33,486 matches
-
și la despărțire, plecînd spre Los Angeles, ridicînd spre mine un braț în semn de salut, mi se păruse că-l aud rostind clasica, obsesiva injoncțiune, prin duduitul ce-l scotea motorul Ogarului cenușiu ambalat... Tot timpul, în drum spre capitala Californiei, mă gîndisem la bătrînul Cato din Utica și la senatul roman în care verbul făcea istorie.
Coasta Pacificului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17114_a_18439]
-
spună și alta a rostit - nu ne permitem să ne închipuim că n-a citit Florile de mucigai, încît să le înghesuie la capitolul pamfletelor politice ale lui Arghezi. * Cu prilejul lansării candidaturii sale pentru funcția de primar general al Capitalei, dl Cătălin Chiriță a încercat o formulă pe care au respins-o și "cederiștii" - mîndru de izbînzile sale din cartierul Ferentari, pe care îl păstorește ca primar de sector, dl Chiriță ar fi vrut să facă din tot Bucureștiul un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17133_a_18458]
-
de sector, dl Chiriță ar fi vrut să facă din tot Bucureștiul un Ferentari. Ceea ce sună rău, indiferent de optimismul actualului primar al sectorului 5 și de impresiile sale personale despre cartierul Ferentari. * La rîndul său, actualul primar general al Capitalei și-a alcătuit o imagine publicitară prin care alegătorii sînt îndemnați nici mai mult, nici mai puțin decît să voteze "cu INIMA". Inima e semnul electoral al partidului cu care defilează dl Viorel Lis, fostul om iscusit. Dar pentru a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17133_a_18458]
-
s-au certat cu propriile lor partide. Acești primari se pare că au luat mult prea în serios ideea că au primit un vot pe deasupra partidului din care făceau parte. Un exemplu în această privință e actualul primar general al Capitalei, dl Viorel Lis, sau primarul Iașului, dl Simirad. Iau lucrurile în ordine inversă. Dl Simirad și-a născocit un partid al moldovenilor, pornind de la ideea că e un primar destoinic, iar dl Viorel Lis a părăsit PNȚCD-ul și s-
Cît contează un primar by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17134_a_18459]
-
un primar destoinic, iar dl Viorel Lis a părăsit PNȚCD-ul și s-a atașat unui partid de buzunar, cel al Tinerei Generații, avînd impresia că a cîștigat o mare suprafață politică în timp ce a jucat rolul de primar general al Capitalei. Se pare că atît dl Simirad cît și dl Lis s-au înșelat. Ceea ce întărește părerea subsemnatului că în materie de alegeri locale cîștigă cel mai bine plasat politic dintre candidați. S-a tot spus că în marile orașe există
Cît contează un primar by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17134_a_18459]
-
conduce la efecte benefice acolo unde celelalte argumente - ale economiei sau ale politicii - lipsesc. Mă gândeam la toate acestea privind drapelul alb-roșu-verde ale Ungariei fluturând dezinvolt pe o splendidă clădire din Dupont Circle, zona artistică a Washingtonului. Viața culturală a capitalei americane, mult mai conservatoare decât a New York-ului, are un metabolism propriu, distinct și fascinant pentru cel care ajunge să-i pătrundă misterele. Dupont Circle reprezintă, din acest punct de vedere, un fel de chintesență a manifestărilor culturale. Numele zonei
Chibiț în Dupont Circle by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17136_a_18461]
-
e un exces intenționat din partea ziaristului, doritor să atragă atenția și, poate, să sugereze și puternica implantare a cuvîntului în română: ""Mîna a doua" sau "secăndul""; "ce se mai vinde prin "secănduri""; "se vînd, la second, cu o bogată căptușală" (Capitala, 25, 2000, 7). Fragmentele citate ilustrează un proces bine definit de evoluție semantică și de productivitate lexico-morfologică: se pare că în vorbire second hand a căpătat (transfer metonimic perfect normal) și sensul de "magazin unde se vînd mărfuri la mîna
"Secănd" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15801_a_17126]
-
numit de toți (cu majusculă). Cum se ajungea aici? Pe calea ferată, dacă veneai de la Ploiești. Sau cu mașina de călători a lui nea Toma, un Renault rablagit, despre care am mai scris, - dacă aveai cinstea să vii tocmai din capitala țării, București. Că veni vorba... Nea Toma era tatăl viitorului medic renumit Constantin Georgescu, căruia noi, mai mici, îi ziceam Costică, nu fără respect, el fiind cel mai reușit băiat al urbei. Doctorul Georgescu, despre care scriseră ziarele și îl
La Monument by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15819_a_17144]
-
pentru o lucrare cu orice temă sociologică, o bibliografie completă și chiar la zi. Ajuns profesor de sociologie la Iași, a fost surprins de dezlegările finalmente ale războiului. Și cum avea în el demonul organizării structurilor intelectuale, aici încă, în capitala Moldovei, pune temeliile Asociației pentru Știință și Reformă Socială cu scopul, evident, de a pregăti publicul intelectual pentru reformele ce stăteau să vină. Mutat între timp la București, dă viață societății de el create la Iași, organizînd cicluri de prelegeri
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
uri de sine devenite, de la o vreme încoace, semnul distinctiv al românilor, consecință a unei identități periclitate și alterate. Dacă, totuși, vorbim de revizuiri literare, atunci ar trebui să reinterpretăm opera acestor scriitori prin prisma scrierilor lor, multe dintre ele capitale, de după 1947. E singurul lucru care contează. Poate părea surprinzător, dar la distanță, oarecum pe aceeași poziție, l-am putea include aici pe Eminescu. Mitizați, într-o epocă în care era interzis și mortificat spiritul critic, acești scriitori au fost
Revizuiri și... revizuiri by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/15825_a_17150]
-
știe că Costache Negri a risipit, pentru aceste înalte scopuri, valoarea unei moșii proprii). Alecsandri pornea, pe spezele sale, în cea dintîi misiune diplomatică a sa (apoi a avut și altele, petrecîndu-și vremea plăcut ca ambasador al țării sale în capitala Franței, unde trăiește ultimii cinci ani din viață, pe care a descris-o, apoi, într-o scriere rămasă celebră (Istoria misiilor mele politice). Era poet (la Paris, în 1853, publicase primul său volum, Doine și lăcrimioare) și, în plus, avea
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
de trimisul, totuși, diplomatic se reduceau la îndemnul: "Du-te și fă cum te-or povățui inima și conștiința". Totul depindea, așadar, de priceperea și harul poetului diplomat. Era în februarie 1859 și drumul prin care trecu, pînă ajunse în capitala Franței, era acoperit de nea, timpul fiind friguros foarte, ceea ce nu-i plăcea poetului. Aici, la Paris, ceru, mai întîi, protocolar audiență ministrului de Externe, contele Walewski. Fu primit cu amabilitate "în acel sanctuar atît de important unde astăzi se
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
personalități diplomatice de aici, de la prințul Napoleon, la contele Kisseleff, la Lamartine, "dulcele poet al inimelor tinere, eroul poetic al revoluției de la 1848, deși ajuns acum în iarna vieții, totuși poartă pe a sa frunte largă aureola geniului". La Torino, capitala Sardiniei, găsi aprobare entuziastă pentru actul săvîrșit de români la 24 ianuarie 1859, de la regele Victor Emanuel la contele Cavour, întrucît și Italia nutrea ardent visul unificării statale. Despre momentele cele mai importante ale misiunii sale diplomatice, poetul l-a
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
la contele Cavour, întrucît și Italia nutrea ardent visul unificării statale. Despre momentele cele mai importante ale misiunii sale diplomatice, poetul l-a informat, prompt, pe Cuza, sfătuindu-l, printre altele, să-l numească, în locul său, ca trimis diplomatic în capitala Franței, pe fratele său Iancu Alecsandri. Iar el s-a întors, încununat de triumf, acasă. Nu același lucru a obținut lealul Costache Negri. De același lucru a avut parte doctorul Ludovic Steege în misiunea sa în capitala Austriei, unde ministrul
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
trimis diplomatic în capitala Franței, pe fratele său Iancu Alecsandri. Iar el s-a întors, încununat de triumf, acasă. Nu același lucru a obținut lealul Costache Negri. De același lucru a avut parte doctorul Ludovic Steege în misiunea sa în capitala Austriei, unde ministrul de Externe refuză să primească scrisoarea oficială a principelui Cuza. Alecsandri a publicat, în Convorbiri literare din 1878, scrierea memorialistică despre Istoria misiilor mele politice. Dl Teodor Vârgolici, bunul meu coleg de breaslă și prieten, a reprodus
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
face big ? Replica autorității comerciale a venit într-unul din numerele următoare ale aceleiași reviste: BIG însemna Băcănie, Industriale, Gospodina, fiind așadar un acronim, o reuniune de inițiale! Cele mai multe firme actuale conțin acronime. Un mic magazin de pe strada Turda din Capitală se numea GULEA. Cunoscutul regizor a fost afectat de folosirea numelui său machidonesc, știindu-l unic în România. A aflat însă că patronii reuniseră litere din numele lor, de exemplu Guță, Lena și Ana, de unde rezultase numele de pe firmă. Revenind
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15848_a_17173]
-
mai găsește semenii. Cerul ne-a pedepsit pentru dorințele noastre necumpătate". Tîrziu, după ce își va fi luat pedeapsa, bătrînul Mărian care, după moartea fiicei sale Sevasta, a dat foc casei, părăsea Bucureștii, singur, în aceeași căruță cu care descinsese în capitală, neluînd cu sine decît vechea ladă "cu flori tăiate în lemn" adusă în tinerețe din satul spre care acum se întorcea "liniștit, nepăsător și senin la față", fără a privi în urmă. Destinul pedepsitor se împlinise. Celelalte scrieri (de după 1893
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
la produs"" (România liberă = RL 2264, 1997, 10); Sînt scoase la "produs" fetele de protocol" (EZ 1627, 1997, 3); "Sute de româncuțe au plecat la produs peste hotare" (arhiva Internet a Curierului zilei - Argeș); "Din nou la produs" (titlu, în Capitala, 3, 2000, 14) etc. (Citatele de mai sus provin din reportaje jurnalistice din ultimul deceniu; convergența lor lexicală e mare, dar trebuie judecată cu prudență, dată fiind medierea inevitabilă a discursului argotic de către ziaristul în căutare de senzațional și de
Producție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15935_a_17260]
-
comunismului sau fascismului, iar în celălalt caz, prin condamnarea lui ca neproducător de rating, de încasări, ca un elitism ce nu poate fi susținut din bani publici, fiindcă e minoritar. (în paranteză fie zis, nu declara recent primarul general al Capitalei că va spori bugetele teatrelor municipale, dar că va număra spectatorii și fiecare leu ca să vadă dacă efortul autorității a dat rezultate?). Semnalez eseul d-lui Nemoianu în speranța că vom putea organiza cît de curînd - România literară e gata
Estetismul, inamicul public numărul unu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15929_a_17254]
-
stepa dobrogeană și navighează în sus pe Dunăre, cu scurte popasuri la țărmul valah. Faptul că Andersen vede - e drept, cam în grabă - "ierboasa Valahie", după ce trecuse prin Grecia și Turcia, e un interesant subiect de analiză imagologică. Ajunși în capitala ungară, călătorii secolului al XIX-lea declarau, entuziasmați de baia turcească și de minaretul de aici, că se află la porțile Orientului; dacă mai apoi adăstau prin Țările Române, însemnările lor se reduceau, cel mai adesea, la o sumă de
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
scînteietor, mare, dar coaja aceea originală, formele vechi, nedezvoltate încă spre artă sau spre un specific al lor, nu pot fi încă astfel". Cele cîteva note despre București, ale cehului lasă impresia că acesta nu a fost tocmai încîntat de capitala română, în ciuda celor cîtorva exclamații admirative pe care le scapă, neconvingător, doar pentru a fi în ton cu un anume mod de a scrie. Citite singure, însemnările scriitorului ceh despre București, nu sunt prea interesante. Jan Neruda se limitează la
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
părăsit străzile principale, pentru a descoperi atmosfera orientală descrisă de Kunisch și de alții înaintea lui, convingându-se că "Parisul de pe Dâmbovița e un Paris oriental". Clișeizată, comparația cu Parisul îi e defavorabilă Bucureștiului, dar simpla alăturare a celor două capitale arată cât se schimbase orașul care lui Kunisch nu-i sugera nimic apusean. Jan Neruda - De la Praga la Paris și Ierusalim, trad. din cehă, selecție și tabel cronologic - Helliana Ianculescu, Ed. Minerva - bpt 1504, București - 2000, 396 p. Per pedes
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
întâmplase. Cu bunăvoința autorităților, mă întorsesem imediat pe calea aerului la București. Aici se făcuse haz pe chestia asta și mi se cumpărase imediat bilet de avion pentru a doua zi, ca să ajung la Varșovia la timp... Astfel încât ajunsesem în capitala Poloniei înaintea confraților mei ce călătoriseră încet cu trenul spre nord. Țin minte că din delegație făcea parte și buna noastră colegă Olga Zaicik. De atunci, îmi rămăsese un renume de zăpăcit și de uituc. Pe care, între timp, sper
Varșovia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15954_a_17279]
-
că atunci cînd s-au convins că timișorenii nu vor mai da înapoi, n-au mai respectat ordinele Ceaușeștilor. Mai mult, generalul Stănculescu a avut o foarte serioasă contribuție pe 22 decembrie la readucerea în cazărmi a armatei care împînzise Capitala cu tancuri. Din acest punct de vedere, generalul Stănculescu ar avea motive să se considere nedreptățit de pedeapsa primită. Dacă însă generalul Stănculescu însuși ar evalua propria sa evoluție în raporturile pe care le-a avut cu Ceaușeștii s-ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]
-
bărbații i le luaseră". Fraza este citată din Jean-Noel Kapferen, autor al unei cărți traduse mai demult și la noi. Istoria uitată, istoria compromisă Recent, sub pretextul unei așa-zise acțiuni gospodărești, un Vasile Gherasim, primar al sectorului 1 al Capitalei, a ordonat ștergerea tuturor inscripțiilor de pe zidurile Universității și ale Facultății de Arhitectură. Datînd în cea mai mare parte din timpul Revoluției și a demonstrației maraton din Piața Universității, aceste inscripții își căpătaseră un drept istoric la conservare. Din păcate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15974_a_17299]