2,216 matches
-
cm și înălțimi ce depășesc 30 m. Sunt prezente angiosperme ca: Anemone ranunculoides, Arum orientale, Carex pilosa, Convallaria majalis, Dentaria bulbifera, Dentaria glandulosa, Galium odoratum, Galium schultesii, Glechoma hirsuta, Scilla bifolia (în stratul erbaceu), respectiv Crataegus monogyna, Euonymus verrucosa, Rosa canina (în stratul arbustiv) și Acer tataricum, Carpinus betulus, Quercus dalechampii, Quercus petraea, Quercus robur (în stratul arborescent). B. Fauna: este alcătuită din: moluște gasteropode: melcul de livadă (Helix pomatia), Limax sp.; insecte: rădașca (Lucanus cervus); amfibieni: broasca râioasă de pădure
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
capillata, Taraxacum bessarabicum, Thalictrum minus, Thlaspi arvense, Thlaspi perfoliatum, Thymelaea passerina, Tragopogon pratensis, Trifolium arvense, Trifolium medium, Turritis glabra, Vaccaria pyramidata, Vicia cracca, Vicia dumetorum, Xanthium spinosum (în stratul erbaceu), pe Clematis recta, Clematis vitalba, Crataegus monogyna, Loranthus europaeus, Rosa canina, Rosa gallica, Rubus candicans, Prunus spinosa (în stratul arbustiv) și Aesculus hippocastanum, Betula verrucosa, Carpinus betulus, Cerasus avium, Fagus orientalis, Fagus sylvatica, Fagus taurica, Quercus dalechampii f. lancifolia, Quercus dalechampii f. pinnatifida, Quercus pedunculiflora, Quercus petraea f. platyphylla, Quercus polycarpa
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
austriaca ssp. jacquinii, Veronica chamaedrys, Veronica didyma, Veronica hederifolia, Veronica longifolia, Veronica opaca, Veronica orchidea, Veronica prostrata, Veronica spuria, Vicia cracca, Vicia lathyroides, Vicia pannonica, Vicia striata, Vicia tetrasperma, Vicia villosa, Vinca herbacea, Vinca minor, Viola ambigua, Viola arvensis, Viola canina, Viola odorata, Viola persicifolia, Viola pumila, Xanthium spinosum, Xanthium strumarium, Xeranthemum annuum, Xeranthemum foetidum (în stratul erbaceu), respectiv Amygdalus nana - migdal pitic, Cerasus fruticosa, Colotrechnus subcoeruleus, Colotrechnus viridis, Cornus sanguinea, Crataegus monogyna, Euonymus europaea, Genista tinctoria, Lycium halimifolium, Prunus spinosa
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
pumila, Xanthium spinosum, Xanthium strumarium, Xeranthemum annuum, Xeranthemum foetidum (în stratul erbaceu), respectiv Amygdalus nana - migdal pitic, Cerasus fruticosa, Colotrechnus subcoeruleus, Colotrechnus viridis, Cornus sanguinea, Crataegus monogyna, Euonymus europaea, Genista tinctoria, Lycium halimifolium, Prunus spinosa, Rhamnus cathartica, Rhamnus tinctoria, Rosa canina, Rosa gallica, Rosa pimpinellifolia, Rubus caesius, Rubus canescens, Sambucus ebulus, Sambucus nigra (în stratul arbustiv) și Quercus robur, Ulmus foliacea (în stratul arborescent). B. Fauna: dintre insecte, la Valea lui David întâlnim pe: Acaenitus dubitator, Achalcerynis lindus, Acrida hungarica, Aiolopus
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Ventenata dubia, Verbascum phlomoides, Verbena officinalis, Veronica acutifolia, Veronica byzantina, Veronica chamaedrys, Veronica hederifolia, Veronica montana, Veronica multifida, Vicia angustifolia, Vicia cracca, Vicia dumetorum, Vicia sativa, Vinca herbacea, Vinca minor, Viola x adulterina, Viola alba, Viola arvensis f. agrestis, Viola canina, Viola collina, Viola elatior, Viola mirabilis, Viola sylvestris, Viola tricolor var. luteola, Viscaria vulgaris, Xeranthemum annuum (în stratul erbaceu), Berberis vulgaris, Cornus mas, Cornus sanguinea, Corylus avellana, Crataegus monogyna, Euonymus nana voniceriul pitic, Euonymus europaea, Rhamnus frangula, Rhamnus tinctoria, Rosa
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Viola collina, Viola elatior, Viola mirabilis, Viola sylvestris, Viola tricolor var. luteola, Viscaria vulgaris, Xeranthemum annuum (în stratul erbaceu), Berberis vulgaris, Cornus mas, Cornus sanguinea, Corylus avellana, Crataegus monogyna, Euonymus nana voniceriul pitic, Euonymus europaea, Rhamnus frangula, Rhamnus tinctoria, Rosa canina, Rosa dumetorum, Rosa gallica, Rosa villosa, Rubus tomentosus, Sambucus ebulus, Sambucus nigra, Viburnum opulus, Vitis sylvestris (în stratul arbustiv), respectiv Acer campestre, Acer pseudoplatanus, Acer tataricum, Anchusa x procopiani, Carpinus betulus, Fagus sylvatica, Malus sylvestris, Prunus avium, Quercus x corcyrensis
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
nemorosa, Scorzonera cana f. simplex, Senecio vernalis, Senecio vulgaris, Sideritis montana, Silaum silaus, Sisymbrium orientale, Stipa capillata, Teucrium polium, Tragopogon pratensis, Trifolium repens, Verbena officinalis, Veronica beccabunga, Viscaria vulgaris, Xeranthemum cylindraceum (în stratul erbaceu) și Crataegus monogyna, Prunus spinosa, Rosa canina, Sambucus nigra, Viburnum lantana (în stratul arbustiv). B. Fauna fosilă este alcătuită din specii de moluște salmastre caracteristice începutului Basarabianului. Bivalve: Mactra pallasi, Tapes gregarius ponderosus; Gasteropode: Gibbula podolica insperata. Această faună este foarte bine conservată, cu valve întregi (chiar
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
mucoasa orală și va avea rol în dirijarea erupției dentare. Din lama dentară primară, spre interior (oral) se dezvoltă o a doua lamă, “lama dentară secundară”, din care se dezvoltă 20 dinți permanenți, de înlocuire: 4+4 incisivi. 2+2 canini, 4+4 premolari; b) faza de histodiferențiere, denumită și faza de clopot, se instalează la fiecare mugure dentar imediat după constituire. Se concretizează prin faptul că celulele se grupează pe funcții caracteristice și prin rate diferite de multiplicare dau forma
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
primară, care se dezvoltă din lama dentară primară, și care cuprinde toți dinții temporari și molarii permanenți (32 = 20 + 12); - dentiție secundară, care se dezvoltă din lama dentară secundară și care cuprinde toți dinții permanenți (de înlocuire) - 8 incisivi, 4 canini și 8 premolari. Familia dentară este constituită din totalitatea dinților care aparțin a două generații succesionale, dar care erup în aceeași poziție. Premolarii sunt în aceeași familie cu molarii temporari, cu toate că nu sunt în aceeași dentiție. 5.2. Criterii morfo-funcționale
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ocluzale, la grupul frontal (incisivo-canin) aceste fețe sunt reduse la dimensiunea unei margini și de aceea se numesc margini incizale. Suprafețele cu orientare verticală sunt în general convexe, cu două excepții unde apar concavități: pe fețele orale ale incisivilor și caninilor, în două treimi incizale și pe fețele proximale ale unor laterali, în zona de protecție a papilelor gingivale. Când unim convexitățile maxime ale suprafețelor verticale ale unui dinte extras, obținem ecuatorul anatomic (Fig. 24 a). Deoarece dinții au o înclinare
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cuspizi, b) lobi, c) creste, d) tuberculi și e) cingulumuri. a) Cuspidul (Fig. 33) reprezintă extremitatea liberă a lobului dentar și are formă de piramidă cu patru laturi și vârful circumscris în bază. După numărul cuspizilor, dinții pot fi: monocuspidați (canin), pluricuspidați (premolari, molari). La dinții pluricuspidați, fiecare cuspid se identifică prin poziția pe care o ocupă pe fața ocluzală. La bicuspidați (premolari) sunt cuspizii vestibulari și orali, la tetracuspidați sunt doi cuspizi vestibulari și doi orali, iar la molarii cu
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
temporari maxilari este cu 2,8 mm mai mică decât a dinților succesionali de înlocuire, le temporar este mai mic decât Ic permanent cu 2,5 mm. Incisivul lateral temporar - mai mic ca incisivul lateral permanent cu 1,3 mm, caninul temporar este cu 0.6 mm mai mic decât cel definitiv, iar molarul 1 temporar este mai mare ca premolarul 1 cu 0,1 mm, molarul 2 temporar fiind mai mare ca premolarul 2 cu 1,6 mm. Acest fapt
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
7.2. Particularități de grup Grupul incisiv - Incisivii centrali și laterali temporari seamănă cu cei permanenți, dar au dimensiuni mai reduse; coroanele au formă mult mai constantă, iar rădăcinile sunt relativ mai lungi față de coroane, având apexul curbat vestibular. Grupul canin - Caninii temporari au formă asemănătoare cu cei permanenți, dar sunt mai lați (raportat la înălțime) și mai ascuțit. Coroanele sunt mai scurte și se termină cu un cuspid ascuțit. Segmentele marginii incizale se întâlnesc cu fețele proximale în zona cea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
2. Particularități de grup Grupul incisiv - Incisivii centrali și laterali temporari seamănă cu cei permanenți, dar au dimensiuni mai reduse; coroanele au formă mult mai constantă, iar rădăcinile sunt relativ mai lungi față de coroane, având apexul curbat vestibular. Grupul canin - Caninii temporari au formă asemănătoare cu cei permanenți, dar sunt mai lați (raportat la înălțime) și mai ascuțit. Coroanele sunt mai scurte și se termină cu un cuspid ascuțit. Segmentele marginii incizale se întâlnesc cu fețele proximale în zona cea mai
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
radicular. Participă la realizarea ocluziei prin contactul marginii incizale mandibulare cu fața palatină a antagonistului (raport psalidont) sau margine pe margine (raport labiodont). Funcțional participă în principal la realizarea fizionomiei și foneticii, iar secundar la incizia alimentelor. 8.2. Grupul canin - 4 dinți, 2 maxilari și 2 mandibulari, câte unul pe fiecare hemiarcada. Succed incisivilor prin poziția lor pe arcadă și se dezvoltă din lama dentară secundară. Erup în intervalul 9-12 ani. Împreună cu incisivii formează grupul incisivo-canin. Prezintă doi lobi de
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
o formă pentagonală, cu convexitatea maximă determinată de cingulum; prezent în treimea cervicală. Prezintă două creste marginale (mezial și distal) care se unesc cu cingulum. Sub foramen caecum este de asemenea prezentă o creastă centrală ce împarte fața orală a caninilor în doi versanți: mezial și distal. Marginea incizală, în V, cu vârful mai aproape de mezial, dă un aspect de cuspid (dinte monocuspidat). Fețele proximale sunt triunghiulare, eu baza situată cervical și convexitatea maximă în treimea incizală și vestibulară. Sunt dinți
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
drepte cu fețele proximale, unghiul disto-incizal fiind ușor rotunjit; -fața mezială a coroanei este mai puțin înaltă decât cea distală, astfel încât marginea incizală este descendentă spre distal; -crestele marginale de pe fața linguală sunt mai evidente decât la incisivul central mandibular. CANINUL MAXILAR (fig. 40), 1.3., 2.3. înălțime totală = 26,5 mm înălțime radiculară = 17 mm diametrele: - coronar MD = 7,5 mm -cervical MD = 5,5 mm -coronar VP = 8 mm -cervical VP = 7 mm Erupe la 11-12 ani. Coroana
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
un cingulum proeminent din care pornesc crestele de smalț (două marginale și una mediană); - fețele proximale prezintă în treimea de colet câte o depresiunea longitudinală sub formă de șanț; - rădăcina este foarte voluminoasă, fiind triunghiulară sau ovalară pe secțiune transversală. CANINUL MANDIBULAR (fig. 41). 3.3., 4.3. -înălțime totală = 25,5 mm -înălțime radiculară = 16 mm -diametre: - coronar MD = 7 mm - cervical MD = 5,5 mm - coronar VL = 7,5 mm - cervical VL = 7 mm Erupe la 9-10 ani. Asemenea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mm - cervical MD = 5,5 mm - coronar VL = 7,5 mm - cervical VL = 7 mm Erupe la 9-10 ani. Asemenea omologului superior, este un dinte de tranziție între grupul frontal și cel lateral. Coroana are aspect mai alungit decât a caninului maxilar, putând fi și ea comparată cu un vârf de lance. Se diferențiază de caninul maxilar prin următoarele particularități: - coroana este mai alungită datorită diferenței mai mari între diametrele mezio-distal și cervico-incizal; t marginea incizală are un vârf mai pronunțat
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Erupe la 9-10 ani. Asemenea omologului superior, este un dinte de tranziție între grupul frontal și cel lateral. Coroana are aspect mai alungit decât a caninului maxilar, putând fi și ea comparată cu un vârf de lance. Se diferențiază de caninul maxilar prin următoarele particularități: - coroana este mai alungită datorită diferenței mai mari între diametrele mezio-distal și cervico-incizal; t marginea incizală are un vârf mai pronunțat, versantul distal este mai lung și mai înclinat. Unghiul disto-incizal este mai rotunjit; - cingulum și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mai atenuate; - fața mezială a coroanei continuă fața mezială a rădăcinii, în mod excepțional, poate avea două rădăcini sau două canale radiculare (vestibular și lingual - fig. 42). PREMOLARUL 1 MAXILAR (fig. 43), 1.4., 2.4., este situat distal de canin, fiind primul dinte al grupului lateral, înălțime totală = 21 mm înălțime radiculară =14 mm diametre: - coronar MD = 7 mm - cervical MD = 5 mm - coronar VP = 9 mm - cervical VP = 8 mm Erupe la 10-11 ani. Coroana are formă paralelipipedică, iar
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cervical MD = 5 mm - coronar VP = 9 mm - cervical VP = 8 mm Erupe la 10-11 ani. Coroana are formă paralelipipedică, iar pe secțiune transversală are formă asemănătoare unui dreptunghi cu unghiuri rotunjite. Fața vestibulară are contur pentagonal asemănător cu al caninului, dar cu dimensiuni mai reduse și cu “V”-ul marginii ocluzale mai 'deschis și mai rotunjit. Marginea cervicală este în formă de semicerc, cu convexitatea spre ocluzal. Marginea ocluzală este formată din două segmente inegale, cel mezial fiind mai lung
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mm -coronar VL = 7,5 mm -cervical VL = 6,5 mm Erupe la 10-12 ani. Coroana are formă cilindrică, marcată de o mare diferență între înălțimea feței vestibulare și a feței linguale. Fața vestibulară are un contur asemănător cu al caninului, dar cu dimensiuni mai reduse și cu “V”-ul ocluzal mult mai deschis. Marginea cervicală are formă de semicerc cu concavitatea orientată ocluzal. Marginile proximale sunt ușor curbe și convergente spre colet, cea distală fiind mai scurtă și mai convexă
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mai multe posibile variante morfologice: -cu cinci cuspizi, asemănător molarului 1, dar dimensional redus; -cu patru cuspizi, asemănător molarului 2, dar cu dimensiuni mai reduse. CAPITOLUL 10 CARACTERISTICI MORFOLOGICE COMPARATIVE ÎN CADRUL GRUPELOR DENTARE Grupul incisiv (Fig. 52) face parte, alături de canini, din grupul dinților frontali, iar caracterele de diferențiere din cadrul acestui grup pot fi sistematizate în caractere de diferențiere a incisivilor maxilari de cei mandibulari și caractere de diferențiere a incisivilor aceleiași arcade. Grupul canin (Fig. 53) Grupul premolar (Fig. 54
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
incisiv (Fig. 52) face parte, alături de canini, din grupul dinților frontali, iar caracterele de diferențiere din cadrul acestui grup pot fi sistematizate în caractere de diferențiere a incisivilor maxilari de cei mandibulari și caractere de diferențiere a incisivilor aceleiași arcade. Grupul canin (Fig. 53) Grupul premolar (Fig. 54) sunt primii dinți aparținând grupului lateral și se caracterizează prin prezența a cinci fețe (patru axiale și una ocluzală). Grupul molar (Fig. 55) CAPITOLUL 11 ARCADELE DENTO-ALVEOLARE Arcadele dentare sunt-constituite din gruparea dinților în
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]