10,702 matches
-
simțind pe dată cum se scapătă în gol. Execută disperat zadarnice fâlfâiri de brațe spre ofertele copacilor ce-i întindeau mlădioase mâini de ajutor. Se prăvăli, rotindu-se într-o vâlvoare de frunze uscate, de pulberi de putregai și de carcase sidefii de cărăbuși sfărâmicioși. Acceptă, de nevoie, lovituri și dureri iluzorii, suportă infamiile unei rostogoliri îndelungi pe povârnișuri tot mai decise, până când, palid și năucit pe motivul încleștării clipei predestinate, avu revelația copleșitoare a întâmpinării unei păduri, care exala o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cazmale. Peste tot unde privești, doar dezastru. Bocete, tânguiri, strigăte disperate după cei dragi prinși sub dărâmături umplu strada cu o cutremurătoare jale. Etajele superioare ale unor clădiri rămase în picioare ard cu putere. Zdrențe înnegrite se așează încet pe carcasa unei mașini calcinate. Un cadavru atârnă grotesc de niște grinzi sfărâmate. Nu mai are decât jumătate din craniu, golit de creier. În fața unui chioșc de ziare, un bărbat încearcă să dea ajutor unei bătrâne întinsă pe ceea ce fusese odată trotuarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
linia de fortificații din marginea orașului Turna fuseseră date peste cap. Elementele care supraviețuiseră luptelor fugiseră sau fuseseră capturate. Pe marginea drumului se văd numeroase arme aruncate, iar din loc în loc, răsturnate în șanțuri sau chiar pe mijlocul șoselei, numeroase carcase înnegrite, ciuruite și contorsionate ale unor mașini blindate. Sprijinit de zidul unei case, Marius privește coloana prizonierilor. În ceața venită odată cu gerul dimineții mulți dintre ei încearcă să se apere de frig ridicând gulerele și ascunzându-și mâinile înroșite în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
-n miez de noapte..." Rezemat de perete, privește către Caftoi, care începe să horcăie. Respirația șuierătoare se oprește brusc, se mai aude odată la fel de chinuit, apoi liniște. Sufletul a plecat și în urma lui, pe pătura murdară, a rămas doar o carcasă de carne goală. A murit, spune încet Mâțu. Dumnezeu să-l ierte. Scoate un rest de lumânare și o cutie de chibrituri. Scapără unul dar nu se aprinde. Mai încearcă o dată, dar nu reușește. Sunt umede. Nu fac mare scofală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
științele comerciale la Academia Comercială din Viena. Felicitări sincere! (Voința Banatului din 5 aprilie 1931). 50 ani „Ceasornicul românesc. Mergând pe străzile Aradului vei vedea într-una din vitrine, așezate în ordine în rafturi mici, zeci de ceasornice deșteptătoare fără carcasă. Ele sunt executate în cooperativa meșteșugărească «Precizia» Arad“. (Drapelul Roșu din 4 aprilie 1956). 25 ani „Încununare a investiției de inteligență și a hărniciei. Combinatului pentru producerea și industrializarea cărnii de porc Timiș i s-a conferit «Ordinul Muncii» Clasa
Agenda2006-13-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284894_a_286223]
-
prof. Alaviana Achim (tel. 0256-492 131). ( L. R.) Accesorii Săptămâna aceasta, la parterul imobilului din str. Timiș nr. 5, sc. B, a fost deschis un mic magazin ce comercializează o gamă largă de accesorii pentru telefoane mobile, începând de la tastatură, carcase, huse, tocuri, șnururi, cabluri pentru transmisie de date, până la încărcătoare, inclusiv încărcătoare auto, acumulatoare (Nokia, Motorola, Sony Ericsson, Samsung etc.). Programul de lucru este de lunea până vinerea între orele 10 și 18. ( E. C.) „FILMania“ Clienții „Connex - Vodafone“ pot intra
Agenda2005-48-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284437_a_285766]
-
plimbe pe acolo merită să păstreze pentru el tot ce descoperă. Tractorul avea șase roți, un blindaj gros, pneuri imense și o placă de protecție rezistentă la coroziune. Dacă nici aceasta nu rezista pe Acheron, atunci, practic, nimic nu rezista. Carcasa lui ajunsese ca o cârpeală de bucăți de metal decolorate asamblate prin suduri și rășini epoxide.. Dar era etanș și progresa regulat. Pasagerilor nu le trebuia mai mult. Deocamdată, se cocoța zdruncinându-se, pe o pantă ușoară. Roțile mari stârneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
nu chiar atât de larg, dar tot pustiu, prezenta însă un avantaj: aici erau apărați de vânt. În mijlocul oamenilor lui, caporalul șef luă o cutiuță metalică prevăzută cu un cadran. Conținutul era fragil, dar, ca majoritatea materialului utilizat de infanteriști carcasa era deosebit de rezistentă. O îndreptă în josul culoarului și efectuă niște reglaje. Două diode se aprinseră, dar indicatoarele nu reacționară. Îl deplasa încet de la dreapta la stânga. ― Nimic. Nici o mișcare, nici un semn de viață. ― Înaintați, ordonă Gorman, dezamăgit. Hicks utiliza detectorul în timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
Burke, care li se adresa din compartimentul din spate. ― Nimeni nu s-a gândit că o să aibă de-a face cu asemenea creaturi. Hicks, încovoiat asupra consolei comandă pivotarea unei camere exterioare. VTT-ul era într-o stare jalnică: o carcasă fumegândă, roasă de acid. Blindajul considerat invulnerabil nu mai era decât o grămadă de fiare. Ripley se învârti cu scaunul și se uită în culoarul central. ― Newt. Unde-i Newt? Cineva o trăgea de pantaloni; erau mișcări ușoare, așa că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
regulatoarelor de a reduce presiunile și temperaturile ajunse în-controlabile. Bishop ghida naveta spre o platformă de aterizare situată pe înălțimile turnului conic, având grijă să rămână la o anumită distanță de clădire. Survolară și epava VTT-ului. Era numai o carcasă sfârtecată și imobilizată în fața intrării în curte. Ripley examină în trecere blindatul ars. Reprezenta pentru ea monumentul ridicat excesului de încredere în sine și a neputinței tehnologiei moderne în fața anumitor fenomene. Vehicolul de transport de trupe, cu reputația invulnerabilității, va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
ușă ciudată care părea să ducă spre un interior aflat în întuneric. Și-i trebuiră minții sale câteva secunde pentru a se pune de acord cu realitatea că zona întunecoasă era interiorul capsulei. ...Un obiect lung, mare, rectangular, cu o carcasă - observă el - metalică. Vederea obiectului înalt de douăzeci de picioare și - după estimările sale - lung de patruzeci, îl liniști pe dată. Pentru că unul dintre punctele de sprijin ale intelectului îi confirmă că, dacă exista un echipament pentru reprocesarea dejecțiilor unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
pregătite să invadeze locul unde se-așezau. Era de la sine înțeles că nu-l țineam de frumusețe. Lepidopteros îmi împlinea mintea, umplând-o cu informațiile care o păstrau vie, trează, ajutând-o să circule peste tot și niciunde, ascunsă în carcasa ei și în sute de alte carcase pe care le parazita. Împreună deschideam ani și destine, suflete și creiere, le evacuam conținutul ca dintr-o conservă stricată, îl întindeam pe ecranul mânjit de cuvinte, foind de mișcare, apoi îl priveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Era de la sine înțeles că nu-l țineam de frumusețe. Lepidopteros îmi împlinea mintea, umplând-o cu informațiile care o păstrau vie, trează, ajutând-o să circule peste tot și niciunde, ascunsă în carcasa ei și în sute de alte carcase pe care le parazita. Împreună deschideam ani și destine, suflete și creiere, le evacuam conținutul ca dintr-o conservă stricată, îl întindeam pe ecranul mânjit de cuvinte, foind de mișcare, apoi îl priveam cu dezgust și discreție. Vina era a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
fi consultat până și doctorițele de la Policlinică, pe care nu putea să le sufere, pentru că mă uitam pe-ascuns la ele; detesta, în schimb, farmacistele (nu mai e nevoie să explic de ce). Eu mă lipseam de-astfel de probleme. Întreținerea carcasei corporale nu mă pasiona, iar îmbrăcămintea mi se părea neimportantă și facultativă. Săream în perechea de blugi, apucam mai mult la întâmplare un pulover pe gât și-un sacou; dacă se potriveau, cu-atât mai bine. Studenții credeau că eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pierdut răbdarea. Ne-a invitat direct să ieșim și să tragem ușa după noi. Tânărul Lupu și-a cerut scuze, după care și-a aranjat ceasul pe mână. Purta un Bréguet 3754, model îmbunătățit, cu secunda periferică la ora 6, carcasă din linia Heritage și cadran Guilloche. Un fel de Audi S8 din lumea ceasurilor. Nu costa chiar atât, dar ai fi putut să-l dai la schimb pe patru Opel Astra noi și-ți mai rămâneau și bani de-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
volatilizarea grupului și absența programelor Televiziunii Române. Ăștia erau răuvoitorii. În două ore de emisie, cum să împaci pe toată lumea?! Oricum, bătălia părea pierdută din start: prin televizorul „Sirius“, cu ecran alb-negru, bombat și butoanele țepoase ieșind ca niște macaroane din carcasă, nici o solistă din lume nu s-ar fi uitat la noi. Până se încălzea aparatul și pornea imaginea, se termina melodia. Fetele se evaporaseră și, odată cu ele, și rujul ăla senzațional cu sclipici, care sărea de pe buze și topea tubul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
tracțiune și cilindree. 5110 mă scosese din multe încurcături, era o piesă de bombardament, un Trabant al telefoniei mobile, dar îl manevrai imediat și bateria dura o săptămână. 6210 i, dimpotrivă, părea adus din viitor, cu butoanele lui digitale și carcasa metalizată, dar nu ținea mai mult de două zile, îl foloseam doar la fotografii. Aproape în același moment, mi-am dat seama că zdroncăniturile se îndreaptă spre biroul decanului. Prevăzător, încuiasem ambele uși pe dinăuntru, după care scosesem cheile din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Mirarea venea din faptul că, din ecranul fiecărui calculator, prelungită prin tubul monitorului, se forma câte-o imagine 3-D, de cea mai bună calitate. Holograma, întâi tastată, apoi afișată pe ecran, ieșea din computer, trecea prin porii de plastic ai carcasei și se rematerializa la doi centimetri în spatele aparatului, pe-un suport de aer, pixeli și neon. Era ca și cum ai fi scris o poezie din care cuvintele dispăreau, transformate în imagini palpabile, curate și demente. Atâta doar că mie nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
S-a ridicat de pe pat și-a fugit în baie, trântind ușa după ea. Dacă ar fi avut CD-player-ul la ea, s-ar fi închis două ore acolo, cu căștile pe urechi. Asculta când Vivaldi, când 3 Doors Down; găseam carcasele zdrobite, cu coperțile ferfeniță. Sau răsfoia frenetic un album Rubens: purcelușii obrajilor o reconfortau, îi dădeau un sentiment de-optimism și exuberanță care îndepărta nevroza. Oricum, era mai bine decât cu portocalele. Intram în baie și mirosea ca-n copilărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
s-a întâmplat încă. Dacă însă dozajul e depășit, celulele se distrug, iar amintirile dispar. Nu se mai păstrează nici măcar impulsurile electrice, amprenta lor electrochimică, semnalul de-origine. Imaginea dispare și vezi în negru. Poți arunca televizorul la gunoi, cu tot cu carcasă.“ „La fel și persoana respectivă, pe care s-a greșit dozajul.“, am observat. „Inutilă, dispozabilă, ca o carcasă de 286. Zboară la coș, fără nici un regret.“ „Există totuși și-o parte bună aici...“, am început. „Da.“, mi-a tăiat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
păstrează nici măcar impulsurile electrice, amprenta lor electrochimică, semnalul de-origine. Imaginea dispare și vezi în negru. Poți arunca televizorul la gunoi, cu tot cu carcasă.“ „La fel și persoana respectivă, pe care s-a greșit dozajul.“, am observat. „Inutilă, dispozabilă, ca o carcasă de 286. Zboară la coș, fără nici un regret.“ „Există totuși și-o parte bună aici...“, am început. „Da.“, mi-a tăiat-o inginerul, furat de poveste, „În alte cantități, de care nici eu nu știu și pe care doar cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
trecuseră strămoșii noștri dintr-o parte într-alta. Toată echipa lui Zamolxe și Dromichete. Ghetuțele de fetru se consumaseră, blugii nu-și mai păstrau țesătura ultramarin, liniile și punctele urcau acum pe hanorac, la nivelul pieptului. Materialul se topea silențios, carcasa de carne și oase de sub el devenea transparentă și ușoară. Mâinile lipseau, în locul brațelor atârnau fâșii de aer. Doar emisferele cerebrale mai lucrau, încetinit și stins. Mihnea mi-a zâmbit din nou, de data asta fără scrupule. După care a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
contaminări nu sunt tocmai excepționale în epoca în care un număr de poeți tineri uceniceau la școala autorului Jocului secund, ce impusese prin volumul din 1930 un termen de referință major. Ele nu umbresc grav paginile lui Voronca, deoarece sub carcasa, ca să zicem așa, mai ferm desenată, o neliniște specifică, asociată cu reveria comuniunii fraterne cu semenii, ce fusese anunțată până la tonalități patetice ale vocii în, bunăoară, Petre Schlemihl, transpare tulburător, -și ea e foarte departe de geometriile barbiene ale imaginii
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
ieudul de dinaintea facerii lumii (ioanes), de către o(h)m (legea lui groșan), eclipsa continuă (ion mureșan), rezolvă prin notele de subsol posibilele dileme relative la un portret congener cu optzeciști de succes în anii ’90. Un „el” privește la măcelărie carcasele care capătă forma trupului iubitei: „câtă criminală plăcere să intri în carmangeria/de la parterul blocului în care ea locuiește/și unde hălcile de carne au împrumutat/porțiuni din alcătuirea ei” (dumnezeu binecuvântează carmangeria). În Studiu de bărbat, pe lângă versificarea întâlnirilor
VINICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290577_a_291906]
-
nu aflăm vreodată cum îl cheamă pe numele mic, până și iubita îi spune Cremene), strică sărbătoarea : însoțit de câțiva muncitori, saltă capacul generatoarelor aflate pe rampă ca fiind gata de livrare și tov. Prim poate să admire golul de sub carcasă. Apoi, sunt răsturnate câteva lăzi mari de expediție care se desfac în bucăți, goale și ele. „Pe cine mințim, Tovarășe Prim ? Și, de ce ?” cuvântează dramatic Cremene. În drum spre fabrică, în mașină, Cremene povestise o întâmplare de la o fermă zootehnică
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]