4,175 matches
-
între vestigii arhaice. De adâncime sau de un fior lăuntric nu poate fi vorba, nici chiar în lirica erotică, searbădă și convențională. Poezia lui S. - Încercări poetice (1860), Poeme (1866) -, cu versificația ei sonoră, bine meșteșugită, e o poezie de cărturar. SCRIERI: Încercări poetice, Iași, 1860; Buba s-au spart și țițina au rămas, București, 1866; Poeme, București, 1866; O noapte pe ruinele Sucevei, f.l., f.a. Ediții: Neofit Scriban, Încercări poetice. Discursuri politice. Memuare și scrisori politice, Iași, 1870. Repere bibliografice
SCRIBAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289575_a_290904]
-
o ediție bilingvă (2003). În 1988 se va număra printre cei care reeditează Biblia din 1688. Colaborează la Dicționar analitic de opere literare (I-IV, 1998-2003), elaborat de colectivul Catedrei de literatură română a Facultății de Litere din Cluj-Napoca. Volumul Cărturari și cărți în spațiul românesc medieval (1978) reia și dezvoltă subiectul din teza de doctorat. Bazată pe o bogată documentație, lucrarea valorifică cercetările anterioare în domeniu, precum și propriile investigații în bibliotecile și depozitele de carte din țară. Reconstituind sistematic itinerariile
SCHIAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289552_a_290881]
-
vin în sprijinul unui demers critic care accentuează faptul că între cele trei provincii românești nu a existat niciodată, în plan lingvistic și cultural, vreun zid „despărțitor”. SCRIERI: Istoria literaturii române. Epoca veche (în colaborare cu Georgeta Antonescu), Cluj-Napoca, 1978; Cărturari și cărți în spațiul românesc medieval, Cluj-Napoca, 1978. Ediții: Ioan Slavici, Opere, I, pref. D. Vatamaniuc, București, 1967 (în colaborare cu Dumitru Pop și Ion Șeuleanu); Radu Tempea, Istoria sfintei besereci a Șcheilor Brașovului, introd. edit., București, 1969 (în colaborare
SCHIAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289552_a_290881]
-
române din Transilvania de la origini până la sfârșitul secolului al XVIII-lea - Histoire de la littérature roumaine de Transylvanie dès origines à la fin du XVIII-e siècle, ed. bilingvă, pref. edit., Cluj-Napoca, 2003 (în colaborare cu Eugen Pavel). Repere bibliografice: Mircea Moț, „Cărturari și cărți în spațiul românesc medieval”, O, 1978, 27; Doina Curticăpeanu, Destinul cărții medievale, ECH, 1978, 8-9; Irina Petraș, „Cărturari și cărți în spațiul românesc medieval”, ST, 1978, 9; Serafim Duicu, N-au fost „zid despărțitoriu” între frați, VTRA, 1978
SCHIAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289552_a_290881]
-
la fin du XVIII-e siècle, ed. bilingvă, pref. edit., Cluj-Napoca, 2003 (în colaborare cu Eugen Pavel). Repere bibliografice: Mircea Moț, „Cărturari și cărți în spațiul românesc medieval”, O, 1978, 27; Doina Curticăpeanu, Destinul cărții medievale, ECH, 1978, 8-9; Irina Petraș, „Cărturari și cărți în spațiul românesc medieval”, ST, 1978, 9; Serafim Duicu, N-au fost „zid despărțitoriu” între frați, VTRA, 1978, 11; I. D. Lăudat, „Cărturari și cărți în spațiul românesc medieval”, CL, 1978, 11; Gheorghe Buluță, Permanence et unité - Octavian Șchiau
SCHIAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289552_a_290881]
-
spațiul românesc medieval”, O, 1978, 27; Doina Curticăpeanu, Destinul cărții medievale, ECH, 1978, 8-9; Irina Petraș, „Cărturari și cărți în spațiul românesc medieval”, ST, 1978, 9; Serafim Duicu, N-au fost „zid despărțitoriu” între frați, VTRA, 1978, 11; I. D. Lăudat, „Cărturari și cărți în spațiul românesc medieval”, CL, 1978, 11; Gheorghe Buluță, Permanence et unité - Octavian Șchiau, „Les Érudits et les livres dans l’espace roumain médieval”, REVR, 1978, 12; Ion Vlad, Studii filologice, TR, 1978, 35. T. T.
SCHIAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289552_a_290881]
-
, Filaret (1811, Burdujeni, azi Suceava - 23.III.1873, Iași), cărturar, traducător. Vasile Popescu, după numele mirean, este unul din cei patru copii ai Pelaghiei (n. Bogatu) și ai preotului Ioan Artimescu. Urmează la Iași cursurile Gimnaziului Vasilian și ale Academiei Mihăilene (1835-1837), unde îi are ca profesori pe Vasile Fabian-Bob
SCRIBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289576_a_290905]
-
SCRIBAN, Neofit (1803, Burdujeni, azi Suceava - 9.X.1884, Burdujeni, azi Suceava), cărturar, autor de versuri. Este urmașul unei familii ardelene la origine, din care descinde tatăl său, preotul Ioan Artimescu din Câmpulung Moldovenesc, căsătorit cu Pelaghia Bogatu. Dintre cei patru copii, Gavriil și îndeosebi Vasile (Filaret) se vor ilustra, și ei, în
SCRIBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289574_a_290903]
-
au editat cele două realizări majore pe tărâm lingvistic: Elementa linguae daco-romanae sive valahicae (1780), întâia gramatică tipărită, și anume cu caractere latine, la care a colaborat și Gh. Șincai, și Lexiconul de la Buda (1825, realizat cu participarea mai multor cărturari, între care și Petru Maior), iar târziu, Istoriia și lucrurile și întâmplările românilor, elaborată între 1800 și 1806 în patru volume manuscrise, tipărită abia în 1995, și Scurtă cunoștință a istorii românilor (din 1796), editată în 1963. Printre celelalte titluri
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
Ioan Silviu Nistor, Contribuția Transilvaniei la formarea destinului național românesc, ST, 1992, 11-12; Alin Mihai Gherman, Note asupra unei ediții, ST, 1998, 4-5; Micu, Ist. lit., 47-63; Pompiliu Teodor, Sub semnul Luminilor. Samuil Micu, Cluj-Napoca, 2000; Ion Buzași, Scrieri ale cărturarilor blăjeni, RL, 2001, 19. D. Mc.
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
bucovinene de George Muntean, Modelul Bucovinei, Bucovina în mileniul al treilea de Radu Grigorovici, „Revista Bucovinei” (1942-1945) de Mircea Grigoroviță, Bucovina istorică - un eden pierdut? de Daniel Hrenciuc etc. Și la rubrica „Personalități ale Bucovinei” sunt incluse texte evocatoare: Un cărturar întemeietor: Aron Pumnul (Petru Bejinaru), Leca Moraru, lingvist și folclorist (Traian Cantemir), Profesorul Octavian Nandriș (Gabriel Vasiliu), Traian Brăileanu, omul și profesorul (Vladimir Trebici), Dimitrie Onciul (Oltea Cojocaru), T. Robeanu, poet romantic (Luca Bejenaru) ș.a. Colaborează cu versuri Victor Săhleanu
SEPTENTRION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289626_a_290955]
-
2000; Ov. S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, pref. edit., București, 2001; Semne de viață în pustiu, București, 2001; Jacques G. Costin, Exerciții pentru mâna dreaptă și Don Quichotte, pref. Ovid S. Crohmălniceanu, Pitești, 2002; Zigu Ornea - permanența cărturarului, București, 2002. Repere bibliografice: Lucian Raicu, „Idei trăite”, RL, 1968, 9; Nicolae Manolescu, Pașii pe nisip ai lui G. Călinescu, AFT, 1968, 28; Ovid S. Crohmălniceanu, „Exegeze”, RL, 1969, 2; Zaharia Sângeorzan, Exegeze critice, CRC, 1969, 8; Florin Faifer, „Exegeze
SERBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289628_a_290957]
-
în parte de titlu, se conturează clar de la primele numere. Subintitulată „Foaia poporului român”, Ș. cultivă interesul pentru folclor, promovând totodată și literatura originală menită să contribuie la culturalizare. Acestui deziderat încearcă să îi răspundă și succintele prezentări făcute unor cărturari ca G. Barițiu, Timotei Cipariu, B. P. Hasdeu, Al. Hurmuzachi, notițele istorice despre Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare și Vlad Țepeș, precum și multe din articolele apărute în rubrica „Sfaturi practice pentru oamenii de la țară”. Poeziile publicate
SEZATOAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289655_a_290984]
-
atentă la protocolul deontologic al respectării principiului audiatur et altera pars, al temperanței tonului, al primatului documentelor. În fond, sintagma focalizată în titlu, atestată (nu însă dominantă) în presa deceniului al cincilea al secolului trecut, asumă incriminarea angajării politice a cărturarilor, lansată în celebra carte a lui Julien Benda La Trahison des clercs. Pentru S., atașată canonului constituit în deceniul al optulea, G. Călinescu, Tudor Arghezi, Marin Preda ș.a. nu decad din eminența lor valorică prin vremelnicele tribulații politice sau prin
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
însemnând un corpus de texte religioase preluate - prin filieră slavă - din Bizanț, el deplânge faptul că „strălucitele literaturi greacă și bizantină n-au dat mediului slav (și de acolo, literaturii române) decât în mod excepțional opere de un nivel superior”, cărturarii români din primele secole de existență a cuvântului scris în slavonă și mai târziu în română adăpostind în sbornice și manuscrise tot ce a fost superstiție, tipic ori naivitate. Accentuarea, oarecum vehementă, a absenței în literatura română veche a textelor
SIADBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289662_a_290991]
-
să le noteze „întocmai cum le știe poporul”. Respectându-și cu fidelitate programul, Ș. avea să devină o publicație de prestigiu, cea mai valoroasă revistă de folclor care a apărut la noi, spre care nu o dată și-au îndreptat privirile cărturari iluștri, români și străini, precum Titu Maiorescu, A. Philippide, B. Delavrancea, M. Gaster, Jan Urban Jarník, W. Meyer-Lübke, Gustav Weigand, M. Friedwagner ș.a. Directorul publicației a purtat o amplă corespondență cu specialiști de peste hotare, cărora le trimitea revista în schimbul unor
SEZATOAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289654_a_290983]
-
SIMION, ȘTEFAN (?-1656), cărturar, traducător. Mai întâi preot la mănăstirea din Bălgrad (Alba Iulia), unde probabil și învățase, devine în 1643 „arhiepiscop și mitropolit scaunului Bălgradului și a Vadului și a Maramurășului și a toată țara Ardealului”. Împrejurările politice ale numirii sale fiind delicate
SIMION-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289683_a_291012]
-
Una dintre acestea se referea la obligația de a folosi limba română în biserică. Dând curs unei inițiative oficiale, care corespundea întru totul năzuințelor mai vechi ale oamenilor de cultură, manifestate încă din secolul anterior, el a mobilizat mai mulți cărturari, împreună cu care a terminat și perfecționat traducerea tipărită în 1648 cu titlul Noul Testament sau Împăcarea cu leagea noao a lui Is. Hs. Domnului nostru. Același grup traduce și publică în 1651 Psaltiră... ce să zice Cântarea a fericitului proroc și
SIMION-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289683_a_291012]
-
Revista Orăștiei” ș.a. La aceleași periodice și la mai multe calendare trimite și câteva schițe și nuvele. A redactat „Foișoara pentru răspândirea cunoștințelor folositoare și a iubirei de carte” (1886) și calendarul „Amicul poporului” (Sibiu, 1891-1899). Într-un apel adresat cărturarilor de la sate pentru culegerea literaturii populare, amenințată de uitare, el subliniază valoarea artistică a creațiilor orale și totodată necesitatea ca materialul cules să fie reprodus fidel. Aceste opinii sunt, de altfel, reluate în articolul Câteva observări asupra scrierilor din popor
SIMA AL LUI ION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289673_a_291002]
-
Grigore Ureche, care i-ar fi putut încredința manuscrisele tatălui. Contribuția lui S.D. la constituirea formei cunoscute a Letopisețului Țării Moldovei este foarte controversată. Deși o mărturie contemporană îl apreciază ca pe un om cu „neștiință și minte puțină”, iar cărturarii și cronicarii deceniilor următoare au criticat vehement imixtiunile sale în textul lui Ureche, unii editori și cercetători din prima jumătate a secolului al XX-lea l-au considerat coautor sau chiar adevăratul autor al variantei păstrate. Opiniile acestora au fost
SIMION Dascălul. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289681_a_291010]
-
trista celebritate i-a adus-o inserarea în letopiseț a unei legende despre originea moldovenilor din tâlharii romani așezați de unguri în Maramureș, ca stavilă împotriva tătarilor. Șocant de falsă și gratuit denigratoare, „basna” aceasta a provocat indignarea nestăpânită a cărturarilor moldoveni și munteni (Miron Costin, stolnicul Constantin Cantacuzino, Dimitrie Cantemir ș.a.), pe care i-a determinat să dovedească în scrierile lor netemeinicia afirmațiilor puse astfel în circulație. Dacă lui S.D. i se datorează păstrarea cronicii lui Grigore Ureche (chiar și
SIMION Dascălul. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289681_a_291010]
-
un număr de poezii ale lui St. O. Iosif, D. Anghel, O. Goga și ale altora, iar din articolele lui N. Iorga, cititorul de azi, trecând peste confuzii și erori explicabile istoric, receptează o intensă, nobilă vibrație a conștiinței unui cărturar de întâia mărime. Repere bibliografice: Iorga, O luptă (1979), I-II; Sanielevici, Cercetări, 259-277; Densusianu, Opere, IV, 163-180; Lovinescu, Critice, I; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., I, 10-79, passim, II, 5-66, III, 11-14, passim, IV, 13-49, passim; Lovinescu, Ist. civ
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
este omagiul liric transilvan pentru Independență și Unire, înmagazinând versuri închinate evenimentelor din 1859, 1877 și 1918 de către poeți și versuitori transilvani”. Timp de decenii T. a fost preocupat de readucerea în actualitate a personalității și operei lui Christian Schesäus, cărturar umanist și poet din secolul al XV-lea, sas din Mediaș, al cărui poem Ruinae Pannonicae s-a străduit să îl traducă în românește, fără să reușească să își finalizeze proiectul. SCRIERI: Mediaș, București, 1944; Orașul Mediaș. Civitas Mediensis, Brașov
TOGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290208_a_291537]
-
Barițiu, „Din zbuciumul veacului”, ST, 1982, 7; Ion Buzași, Ieronim G. Barițiu, „Din zbuciumul veacului”, „Unirea”, 1982, 3 436; Horia Stanca, Ieronim G. Barițiu, „Din zbuciumul veacului”, T, 1982, 11; Nicolae Mecu, Publicistică militantă, VR, 1983, 2; Nicolae Scurtu, Un cărturar, RL, 1987, 39; Nicolae Mecu, Bucur Țincu, RITL, 1988, 1-2; Emil Cioran, Scrisori către cei de-acasă, îngr. Dan C. Mihăilescu, Gabriel Liiceanu și Theodor Enescu, tr. Tania Radu, București, 1995, 316-324; Emil Cioran, 12 scrisori de pe culmile disperării însoțite
ŢINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290186_a_291515]
-
urmat lui august 1944, publicația va avea o vădită tentă prosovietică și prosocialistă, fiind printre primele care lasă să se întrezărească semnele epocii comuniste. Tonul este dat de editorialele directorului, chiar și atunci când abordează eseistic teme mai generale (Factorul simpatetic, Cărturarii, Lucrătorul, Patrioți și patriotarzi, Italia), dar mai ales când comentează conjunctura politică (Grele condițiile armistițiului?, Partide dezorientate), diverse probleme ideologice (Propaganda, Falsul burghez, Ce este democrația?, Binefacerile democrației) ori când lansează apeluri cvasipropagandistice (Intelectuali de tot felul, uniți-vă!) sau
TRIBUNA POPORULUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290257_a_291586]