a Cântării divine, cum melodios sună imnul Sfântului Eferm Sirul: „Revarsă peste noi, binecuvântate Doamne, din bogăția Ta în luna ce pe toate bogate le face! În luna lui Aprilie darul Tău s-a întins peste toate. În ea s-au înbogățit
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779]
-
cauți când dor de mine-ți este și sufletu-ți mă cere să nu-ntrebi oameni ei nu-mi cunosc cărarea... dacă mă cauți când umbra se așterne și floarea se închide să nu-ntrebi frunza nu mi-a-nvățat cântarea... dacă mă cauți când luna se ascunde ori nori aduc furtună să nu-ntrebi stele nu-mi recunosc strigarea... dacă mă cauți când râul șopotește trecând prin defileu să nu-ntrebi stânca nu mi-a văzut culoarea... dacă mă cauți
ŞI DACĂ... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 499 din 13 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358647_a_359976]
-
Tu amintește-ți de vechea zicală Și judecă orice cu mintea trează Și inima, că ea nu te înșeală. Oricând, tu „cu răbdarea, treci și marea, Cu răul, nu poți trece nici părâul” Când tu ești calm, auzi în cer cântarea Și nu te enervezi, ca nătărăul. Te luptă, numai lașii-abandonează Și fug, când neputința-i cucerește, Cât inima în pieptul tău pulsează, Când dai de răi, te luptă vitejește! De întâlnești în drumul tău prostia, Și oameni predispuși să te
ÎNTOARCE-TE, PRIVESTE-N DEPĂRTARE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358732_a_360061]