2,578 matches
-
Stai. Ceilalți au apărut după cinci minute, alergând în josul cărării. Pe Mary o ardeau ochii, dar s-a întors către cei doi puști. Vedeți ? le-a zis ea ca și când totul n-ar fi fost decât un truc magic. Băieții au căscat ochii la vederea petelor de sânge de pe Irene. Nu mai aveau timp să întrebe unde era Ahmad, dar Danny i-a șoptit lui Charlie: Încă unu’ care-a mușcat țărâna. Super, a comentat Charlie. Mai tare ca-n L.A. Flăcările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
nu se auzea decât severul Bach, doamnele fusese plăcut surprinse și desfătate de neașteptata melodie ce se răsfira din degetele crenelate ale profesorului Rim. Circula un fluid - greoi, dar circula; se făcuse aproape douăsprezece - adevărată orgie pentru casa Rim. Sia căsca indecent și Lina nu se mai putea urni din fotoliu. - Ai băgat de seamă, Lina, pasagiul în soli zise Rim, făcând pe buna Lina părtașă emoțiilor artistice. îi venise o idee! "Tot eu singur", își zicea cu ingratitudine însă, deoarece
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
putea ieși din așa pereche! . Nory râse iar zgomotos. - De altfel, Lică are scuza că avea pe atunci vreo 19 ani și era de vreo cinci în clasa patra de gimnaziu . Iar Lina noastră era studentină . . . Halal, Lică . Dacă Mini căscase cu adevărat ochii, apoi gura i se încleștase. Vroia totuși să scoată exclamări, dar nu treceau prin gâtlej. 220 221 Amândoi, la un do râs, nici de zicea când - Da' nu ne dai afară. Ce-o să zică soră-mea, Dia
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
deprinsese acum din nou să fie om cu haine negre, nu un înger alb de flanelă. îi plăcea din nou, ca un fel de sport, să stea în sus, să umble. Se bucura do mișcările lui ușoare, de acel vid căscat sub plastronul cămășii, care îi ventila așa de bine răsuflarea. La invitările lui Marcian de a merge ia repetiții, nu obiectase,,, nimic, nici nu acceptase. îi era teamă să nemulțumească pe Elena sau pe Ada. Se simțea acum conciliant cu
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
singură, e drept, ă la gargonne, fără să-și dea seama că-i rămâne un; fel de puf creț, negru pe un cap băiețesc, ca după tifos. Lipsa acelei umbre pe frunte lua ochilor galbeni orice lumină. Stau mari, goi, căscați spre Elena pentru a-i putea vedea impresia în caz de primejdie. Totuși intrase pentru că vrea cu orice preț să vadă pe Marcian, de care îi vorbise Drăgănescu cu admirație. Marcian, 234 ce se dusese spre bibliotecă să caute o
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
unde izbuti să-i readucă la viață pe patru dintre ei. Rămâneau treizeci și doi de morți, pentru care nu se mai putea face nimic. Grosvenor și Korita continuau să-i îngrijească pe răniți, când, deodată, un tehnician-geolog se trezi, căscă și începu să geamă, deznădăjduit. Grosvenor ghici că omului îi revenea memoria, dar îl lăsă să se ridice în picioare și să se apropie. Tehnicianul îi privi uimit pe cei doi și le spuse în cele din urmă: - Pot să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
avea limitele ei: putea fi folosită împotriva lui doar în afara navei, căci în interiorul acesteia ar fi declanșat o reacție prea violentă. Gândul acesta îi întări și mai mult hotărârea de a pătrunde în navă! Deodată, poarta metalică a cuștii se căscă și se închise fără zgomot după el. Ixtl se agăță de bara cea mai apropiată, apucând-o zdravăn. "Acum, nu mai am de ce să mă tem!" își spuse, îmbătat de propria-i putere. Se simțea sporit deopotrivă fizic și mintal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
Și, așa cum lumina asta îi tulbură ochii, un sunet ciudat îi zbuciuma nervii - un sunet înfricoșător, ca un bubuit de tunet, provocat de o colosală revărsare de energie. Nava continua să străbată spațiul, înfundându-se din ce în ce mai rapid în hăul negru, căscat între galaxia spiralată, în care Pământul reprezenta doar un punct rotitor, și o altă galaxie, aproape la fel de imensă. Pe acest fundal se desfășura acum o luptă decisivă: cea mai mare și mai ambițioasă expediție trimisă vreodată în spațiu înfrunta cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
întrebă el apăsând pe încă o tastă, care declanșa un sunet ca un clinchet de clopoței. - Parcă aș fi iar copil și aș fi trimis la culcare murmură McCann. Tii, ce somn mi s-a făcut! Și, fără să vrea, căscă. Grosvenor deschise sertarul unei măsuțe de lângă instrument și scoase de acolo doua caschete dintr-un material translucid. - Pune-ți-o pe cap, îi spuse el geologului, întinzându-i una dintre caschete și punându-si-o pe cealaltă pe propriu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
că, vezi Doamne, no tengo dinero, că sînt victima inflației din țările din Est, a Mafiei care mănîncă veniturile poporului... M-am Încumetat să dau și un telefon la numărul indicat În scrisorile Florichii londoneze, dar la capătul firului se căsca - vorba scrisorii măsluite de Gaițele lui Kirițescu - „neantul, maman!“ De ce să cedez? Nu am cedat. I-am mai trimis un mail Florei More, cu rugămintea de a mă scuti de suma deja redusă sau de a mi-o Împrumuta fie
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
-i Înghețaseră degetele de la picioa rele uitate În zăpadă și nasul și mîinile și fața și ure chile (pe toate și le atingea cu arătătorul Înfășurat În bla nă), ba și dege tele de la mîini erau să-i Înțepenească În timp ce căsca ochii la „ég“. Fiul Pomeanului se Închină și Îndrăzni: „Én is beszélek magyarul!“ Nu-l Înțelese nimeni. Totuși, În graiul acelor oameni toate cuvintele care numeau mădulare ale trupului sunau la fel ca-n limba ungurească. Descoperiră uimiți că se
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ivi de oriunde. Într-o seară, un băiat își îmbrăcase cd-player-ul într-o cutie de lemn, l-a încărcat pe un cărucior, pe care îl plimba pe Podul Rialto înspre piața de pește și oamenii dansau în jurul lui. Cute! Vigilență. Cască bine ochii în ce autobuz urci, mai ales dacă ești obosit. În ultima seară, am zis hai să luăm autobuzul până la hotel, deși era doar la vreo 10 minute de mers pe jos. După jumătate de oră, eram îngroziți, într-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
exclus din partid-Pozdare urmând liceul și institutul și devenit inginer-Pozdare reprimit în partid -Pozdare inginer-șef și director general al uzinei-Pozdare schimbat din funcție în urma unui incident), se distruge atotstăpânitoarea surpriză romanescă, dispare capacitatea hipnotică a diegezei; o prăpastie se cască astfel între romanul clasic și noul tip de antiroman.“ George Morărel are mult umor. Păcat că acest umor este involuntar. Solemnitate inadecvata În volumul său Sonete 1 (prefață de A.I. Brumaru, Brașov, 2006), Adrian Munteanu este solemn de la prima și
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
vârsta măritișului, Silvana devine soția unui bărbat lipsit de sensibilitate și posesiv, Ivan. Ori de câte ori el își manifestă, în stilul lui brutal, dorința de a face dragoste, ea simte o repulsie și nu-i poate îndeplini dorința. Între cei doi se cască o prăpastie. În mod fatal, femeia se îndrăgostește de alt bărbat, Dragoș, dar și apropierea de el este dificilă: „Accept să luăm masa împreună. Nu vreau decât un ceai. Ard. Habar n-am cât pricepe el din mine. În expresia
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
aduse aminte de descrierea comică făcută de Kierkegaard oamenilor ce fac Înconjurul lumii ca să vadă râuri și munți, stele noi, păsări cu penet rar văzut, pești curios deformați, rase ridicole de oameni - turiști ce se lasă pradă stuporii bestiale ce cască gura la existență și crede că a văzut ceva. Aceasta nu-l putea interesa pe Kierkegaard. El căuta Cavalerul Credinței, adevăratul copil minune. Adevăratul copil minune, stabilindu-și relațiile cu infinitul, e complet acasă la el În finit. Capabil de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Capabil de a purta giuvaerul credinței, făcând mișcările infinitului, și În consecință neavând nevoie de nimic altceva decât de finit și de obișnuit. Pe când alții caută cu ardoare extraordinarul din lume. Sau Își doresc să fie aceea la care se cască gura. Ei Înșiși Își doresc să fie păsările cu penet rar văzut, peștii curios deformați, rasele ridicole de oameni. Numai domnul Sammler, Întins, un trup bătrîn lung cu pomeți cărămidoși și părul de la spate adesea electrizat ridicat pe ceafă - numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
să Îi insufle putere. Dar, după cum s-a dovedit ulterior, o pregătise pentru moarte fără s-o Împărtășească. Ea fusese omorâtă, el nu. Ea absolvise cursul, el nu. Groapa se adâncise, lutul și pietrele Poloniei, locul lor de naștere, se căscaseră. El tocmai fusese orbit, avea fața amorțită și nu Își dăduse seama că sângerează pînă nu se dezbrăcaseră și văzuse sângele pe haine. Când ajunseră goi ca un copil În pântecul mamei, iar groapa fu probabil suficient de adâncă, gloanțele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
În sus, cu obrajii În flăcări, ochii căprui, distanțați implorau ajutor. Sau cugetau ce să facă. Ce ar trebui să facă? Ca un om bâjbâind Într-un râu În căutarea unui obiect pierdut În timp ce se holbează la cer, cu gura căscându-i-se din barbă. Dar nu voia să lase din mână Minox-ul. Ținea un braț Întins În sus, departe de adversar. Greutatea corpului vânjos Îmbrăcat În costumul brun-roșcat Îl strivea. Avusese ghinionul să-i reușească poza. Negrul dădea să apuce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
doar zilele sau săptămânile următoare aveau să-l scoată. Sau să-l Înece. Putea fi ucis tatăl său? Zăcea, oare, acum, Într-un mormânt neștiut, În pământuri străine? Dincolo de acest gând nu mai putea merge. Simțea că sub el se cască o prăpastie. Amețea privind-o. Nu era decât Întuneric și durere. Apoi Îi revenea În minte vestea că fratele lui s-ar fi Întors, ar fi Învins toate obstacolele și ar fi devenit Marele Maestru al Ordinului Cuceritorilor. Nici asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
lase iarăși În beznă. Pe mă-sa, s-a auzit o voce de bariton, credeam c-au venit iar gaborii, acum chiar că mi s-a dus dracului coafura. Coafura? Tu-i zici la casca aia coafură? Scumpo, aia-i cască de motociclist, scoate-o când mai vii p-aci! Unde naiba ați fost? i-a Întrebat Bob. Hai s-o ștergem de-aici. Se mai liniștise, stătea cu brațele Încucișate și cu mâinile la subsuori, de parcă i-ar fi fost
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
acum și el pe trupurile culcate la pământ, se Împie dica la răstimpuri și se prăbușea sprijinindu-se În coate de vreunul dintre cei căzuți. Mulțimea se mai rărise și a văzut capete sparte, trupuri pline de sânge și guri căscate cu buzele rupte. Chipurile lor nu exprimau nici frică, nici furie, ci un amestec de vid și de euforie, ca și cum cei care locuiseră În aceste corpuri le părăsiseră de mult. Zgomotul teribil de mai Înainte nu se risipise În Întregime
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Adam. De-aia suntem singuri și părinții noștri nu ne țin alături de ei. Nu, i a răspuns Johan, nu, tu n-ai făcut nici un rău. Nu-ți face griji, nu ești singur. Sunt lângă tine. Johan, hei, nu-ți mai căsca așa ochii! Farah i a strâns puternic mâna. Ascultă, de ce stai cu ochii căscați!? E foarte neplăcut. Arăți Îngrozitor! Acum putem să plecăm? Te rog... Nu vreau să mai rămân aici! Dar atracția principală nici n-a-nceput, a protestat
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
chelnerul care-l căuta, chelnerul care era fără Îndoială din insule și Înțelesese că unul ca Adam n-avea ce să caute În locul ăsta. Chelnerul și-a ridicat mâna să le facă semn soldaților cu degetul Îndreptat spre el. Își căscase ochii de spaimă, iar Adam și-a zis că era prima dată În viața lui când cuiva i se făcea frică de el. A auzit tropotul cizmelor pe pardoseala de marmoră a holului și a Înțeles că trebuie să fugă
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
să gâfâie, ochii Îi străluceau ca ai unui copil, un copil care la trezirea dintr-un somn lung găsește un dar la capul patului. Tabloul Înfățișa doi lei și un tigru care atacă un armăsar murg ca brat, cu ochii căscați de teroare. Călărețul, un alb, părea minuscul și neajutorat, Însă ciudat de calm, ca și cum și ar accepta soarta. Ei i se făcuse milă de bietul călăreț, care nu arăta la fel de nesuferit precum cei din primul tablou, prin urmare n-ar
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
țesătura sacului. Cuvinte evitate printr-un exces de cuvinte. Frânturi de gând. Lucruri care dor. Încă mai dor... El se numea Noi-nu-facem-așa-ceva M-am surprins pe când răsfoiam înapoi și m-am privit cum săream pagini și cum, acolo unde se căscau hăuri, mâzgăleam ornamente și omuleți din liniuțe. Înflorituri inutile, povestite în grabă cu scopul de a distrage atenția, îmi ieșeau din mână pentru a fi îndată înnegrite: la o parte cu ele! Acum lipsesc elementele de legătură ale unui proces
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]