2,351 matches
-
victimei, căindu-se pentru credințele (dar mai ales pentru actele) anterioare. Un ideal social aproape de neatins (excepțiile sunt relativ puține), transformat de ideologia comunistă în metodă de convingere. În mod ciudat comunismul a avut, cu această metodă de dezincriminare a călăilor, mai mult succes decât va avea vreodată domnul Liiceanu, care încerca s-o folosească drept instrument de curățare socială. Și asta deoarece îi lipsește un element esențial care i-a asigurat buna funcționare: teroarea. Doar un om terorizat de un
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
trivializare prin comparație. Negarea Holocaustului În țările postcomuniste din Europa Centrală și de Est, Iași, 2002. 2. Soluția ideală, din punctul de vedere al neo-naționaliștilor, este de a Întreține cât mai formal cultul victimelor, fără a-i indica nicidecum pe călăii lor. Exemplele cele mai grăitoare sunt două inscripții apărute după 1990, comemorându-i pe Petre Andrei și pe I.G. Duca Într-un mod care e o batjocură revoltătoare. Pe casa sociologului ieșean stă scris că a fost „victima extremismului acelor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
pe mama cu bastonul de cauciuc peste cap. Și, așa speriată cum era de cele Întâmplate cu femeia aia, biata de ea, a căzut, s-a lovit și și-a revenit greu, s-a ridicat și s-a apropiat de călău pentru a fi controlată. Jandarmul la care am ajuns eu m-a pipăit - purtam un batic de lână bine legat peste cozi. Jandarmul a Întors capul strigând: „Domnule locotenent, are cozi, ce să fac?”. Și acum mă Înfior când Îmi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
fel mă obsedează... Dar cea mai frumoasă amintire? Cea mai bună amintire este aceea În momentul când l-am văzut pe tata și când mi-a povestit că mai există oameni, chiar printre cei pe care noi i-am considerat călăi. Deci cum ați fost repatriați, oficial, cu liste, tren special... Am fost Îmbarcați Într-un tren special, cu liste... Ni s-a dat și pâine pe drum - cred că Centrala Evreiască a avut grijă de ni s-a dat și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
o față negricioasă - l-am și numit Mefisto. Nu eu, că eu nici nu știam de Mefisto, dar erau acolo oameni cu o cultură Înaltă, medici, profesori, chiar și oameni de știință, de toate categoriile. Și spuneau: „Vine Mefisto, vine călăul morții!”. Legea era așa: se Închideau toate ușile la barăci, dezbrăcarea absolut gol și trebuia să ieși pe o singură ușă, să te arăți În fața medicului, să te Întorci să vadă dacă ai flegmoane, bube care reflectau descompunerea corpului. Avea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
capăt scaune... Unul dintre kapo ai noștri, care era un kapo destul de cumsecade... - nu era un om cumsecade, dar era mai cumsecade decât niște kapo obișnuiți, tot verde cu vârful În sus. Unul blond, știam și cum Îl chema. Era călăul. A venit Lagerführer-ul și a spus o condamnare pentru fugă. Noi am rămas uluiți: „Pentru Înaltă trădare și trădare de patrie sunt condamnați la spânzurătoare”. Înțelegeam să-i condamni la moarte pentru că au fugit, că au omorât, dar cum puteai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
a făcut pactul cu diavolul, trebuie să avem în vedere două instituții din Suceava, devenite centre ale românismului din Bucovina: Liceul Greco - Ortodox (actualul Colegiu Național „Ștefan cel Mare”) și Societatea „Școala Română”. Vom cita din raportul generalului Fischer, supranumit „călăul Bucovinei”, în care se arată: „În Suceava însă mișcarea românească e vie. Intelectualii români, fără deosebire de starea socială, și anume preoții, învățătorii, de toate categoriile, proprietarii mari, studenții, avocații și funcționarii statului sunt români fanatici. În niciun intelectual din
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
scontate: e problematic că vor înceta luptele și asasinatele în Irak și, mai mult, că se va putea introduce democrația de tip occidental într-o țară musulmană. El, dictatorul, știa că va fi executat, nu a cerut îndurarea și mila călăilor și, asemenea lui Ceaușescu, a murit cu demnitate, în zi de sărbătoare (Al-Kada, a sacrificiului), Ceaușescu în zi de Crăciun, ca să vadă tot omul că justiția pământeană este în acord cu cea divină. Momentul pentru execuția celor doi dictatori nu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
gardieni, primul îl târa sau smucea pe celălalt, brățara lanțului mușcând gleznele. Încolonați, am pornit sub escortă spre penitenciar. Fiind camuflaj, călcam în gropi sau alunecam pe zăpada înghețată. Prim gardian la Aiud era un fost plutonier de jandarmi, Vucea. Călăul de pe vremea dictaturii carliste era preluat de cea antonesciană. Nu înjura, nu striga, dar executa orbește orice dispoziție criminală venită de „sus”. După poarta a doua am intrat în curtea interioară a Celularului în formă de T. Pentru prima dată
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
sancțiuni care au dus chiar la moarte. Alții, neancorându-și întreaga ființă în Dumnezeu, au căzut în deznădejde și s-au prăbușit sufletește, învinuindu-L chiar pe Dumnezeu de nenorocirea în care se află. Cutezătorii s-au aruncat sub securea călăului deznădăjduiți, iar „călăul” i-a primit în brațe deja morți. Activitatea de studiu, meditație și viață duhovnicească intensă Iarna am citit foarte mult cu Valeriu Gafencu, sub ascultarea părintelui Vasile Serghie, am aprofundat teoretic Dogmatica și Apologetica, Arheologia biblică, Simbolica
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
dus chiar la moarte. Alții, neancorându-și întreaga ființă în Dumnezeu, au căzut în deznădejde și s-au prăbușit sufletește, învinuindu-L chiar pe Dumnezeu de nenorocirea în care se află. Cutezătorii s-au aruncat sub securea călăului deznădăjduiți, iar „călăul” i-a primit în brațe deja morți. Activitatea de studiu, meditație și viață duhovnicească intensă Iarna am citit foarte mult cu Valeriu Gafencu, sub ascultarea părintelui Vasile Serghie, am aprofundat teoretic Dogmatica și Apologetica, Arheologia biblică, Simbolica, Mistica, Ascetica... Anghel
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
a fost posibil ca dintre cei doi morți înviați unul să fie păstrat în viață, ca o mărturie a milei lui Dumnezeu, iar altul să fie îngropat de viu, ca o mărturie a împietririi inimii omenești? Cine a înmuiat inima călăului pentru un condamnat la moarte și cine a împietrit aceeași inimă numai după câteva clipe, pentru un altul? Oare nu ni se întâmplă și nouă, fiecăruia, același lucru de foarte multe ori? Iată și paradoxul judecății omenești: unul a fost
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
tot ce face e din oportunism, nu din devotament. Oportuniștii au fost primele unelte de care s-au folosit comuniștii ca să ne îngenuncheze. Acest lucru l-a formulat Lenin sub expresia „prietenii de drum”; toți au plătit cârdășia sub cnutul călăului căruia i-au lins mâna. Grupul Ibănescu lansa știri alarmante despre Pitești; elevii mai fricoși își făceau probleme cu privire la atitudinea pe care să o ia în cazul unor presiuni fizice și au trimis emisari să stea de vorbă cu mine
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pe niște învinși care n-au nădejde de scăpare. A fost o lecție pentru unii dintre ei, nu pentru toți și nici pentru mult timp. Instigați de cei ce pregăteau fericirea lumii, poate chiar amenințați, reintrau în ritmul lor de călăi. Marea triere Am fost scoși în curtea circulară a Reduitului, înghesuiți în spatele lui, abia trăgându-ne răsuflarea. Cei mai mulți tremurau la gândul că vom fi împușcați în masă. După două ore de așteptare mută și înfrigurată, a intrat în curte o
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
rebuturi, și pedepsit cu bătaie, nemâncare sau carceră. Locotenentul major Mihalcea sau Avădanei își asigurau însă un loc prioritar în avansarea ierarhică. Pe nici unul dintre ei nu i-am auzit declarând la radio sau televizor: „Eu sunt unul din acei călăi care-am ucis pe cei din închisori, care pentru bani am vândut sufletul meu satanei, ucigându-mi frații!”. Ei sunt bine păstrați, la timpul potrivit să poată acționa cu eficacitate. Dar va veni pentru fiecare o zi în care, rămânând
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
duhul. Dar Dumnezeu a vrut să facă încă o minune, mai ales pentru cei ce ne asupreau, fiindcă ei trebuiau să înțeleagă Adevărul și lucrările Lui. Omul a rezistat 20-30 de minute. Ne rugam pentru el și pentru îmblânzirea inimilor călăilor și ne fericeam că nu suportam decât umezeala celulei. L-au dezlegat și a rămas un timp pe cimentul ud. Apoi s-a ridicat singur ca și cum nimic nu i s-ar fi întâmplat și-a făcut semnul Sfintei Cruci și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
permanent deschisă și tineta fără capac. Dacă celula era caldă, te prăbușeai când oxigenarea nu se mai realiza, în funcție de sănătatea inimii și a plămânului. Atunci se deschidea ușa pentru 10-15 minute și chinul începea din nou. Hrana varia în funcție de dispoziția călăului Gheorghe Crăciun: la trei zile o cană de terci, uneori chiar la cinci. Câteodată, pe coridorul Zărcii (care avea rezonanță deosebită) milițienii din schimbul de dimineață îi întrebau pe cei de noapte dacă mai trăiam. Cum or fi trăind, măi
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
suflu de cinste și adevăr pe care îl poartă cu sine Mișcarea Legionară - dar întrucât, spre ghinionul celor care au decis că legionarii trebuie să fie neapărat violenți, nu au săvârșit nici cea mai mică agresiune împotriva celor mai mari călăi ai lor - și nu se poate presupune că le-ar fi lipsit curajul - înseamnă că legionarii sunt, și aceasta la modul absolut, cu totul altceva decât ceea ce susțin cu perfidie dușmanii lor. Virgil Maxim aparține categoriei morale legionare formate din
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
României". "Dar Coroana are prerogative!", continua Iorga amenințător. Iorga s-a bucurat de căderea guvernului Vaida. "Prăbușirea unei aventuri"89. Regelui Carol puțin îi păsa de acest lucru. Iorga era cel care era în pericol să devină un fel de "călău" respectabil al lui Carol. Alegerile au fost (chiar și după părerea lui Iorga) mai corecte decît de obicei, dar patru alegeri în puțin mai mult de cinci ani cîntăreau greu pe scena României. Iorga, candidînd tot în cadrul "Uniunii Naționale", a
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
hârtiile... — Mă rog, își spunea că am putut să fac rost de niște documente, el oricum nu le citise. Iar domnul venit de la Societate putea fi un soi de complice. — Soțul tău trebuie să fie un om extrem de ingenios. Un călău ticălos, detestabil, crud, pe jumătate nebun, dar foarte ingenios. Hartley se mulțumi să clatine din cap, privind acum la flacăra luminărilor. — Dar Titus, presupun că nu știa, vreau să spun că nu cunoștea gândurile lui Ben? — Ba a aflat, mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
pereche căsătorit\. M-am rugat și m-am tot rugat să continuu să-l iubesc pe Ben. — E un travesti, Hartley. Nici măcar acum nu înțelegi, în sfârșit, că situația este insuportabilă, imposibilă? Încetează să-l joci pe Iisus Hristos față de călăul ăsta, dacă asta-i ceea ce faci. — Și el sufer\, iar eu pot fi...o, atât de rea! Nu-i vina lui. A fost vina mea de la bun început. — Mă îndopi cu toate poveștile astea de groază și pe urmă aștepți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
mării, zăcând mort, inert, impregnat de apă, cu ochii întredeschiși și cicatricea de pe buză. Trăiam absența lui definitivă ca pe o experiență cu neputință de conceput. Fuseserăm un scurt timp împreună; și venise la mine ca la moarte, ca la călăul lui. Pe ce stranie cale a întâmplării, plină de atâta alte posibilități, își croise drum către poalele acelei stânci abrupte, de care se căznise iar și iar să se agațe, pentru a se smulge din marea înșelătoare și ucigașă? Ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
să mă mai culc... Deci aveau metodele lor... N-am fost niciodată un om comod... Alimentația cum era? Mâncarea... Era o foame permanentă... o foame permanentă. De câte ori primeați mâncare? De trei ori, cum să nu... Nu ne spun acum marii călăi cât de bine trăiam în închisori și cum ne serveau!? Mâncarea era aceeași: dimineața ori un terci, ori o cană de așa-zisă cafea, era pe atunci din aia, „Unica”, sau nu știu cum îi spunea, din orz sau grâu, și o
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
am dat seama că regimul ăsta comunist nu are nimic cu omul, că pur și simplu vrea să desființeze omul, să îl facă bestie. Pentru că un sistem, care a vorbit în numele omenirii, s-a transformat în niște canalii, în niște călăi ai propriei națiuni. Ce se întâmpla cu cei care mureau când erați pe bac? Simplu! Îi lua, și ca pe un câine... acolo era groapa... și numa’ să o acopere și gata... Cum era mâncarea acolo? Aia nu era mâncare
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
lor, încât chiar au dreptul să te ucidă... ăștia au fost comuniștii, și niciodată unul care-a fost arestat, și care-a făcut pușcărie, n-o să iubească comunismul... Și totuși, există și reversul, uitați-vă la moldovenii noștri: își iubesc călăii! Există în multe situații când victima parcă-și iubește călăul. Are posibilitatea să se despartă de el dar nu o face, și își iubește călăul. Nu e glumă! Sunt atâția care-au trecut prin Pitești, cunosc caz concret, da’ nu
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]