33,891 matches
-
care are o Țară, indiferent de locul unde i-a fost sortit să trăiască. Este citadela pe care o numim cu dragoste și mândrie România, căci „Eminescu-i România,/ Tăinuită în cuvânt”, după cum scria Adrian Păunescu, versurile prinzând aripi de cântec răscolitor. Pretutindeni unde există viță românească, în ziua de miercuri, la 15 ianuarie, s-a vorbit, s-a cântat, s-a recitat din și despre Eminescu. S-a visat și s-a zburat cu Eminescu, căci la El găsim sentimentul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93713_a_95005]
-
Invitați de Fundația civică „Gheorghe Asachi”, prin stăruința președintei Eugenia Cimborovici-Teodoreanu, coriștii, alături de elevele din Târnauca, Anastasia Maftei și Corina Vornicu, au însuflețit melodios miracolul versurilor eminesciene. Major a încheiat minispectacolul grupul de bărbați al Corului „Dragoș Vodă” - cu un cântec istoric ce ne-aduce aminte că frații în veci vor fi frați, întărit de îndemnul să începem ziua de mâine cu „Deșteaptă-te române!”. Ne-am bucurat de această Zi așa cum Eminescu știa să se bucure de viață, dar și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93713_a_95005]
-
și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Pe munții românești urcați Sub semnul magic din Carpați, Pecete-adâncă, din bătrâni Peste suflarea de români. Pecetea limbii românești Rostind măiestrele povești Cu Sânziene, Feți Frumoși... Sau cântece cu viers duios Țesut la poale de Carpați Și-oriunde Țara are frați În lumea largă răspândiți. Care prin verb, ca legământ Rostit în cântec și-n cuvânt, Rămân uniți, De nimeni despărțiți. Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93718_a_95010]
-
Peste suflarea de români. Pecetea limbii românești Rostind măiestrele povești Cu Sânziene, Feți Frumoși... Sau cântece cu viers duios Țesut la poale de Carpați Și-oriunde Țara are frați În lumea largă răspândiți. Care prin verb, ca legământ Rostit în cântec și-n cuvânt, Rămân uniți, De nimeni despărțiți. Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați În miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93718_a_95010]
-
Terra, Valentian Ciaprazi, Mihaela Stan, Angela Cawog, Anisoara Constantinescu, Felicia Georgescu, Cristian Păscu Pe langă plopii fără soț, Mai am un singur dor - Alexandra Pevida Recitări din creația eminesciana (ÎI): Prof. Irina Anitului și copiii și tinerii Școlii de Duminică Cântece din repertoriul interpreților Doina și Aldea Teodorovici Grigore Vieru despre Eminescu: dialog sentimental - Th. Damian și Cristian Păscu Proiecție de film dedicată Luceafărului poeziei românești Audiție din poezia eminesciana în interpretarea unor actori celebri Cenaclul literar „M. Eminescu” din New York
Al XXIII-lea Simpozion anual “Mihai Eminescu” (166 de ani de la nasterea poetului) [Corola-blog/BlogPost/93750_a_95042]
-
pentru muzicienii din Cluj , sub semnul cifrei 70 , referindu-ne la concertele comemorative dedicate victimelor Holocaustului care au fost deportate din Ardealul de nord în urmă cu 70 de ani și au pierit în lagărele morții. Concertele , un mănunchi de cântece născute și cântate în ghetouri și în lagăre , redând atmosfera sumbră de acolo, dar și speranța că se va ivi o rază de lumină, s-au desfășurat la Șimleu Silvaniei, Huedin și Sighetu Marmației. În paralel, însă , au avut loc
Ziua Europeană a Culturii Iudaice [Corola-blog/BlogPost/93755_a_95047]
-
și zâmbesc larg frumuseții Nu-i nimic mai viu în jur-mi... verdele de humă zburdă Și șoptindu-mi și spunându-mi: „fugi de-această lume-ciurdă”! Mă pot pierde-n albul-scâncet, în al primăverii zor Dar mă regăsesc în tine - cântec -, imn al blândului izvor... Referință Bibliografică: Gene roz / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1547, Anul V, 27 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihaela Tălpău : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
GENE ROZ de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377118_a_378447]
-
publicul ei acea mare n-ar fi decât până la glezne de adâncă, până sub sprâncene de departe, până azi, până mâine, până mereu de dragă, până la inimă de bună. Până la surâs răbdând, până la suspin sperând, până la voioșie hrănind viața, până la cântec ținând cumpăna ființei, aceasta-i actrița Cristina Stamate... numai și numai până la scenă și public pietruindu-și cărarea sa, cu pietre rare de iubire, de har, de trude, de jertfe...! Anume potrivire a actriței cu frumusețea umană, pentru anume alcătuire
CRISTINA STAMATE. DACĂ MAREA AR FI LUMEA DINTRE NOI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377117_a_378446]
-
Acasă > Poezie > Cântec > IUBIREA, O-MPĂRȚIM LA DOI Autor: Elenă Negulescu Publicat în: Ediția nr. 1614 din 02 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Noaptea cu penel de pâsla, Doar speranțe-mi zugrăvise. Ca să trec în lumi de vise Am facut din tine vâsla
IUBIREA, O-MPĂRŢIM LA DOI de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377189_a_378518]
-
1614 din 02 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Golul dintre punctele de respir dispare printr-o linie care le unește. Fruntea săpată de văi, greierii neobosiți din urechi ne sporesc nesiguranța. În aer vântul furtunii strivește sunete bolnave și naște cântecul, la răspântii de drumuri palmele bântuite de linii își citesc destinul. Ochii se înduioșază de lacrima de sare pe obraz, sufletul cald din pietre absoarbe puterea unui zeu în crucea voinicului desenată pe piept de strămoșii daci. Referință Bibliografică: Sufletul
SUFLETUL DIN PIETRE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377187_a_378516]
-
1963. La Pârscov unde există „Casa Memorială Vasile Voiculescu”. George Călinescu îl pune în a sa Istorie a literaturii române... la capitolul „Ortodoxiștii” alături de Nichifor Crainic, Lucian Blaga, Paul Sterian, Sandu Tudor și Ștefan Nenițeascu. Dorința de a pune în cântecul său fervoarea religioasă o mărturisește chiar din primele versuri: „Stăpâne, pleacă-Te pe coarde...Și dacă vezi că n-am putere, Ia Tu, în mâna Ta, arcușul și cântă în eternitate!” Nichifor Crainic spunea că „ V.Voiculescu se integrează în
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
Astăzi știu...sunt aici cu un scop, cu un țel: Să Te laud...să-Ți cânt zi de zi cu mult zel... Uneori e ușor...alteori e mai greu Dar e viața ce-o am...ce mi-a dat Dumnezeu! Cântec de laudă Doamne, de-aș putea descrie în cuvinte dorul meu Le-aș căuta pe cele-alese...le-aș muia în curcubeu Și le-aș trece prin cămara inimii să le-ncălzesc Orice vers Ți-ar spune: Tată, Te iubesc...da
OMAGIU DIVIN 12 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377209_a_378538]
-
sorb din nectarul Ce curge din dragostea Ta... Căci zorii din nou se arată Și drumul prin lume e greu Mai dă-mi Tu putere o, Tată Să merg prin credință mereu... Mai lasă prin Duhul Tău Sfânt Speranță și cântec și har Ca viața ce-o am pe pământ Să nu fie Doamne-n zadar... În zare-mi zâmbește o zi Ce-aduce cu ea sărbătoare Pășesc adunând bucurii Spre Tine. eternul meu Soare! Referință Bibliografică: Omagiu divin 12 / Maria
OMAGIU DIVIN 12 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377209_a_378538]
-
și recunoștință Din inimă transmise cu credință. E zi de mare sărbătoare Pentru ființa dragă, care Pe lume copii a adus Primiți în dar de la Iisus. Iubită, mamă, îți mulțumim, Mereu cu drag te fericim. Te respectăm, grijă-ți purtăm Cântec de slavă-ți înălțăm. Să ne trăiești, măicuță dragă, Mulțumiri să ai o viață întreagă, Parte mereu să ai de bucurii Alături de nepoți și de copii! Ionel GRECU Referință Bibliografică: 8 MARTIE / Ionel Grecu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
8 MARTIE de IONEL GRECU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377233_a_378562]
-
Prin ciulini... fulgii lini, Se așează peste suflet Alb calvar... vis de-amar Peste mine și-al meu cuget. Te zăresc... tril ceresc, Ce departe ești de mine... Stau ciorchini... cabotini, Prăbușind străini în tine. Iarna mea... e a ta!.. Cântec de colinde zboară, Te privesc... te gândesc... Sala-i zumzet de vioară. Ce păcat...ferecat, Ți-este sufletul și rece... Iarna mea... peruzea Peste clipa care trece. Chipul tău...e al meu!.. Tu nu știi... așa-i mai bine, Roșu
ROŞU TRIL de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377239_a_378568]
-
Acasa > Cultural > Modele > OLIMPIA PANCIU. SENSIBILITATEA UNUI CÂNTEC REPARCURGE DRUMURILE MEMORIEI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1518 din 26 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Marius, Olimpia și Mihai! Este vorba despre un trio cu falduri de amintiri! Atunci când Marius Țeicu, Olimpia Panciu și Mihai Constantinescu
OLIMPIA PANCIU. SENSIBILITATEA UNUI CÂNTEC REPARCURGE DRUMURILE MEMORIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377275_a_378604]
-
Timpul are alambicurile lui în care se depun memorii distilate până la a rămâne doar bunătatea și frumosul. Acestea ajung peste timp în retora vieții, din care fiecare ia uneori atât cât vrea, alteori atât cât poate! Între prețiozitățile vieții, un cântec este hrană spirituală. Or, Olimpia Panciu, a comunicat cu țara, atunci când era departe, întocmai prin cântecul ei. El este singura realitate emoțională care nu a plecat cu artista în străinătate. De aceea, și azi, sensibilitatea cântecului Olimpiei Panciu reparcurge din
OLIMPIA PANCIU. SENSIBILITATEA UNUI CÂNTEC REPARCURGE DRUMURILE MEMORIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377275_a_378604]
-
frumosul. Acestea ajung peste timp în retora vieții, din care fiecare ia uneori atât cât vrea, alteori atât cât poate! Între prețiozitățile vieții, un cântec este hrană spirituală. Or, Olimpia Panciu, a comunicat cu țara, atunci când era departe, întocmai prin cântecul ei. El este singura realitate emoțională care nu a plecat cu artista în străinătate. De aceea, și azi, sensibilitatea cântecului Olimpiei Panciu reparcurge din când în când drumurile memoriei noastre! Prima sa întoarcere acasă a fost în 2004, când și-
OLIMPIA PANCIU. SENSIBILITATEA UNUI CÂNTEC REPARCURGE DRUMURILE MEMORIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377275_a_378604]
-
Între prețiozitățile vieții, un cântec este hrană spirituală. Or, Olimpia Panciu, a comunicat cu țara, atunci când era departe, întocmai prin cântecul ei. El este singura realitate emoțională care nu a plecat cu artista în străinătate. De aceea, și azi, sensibilitatea cântecului Olimpiei Panciu reparcurge din când în când drumurile memoriei noastre! Prima sa întoarcere acasă a fost în 2004, când și-a lansat albumul realizat împreună cu soțul ei, „Mereu împreună”. De asemenea, în același an a participat la Festivalul de muzică
OLIMPIA PANCIU. SENSIBILITATEA UNUI CÂNTEC REPARCURGE DRUMURILE MEMORIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377275_a_378604]
-
de Copenhaga. Dar s-a întors, într-o zi, acasă! De acum, publicul care a iubit-o și o iubește, o recheamă pe scenă, s-o revadă mai mult decât în scurte apariții la televiziune. Publicul îi recheamă glasul în cântec, în spectacol! Chiar cântecul și spectacolul o recheamă! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Olimpia Panciu. Sensibilitatea unui cântec reparcurge drumurile memoriei / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1518, Anul V, 26 februarie 2015
OLIMPIA PANCIU. SENSIBILITATEA UNUI CÂNTEC REPARCURGE DRUMURILE MEMORIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377275_a_378604]
-
a întors, într-o zi, acasă! De acum, publicul care a iubit-o și o iubește, o recheamă pe scenă, s-o revadă mai mult decât în scurte apariții la televiziune. Publicul îi recheamă glasul în cântec, în spectacol! Chiar cântecul și spectacolul o recheamă! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Olimpia Panciu. Sensibilitatea unui cântec reparcurge drumurile memoriei / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1518, Anul V, 26 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
OLIMPIA PANCIU. SENSIBILITATEA UNUI CÂNTEC REPARCURGE DRUMURILE MEMORIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377275_a_378604]
-
pe scenă, s-o revadă mai mult decât în scurte apariții la televiziune. Publicul îi recheamă glasul în cântec, în spectacol! Chiar cântecul și spectacolul o recheamă! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Olimpia Panciu. Sensibilitatea unui cântec reparcurge drumurile memoriei / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1518, Anul V, 26 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
OLIMPIA PANCIU. SENSIBILITATEA UNUI CÂNTEC REPARCURGE DRUMURILE MEMORIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377275_a_378604]
-
Acasă > Poezie > Cântec > ADIO Autor: Alexandru Maier Publicat în: Ediția nr. 1512 din 20 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Plec,plec până ce ochiul tău nu are vierme Și gândul meu mai poleiește flori, Splendori și zbateri las în urmă Și crini pe nevăzutele
ADIO de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377282_a_378611]
-
sufletului și “iarbă de lumină” în care pășește cu candoare spre seninătate: „Îmi pare că te știu de-o veșnicie/ Și tot de-o veșnicie te-ndrăgesc/ Deschid fereastra dinspre poezie/ Și-n iarba de lumină tot vâslesc.// Ninsorile de cântec, fără geruri,/ Fără îngheț și fără viscoliri./ Îmi pare că te știu în mii de feluri/ Dar nu așa cum ești...în răzvrătiri...” (Te stiu?) Poeta se zbate în misterul iubirii purtând un “buchet de întrebări”: „Ai venit... Ai plecat... N-
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
cale spre senin unde își adună visele spre a simți “cerul tremurând”: „Îmi ești lumină și popas în toate,/ Nu mai respir decât cu tine-n gând/ Când număr pași pe străzile pavate/ Cu vise, îmi simt cerul tremurând”./ (Tu...) Cântec al iubirii presărat cu florile eternității, poemul său intitulat “Etern” creează imagini de o frumusețe răvășitoare. Libertatea la care aspiră și ploaia interioară care o copleșește se contopesc în dorința de a fi văzută “în orice siluetă” și așteptată cu
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]