6,961 matches
-
rea”. În al doilea rând, capitalismul democratic și dezvoltat occidental, care era, invers, nediferențiat „bun”, adică orice componentă a sa, indiferent de domeniu, era „bună”, cu precizarea notabilă că prin capitalism democratic și dezvoltat se înțelegeau în egală măsură realitățile capitalismului occidental contemporan, dar și ale României interbelice, considerată la vremea aceea ca fiind integrată în capitalismul occidental. În sfârșit, a treia realitate, incertă, era postcomunismul însuși, considerat a fi drumul plin de suferințe purificatoare pe care societatea românească trebuie să
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
orice componentă a sa, indiferent de domeniu, era „bună”, cu precizarea notabilă că prin capitalism democratic și dezvoltat se înțelegeau în egală măsură realitățile capitalismului occidental contemporan, dar și ale României interbelice, considerată la vremea aceea ca fiind integrată în capitalismul occidental. În sfârșit, a treia realitate, incertă, era postcomunismul însuși, considerat a fi drumul plin de suferințe purificatoare pe care societatea românească trebuie să-l parcurgă de la comunismul „rău” la capitalismul „bun”. La rândul său, motivul pentru care o ideologie
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
interbelice, considerată la vremea aceea ca fiind integrată în capitalismul occidental. În sfârșit, a treia realitate, incertă, era postcomunismul însuși, considerat a fi drumul plin de suferințe purificatoare pe care societatea românească trebuie să-l parcurgă de la comunismul „rău” la capitalismul „bun”. La rândul său, motivul pentru care o ideologie atât de primitivă a avut un succes atât de notabil și a dominat gândirea științifică, politică și pe cea cotidiană mai bine de un deceniu și jumătate trebuie căutat în sursele
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
comunismul însuși se baza pe o ideologie la fel de mitică a realității, pe care încerca să o impună prin intermediul educației obligatorii - de la învățământul obligatoriu și până la sistemele de educație politică destinate adulților. Succesul unei ideologii cotidiene care condamna comunismul și valoriza capitalismul occidental pe bază de mituri este ușor de înțeles, mai ales în condițiile în care mișcarea populară care a răsturnat comunismul românesc în 1989 nu a beneficiat de aproape nici un fel de pregătire ideologică de natură teoretică. Este mai dificil
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
companii uriașe la companii încă și mai mari, față de care așa-zișii „coloși” românești păreau niște simple secții de producție. Exact în perioada - anii 90 - în care politicienii români dornici să construiască o economie capitalistă „mărunțeau” întreprinderile fostei industrii socialiste, capitalismul dezvoltat trecea la concentrări uriașe de capital în domeniul comunicațiilor, al construcțiilor de automobile, al industriei aviatice, al instituțiilor financiare și bancare etc. La fel de puțin susținută teoretic era și prelungirea, pe cale politică, în postcomunism a mitologiei comuniste cu privire la economie și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
pe seama mitologiei comuniste cu privire la economie și societate, valorizând excesiv virtuțile economiei comuniste și pericolul extern la adresa societății românești. Iar o mixtură a celor două categorii de mituri - special selectate - care îmbinau excepționalismul românesc al perioadei interbelice cu virtuțile mitice ale capitalismului occidental a devenit ideologia politică dominantă a partidelor istorice pentru aproape un deceniu. Pe scurt, combinația dintre politică și mitologia ideologiei cotidiene, care descrie rețeta simplă a succesului electoral în primii ani de după comunism, era suficientă pentru a bloca, în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
reformele politice care au dominat tranziția postcomunistă au fost edificate în cea mai mare măsură pe baza unei duble imagini construite nu doar ideologic, ci chiar mitologic - cea referitoare la comunismul „cel rău”, care trebuie desființat, și cea referitoare la capitalismul „cel bun”, care trebuie introdus în societatea românească. Rezultatele au fost păguboase, atât direct, în forma efectelor nemijlocite ale reformelor, cât și indirect, prin crearea unui spațiu larg pentru tranziția spontană. Următoarea tranziție a societății românești, tranziția către prosperitate, nu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
indirect, prin crearea unui spațiu larg pentru tranziția spontană. Următoarea tranziție a societății românești, tranziția către prosperitate, nu se mai poate baza pe dominația ideologiei cotidiene. Ea trebuie să se întemeieze pe cunoașterea științifică atât a postcomunismului, cât și a capitalismului dezvoltat, căreia să i se asocieze sistemul de valori care conduce la guvernarea și dezvoltarea socială în folosul populației. Este vorba tot de o ideologie, căci valorile și alegerile politice continuă să joace un rol important în orientarea cunoașterii, însă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
față de comunism și postcomunism decât pe cunoașterea științifică a funcționării sistemului comunist și a societății socialiste, și a cărei înțelegere a economiei și societății era nu doar minimă, ci și puternic deformată, aceste paradigme au explicat trecerea de la comunism la capitalismul democratic și dezvoltat ca pe o simplă confruntare între susținătorii capitalismului și „nostalgicii socialismului”. În această confruntare, conform paradigmelor dominante, nu funcționau decât două variabile. Pe de o parte, „voința politică” de a face tranziția - sau, dimpotrivă, de a i
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
comunist și a societății socialiste, și a cărei înțelegere a economiei și societății era nu doar minimă, ci și puternic deformată, aceste paradigme au explicat trecerea de la comunism la capitalismul democratic și dezvoltat ca pe o simplă confruntare între susținătorii capitalismului și „nostalgicii socialismului”. În această confruntare, conform paradigmelor dominante, nu funcționau decât două variabile. Pe de o parte, „voința politică” de a face tranziția - sau, dimpotrivă, de a i se opune variabilă care se referea la conducerea politică și a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
preocuparea lor principală era îndreptată aproape exclusiv spre producție și condițiile acesteia, iar cele două componente care ar fi trebuit să lege nemijlocit și solid producția de piață - adică aprovizionarea cu materii prime și materiale și desfacerea producției (ceea ce în capitalism poartă denumirea „vânzări”) aveau un rol cu totul secundar între preocupările tehnocraților socialismului. Dacă există un impediment deopotrivă cultural și instituțional pe care socialismul a reușit să îl creeze în raporturile industriei socialiste cu piața, aceasta a fost tocmai separarea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
întâmpla oricărei întreprinderi producătoare din orice economie -, ci faptul că era concepută și construită astfel încât să răspundă cerințelor structurilor administrative superioare și nu celor ale utilizatorilor produselor. Tocmai în această inversare a criteriilor de decizie definește specificul socialismului real în raport cu capitalismul real. Iar discuția teoretică de mai sus cu privire la ideologii este importantă deoarece construcțiile teoretice ale comunismului ideologic - precum și cele ale capitalismului ideologic - au reușit să obtureze semnificativ caracteristicile reale și ale unui sistem, și ale celuilalt. Potrivit teoriei în forma
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și nu celor ale utilizatorilor produselor. Tocmai în această inversare a criteriilor de decizie definește specificul socialismului real în raport cu capitalismul real. Iar discuția teoretică de mai sus cu privire la ideologii este importantă deoarece construcțiile teoretice ale comunismului ideologic - precum și cele ale capitalismului ideologic - au reușit să obtureze semnificativ caracteristicile reale și ale unui sistem, și ale celuilalt. Potrivit teoriei în forma sa paradigmatică, comunismul este un sistem de producție și distribuție care ignoră piața, adică ce doresc și sunt dispuși să achiziționeze
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
esență, din două informații: una referitoare la volumul de produse pentru care există utilizatori, iar cealaltă referitoare la prețul pe care acești utilizatori sunt dispuși să îl plătească pentru a utiliza produsele respective. Până aici, ideologii comunismului teoretic și ideologii capitalismului teoretic împărtășesc aceeași paradigmă generală. De aici încolo însă, se despart. Ideologii capitalismului consideră - cu nuanțe care aici nu sunt interesante - că aceste două informații vin de pe piață și numai de pe piață, prin intermediul prețurilor rezultate din negocierile dintre cumpărători și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
utilizatori, iar cealaltă referitoare la prețul pe care acești utilizatori sunt dispuși să îl plătească pentru a utiliza produsele respective. Până aici, ideologii comunismului teoretic și ideologii capitalismului teoretic împărtășesc aceeași paradigmă generală. De aici încolo însă, se despart. Ideologii capitalismului consideră - cu nuanțe care aici nu sunt interesante - că aceste două informații vin de pe piață și numai de pe piață, prin intermediul prețurilor rezultate din negocierile dintre cumpărători și producători, așa-numitul raport între cerere și ofertă. Încă mai mult, s-a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
pluralitate atât de complexă de realități sociale - de la tehnologii și motivații și până la ideologii și sisteme de valori -, încât piața apare ca „o mână invizibilă”, singura capabilă să distribuie realist resursele în societate. Dincolo de propriul lor sistem de valori, ideologii capitalismului teoretic mai aduceau în sprijinul sistemului lor explicativ bogăția de date empirice ale evoluției pieței de-a lungul istoriei și, mai ales, în cele trei-patru secole de evoluție capitalistă a acesteia. Invers, ideologii comunismului sunt adepții „ingineriei sociale” - pe care
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
imediat al acestei raționalități. Industria, comună celor două moduri opuse de organizare economică și socială a societăților, comunistă și capitalistă, este revendicată ideologic de fiecare dintre ele. Nedumerirea ar fi trebuit să provină din faptul că, excepție făcând comunismul și capitalismul - care au adoptat, amândouă în același timp, același tip de producție pentru a construi două modele diferite de distribuție a resurselor în societate - știm deja că istoria societăților opune forme de organizare socială a producției în care producția și distribuția
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
se potrivește cu industria orientată către piață și, în consecință, trebuie distrusă sau măcar nu trebuie prețuită prea tare. Drept pentru care politicienii postcomunismului s-au întrecut în a o distruge și vinde la prețuri foarte mici. Paradigma comună a capitalismului și comunismului referitoare la valențele superioare ale producției industriale nu poate explica tocmai faptul că, din această rădăcină comună a producției, se desprind variante atât de radical diferite de distribuție și, în consecință, de organizare socială. De aceea, cele două
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
desprind variante atât de radical diferite de distribuție și, în consecință, de organizare socială. De aceea, cele două paradigme au făcut tot ce s-a putut pentru a se anihila reciproc. Încă de la începutul secolului XX, odată cu apariția comunismului real, capitalismul teoretic s-a străduit să demonstreze că socialismul teoretic nu poate exista, pentru simplul motiv că nu poți calcula prețurile într-un sistem științifico-administrativ care funcționează în lipsa pieței (Mises, 1981). La rândul său, socialismul teoretic s-a străduit să argumenteze
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
război mondial, cu economiile sale „planificate” pentru perioada conflictului militar, părea a susține acest argument. Evoluțiile economico-sociale postbelice păreau să-l infirme. Disputa mai continuă și astăzi, într-o formă însă mult dezechilibrată de înfrângerea practică a comunismului real de către capitalismul real, începând cu 1989. Toată această dezbatere teoretico-ideologică a avut însă slabe implicații asupra dezvoltării atât a comunismului real, cât și a capitalismului real. În istorie, atât una, cât și cealaltă dintre formele de organizare socială au ignorat în mare
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mai continuă și astăzi, într-o formă însă mult dezechilibrată de înfrângerea practică a comunismului real de către capitalismul real, începând cu 1989. Toată această dezbatere teoretico-ideologică a avut însă slabe implicații asupra dezvoltării atât a comunismului real, cât și a capitalismului real. În istorie, atât una, cât și cealaltă dintre formele de organizare socială au ignorat în mare măsură dezbaterea ideologică - deși s-au legitimat prin ea - și și-au urmat propriile linii evolutive, influențate mai degrabă de caracteristicile socio-economice și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
legitimat prin ea - și și-au urmat propriile linii evolutive, influențate mai degrabă de caracteristicile socio-economice și culturare ale societăților în care au evoluat decât de principiile de acțiune identificate de ideologi. Într-un fel, atât comunismul real, cât și capitalismul real au semănat în mare parte cu cărăbușul, despre care se spune că inginerii au calculat că nu poate să zboare din cauza caracteristicilor anatomice - dar cărăbușul nu știa asta și se încăpățâna să zboare. Tot astfel, atât economia și societatea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
știință. Acest raționament spunea că, de vreme ce întreprinderea industrială optimizează producția în funcție de criterii formulate în afara întreprinderii, tot ce trebuie să faci pentru a schimba societatea este să modifici aceste criterii, iar pentru asta trebuie să schimbi instituția care le formulează. În capitalism, această instituție este piața. Dacă vrei să schimbi capitalismul fără să renunți la avantajele indiscutabile pe care le oferă industria, trebuie înlocuită piața ca instituție a societății care decide criteriile după care funcționează întreprinderile industriale, adică cea mai mare parte
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
producția în funcție de criterii formulate în afara întreprinderii, tot ce trebuie să faci pentru a schimba societatea este să modifici aceste criterii, iar pentru asta trebuie să schimbi instituția care le formulează. În capitalism, această instituție este piața. Dacă vrei să schimbi capitalismul fără să renunți la avantajele indiscutabile pe care le oferă industria, trebuie înlocuită piața ca instituție a societății care decide criteriile după care funcționează întreprinderile industriale, adică cea mai mare parte a producției. În loc ca aceste criterii să fie formulate
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
administrația însărcinată cu planificarea producției -, iar criteriile de eficiență să fie măsurate prin satisfacția nivelului ierarhic superior din birocrația însărcinată cu conducerea producției. Căci, în final, aici se ajunge, și tocmai în această particularitate constă, până la urmă, diferența esențială dintre capitalism și comunism. Capitalismul modern este întemeiat pe două instituții fundamentale, dar extrem de diferite - birocrația producției și piața care asigură distribuția. Din perspectiva raporturilor de putere, birocrația este o organizare de tip totalitar a puterii, iar piața, una de tip democratic
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]