2,291 matches
-
sultan crud, dar și foarte șiret. Dimitrie Cantemir în „Istoria creșterii și descreșterii Porții Otomane” relatează o întâmplare legată de campaniile militare organizate de Selim I. Marele vizir a fost întrebat de sultan unde să amplaseze corturile, în ce punct cardinal. Demnitarul turc nu a știut să răspundă și i-a fost retezat capul. La fel s-a întâmplat și cu al doilea vizir, dar, al treilea a răspuns prompt, amplasându-le în toate punctele cardinale, semn al întinderii Imperiului Otoman
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
amplaseze corturile, în ce punct cardinal. Demnitarul turc nu a știut să răspundă și i-a fost retezat capul. La fel s-a întâmplat și cu al doilea vizir, dar, al treilea a răspuns prompt, amplasându-le în toate punctele cardinale, semn al întinderii Imperiului Otoman. Selim a răspuns pe măsura vicleniei și perfidiei sale: „Moartea primilor doi viziri a salvat viața celui de-al treilea, iar mie mi-a hărăzit soarta unui vizir bun”. Datorita cruzimii sale, sultanul Selim a
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
care conferă sens legic, lege și sens, unei comunități. Altminteri, lipsa cruntă de modele - cum se declamă, la ceasul de față, în alerta, agitata societate - ar proiecta și mai apăsat coșmarul care conduce în imperiul arbitrariului, în lumea fără puncte cardinale, spre orizonturi și aspirații cețoase, fără unități de măsură. Nu crește nimic în umbra marilor stejari - rostesc un truism, dar este atât de reconfortant să-ți găsești un loc confortabil sub ei și să... visezi, cu larghețe. Avem nevoie de
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
în primul rând, de importanța acestei activități. Privită mult timp ca un late comer, comunicării nu i s-a perceput de la bun început semnificația. Într-o filiație de netăgăduit cu Școala de la Chicago, autorii studiilor culturale britanice dezvoltă ideea importanței cardinale a comunicării într-o societate modernă. În mod tradițional, spune Williams, societatea este privită din perspectivă politică - și în acest caz se remarcă importanța decisivă a structurii de putere, a guvernului, a parlamentului etc. - și din perspectivă economică - și în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
pune în dezbatere programul nostru de guvernare, pentru a propune viziunea noastră despre reforma constituțională, pentru a propune viziunea noastră despre reforma administrației pe baza principiului subsidiarității, și insist asupra acestei idei, pentru că partidele populare din Europa au ca principiu cardinal principiul subsidiarității și, nu în ultimul rând, va trebui să impunem viziunea noastră despre dezvoltarea economică a României. Să le luăm pe rând. R.T. Nu știu dacă avem timp să le luăm pe toate. V.S. Aveți o preferință? R.T. Da
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
și a marilor teorii a trecut, iar acum nimeni nu mai are curajul de a ridica măcar semne de întrebare ambițioase. Numai diletanții, excentricii și mutanții - ca pseudo-savanții ruși care produc ceea ce ei numesc „culturologie” - mai vorbesc de acele noțiuni cardinale care articulau, legitimau și hrăneau științele umaniste. Dar nu este totuși adevărat că, la Chicago mai ales, amintirea lui Eliade XE "Eliade, Mircea" trebuie într-un fel exorcizată și din considerentele acestea politice? M.I.: Sunt sigur. Mereu, când mă aflu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
parte, partea apuseană a Moldovei, orașul era un important punct strategic pentru turcii care voiau să treacă spre nord, leșii care voiau să treacă spre sud, tătarii care voiau să treacă spre vest, cazacii care nu prea cunoșteau corect punctele cardinale, ba chiar și pentru localnicii care trebuiau să stea acasă și să le arate direcția. Nu e de mirare astfel că, aproape simultan, puteai zări pe ulițe, în umbra zidurilor, cai iuți, mici, de stepă asiatică, murgi roșcați de Volga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
o străduță ca oricare alta dând din via Cavour, zărești deodată pe Moise al lui Michelangelo, iar alături de statuie pe Fellini desenând ceva într-un carnețel? Și-apoi Collosseum-ul, Via Appia, Capela Sixtină, „Stadio Olimpico”, Roma-Napoli I-I, Cinecittâ, Claudia Cardinale, etc, etc. Cum se vor descurca bunii noștri călugări moldoveni, chit că se află în secolul al XVII-lea, printre atâtea capodopere și crime? Dar să nu anticipăm. Metodiu și Iovănuț intrară în Roma pe la prânz. Spre deosebire de majoritatea clișeelor literare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Iovănuț. E unealta diavolului! — Ei, nici chiar așa - surâse papa. Are și ea rolul ei, dar asta nu e treaba noastră. Câți ani ai? — XIX - zise Iovănuț. — Ehei, frumoasă vârstă! Suspină papa. La vârsta asta eu eram... ce eram eu, cardinale Damiani? — Erați novice la abația Camposanpierro. Erați un adevărat exemplu pentru noi toți - răspunse cardinalul atacând cu lingurița ultimul braț al crucii de miere. — Nu mi-a fost nici mie ușor - își aminti papa. împrejurimile abației nu ne predispuneau deloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
prea mult, frați dragi - zise papa plecând sfielnic ochii - răpindu-vă din timpul ce vi se cuvenea pentru odihnă, căci bănuiesc că nu v-a fost lesne să treceți, până s-ajungeți aici, atâtea văi, coline, munți, țări, eresuri, sisteme. Cardinale Damiani, condu pe preacucernicii noștri oaspeți la loc de verdeață, în odăile lor. Ne vom revedea mai târziu, la cină. Nu ne-ați răpit nimic din timpul nostru - spuse Metodiu ridicându-se din jilț, urmat de Iovănuț - ba aș zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
nu recunoaștem primatul papal, dacă ar fi vreodată să-l recunoaștem, apoi numai în persoana unui om ca Dumneavoastră am face-o. — Sunteți încântători, dragii mei - spuse papa cu lacrimi în ochi. De ce n-avem și noi călugări precum aceștia, cardinale Damiani? — Sanctissime - răspunse Damiani - din câte știu, arta vorbirii la ei în Răsărit a ajuns la un asemenea rafinament pentru că nu au Senat, unde să aștepți rândul să exersezi limba. La noi Senatul, unde subiectul era mai marele, ca subiect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mai ducea nici spre compasiune și nici spre redempțiune. Atunci am găsit una din temele romanului Asediul Vienei, înscrisă în strigătul voios-bezmetic al lui Gheretă: „Oameni buni, am învins! Oameni buni, am murit!“. El anunța în fapt moartea unui punct cardinal, Estul, cu conotații politice. Orice pierdere lasă în urmă un gol. Acest gol a devenit în mod firesc temă-cheie, căci vidul avea un trecut și o cromatică pe care le-am explorat ca un arheolog-restaurator și, paradoxal, ca un arhitect-constructor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
scriitori, proprietarii de ziare trebuie să-i invite cu multe temenele și să-i plătească superior. Eu cred că timpul aduce alte condiții de lucru și reașază artele într-o altă ierarhie. În ceea ce mă privește, eu am un respect cardinal pentru arhitecți și medici - ei fac viitorul Planetei acum - și sunt mai rezervat față de trufiile breslei scriitoricești. Să fim realiști! Scriitorii sunt fruntașii celor șapte arte și pentru că ei lucrează cu vorba. Putând să-și facă singuri reclamă, jucându-se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
a canapelelor căptușite cu catifea roșie, a desenelor erotice de pe pereți și a cireșului din papier mâché, suspendat În mijlocul camerei și care făcea mereu niște flori de confetti roz, cafeneaua era un punct de atracție pentru oaspeți din toate punctele cardinale, nu doar din Viena. Singura dată când am trecut pragul acelui loc Într-o seară de toamnă, aceeași toamnă când am părăsit orașul, acesta era plin de turiști asiatici care stăteau paralizați și leoarcă de transpirație, cu femei vieneze Înalte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
și ale noroadelor, cât mâncarea și împărecherile capricioase ale marelui stăpân. Bucătăriile unde se amestecau mierea de la Moldova dumneavoastră și aromatele de la India, haremul unde străjuia ca o fantomă a geloziei rânjite un câzlar-agasi, hadâmb negru, alcătuiau oarecum cheia intereselor cardinale în această aglomerație de clădiri de lemn, chioșcuri, cafasuri, grajduri, odăi, geamii, foișoare, ganguri și havuzuri. Mehmet-Fatâh răzbise aici cu hoardele lui din Asia și se așezase cu toată greutatea asupra unui Bizanț în decadență. Era un Bizanț molatic și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
acolo. Revenind, am auzit râsete și glasul Călugărului care, beat și cu mâncărime de limbă, le povestea bătrânilor un vis. ― Ce vă holbați la mine? Chiar așa am visat, că trăiam în secolul 9 pe vremea papei Formosus și eram cardinal. Ați priceput? Car-di-nal. Și cum ceilalți nu se puteau abține să nu râdă, Călugărul se rugă pentru ei. ― Doamne, iartă-i pe proștii ăștia și pregătește împărăția cerurilor, căci se va umple curând... Eram cardinal și l-am slujit cu
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
cutia craniană a vechiului meu prieten, Peter Altenberg. Pocitania mea s-a plâns că are de suportat brutalul tratament și teroarea unui comis voiajor, care vinde broderii elvețiene pe chembrică și hârtie, dirijând în același timp spre cele patru puncte cardinale ale Europei, vagoane încărcate cu fidea și macaroane. Se plângea că, în loc să crăp de foame, îmi tai din curcanul fript o felie subțire pe care o mănânc în silă. E drept, scâncea el că toată friptura mi-o împart în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
șuierat melancolic de sirenă. MONSIGNOR Amory nu putea scăpa de gândul că lui Monsignor i-ar fi plăcut grozav propriile sale funeralii. Au fost magnific de catolice și de liturgice. Episcopul O’Neill a psalmodiat liturghia solemnă și la sfârșit cardinalul absolvirea de păcate. Thornton Hancock, doamna Lawrence, ambasadorii Marii Britanii și Italiei, nunțiul papal și o mulțime de preoți și prieteni au ținut să fie prezenți. Totuși inexorabilele foarfece retezaseră toate firele ținute strâns În pumn de Monsignor. Văzându-l Întins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
este cel mai adecvat pentru a exprima ideea că Universul este „o unitate bine îmbinată și articulată”. „Pânza de păianjen exprimă într-un mod strălucit posibilitatea de a «unifica» spațiul, plecând dintr-un Centru, legând între ele cele patru puncte cardinale” (83, p. 218). în unele legende cosmogonice românești, păianjenul își țese pânza simultan cu „urzirea” lumii de către Dumnezeu (53, p. 396). De regulă, Cosmosul este văzut ca o enormă țesătură sau ca un veșmânt al Cosmocratorului (98). Este simptomatic, de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și vicleșugul i-ar putea face pe acești credincioși amărâți să-și recapete respectul de sine, aș fi primul care ar regurge la ele.” Își aduse aminte cu mândrie de unchiul și de rudele sale care au fost diplomați și cardinali ai bisericii. Niciodată nu i-a fost rușine că prin venele sale curgea același sânge cu al înaintașilor săi. „Pentru japonezii aceștia vicleni...” Pentru a răspândi cuvântului Domnului printre japonezi, metodele de propovăduire trebuiau să fie și ele viclene. Peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
astea, eu n-am să-mi schimb gândul. — De ce? De ce țineți morțiș să sprijiniți mai departe un lucru ce se îndepărtează de învățăturile Domnului despre iubire? În avântul meu era cât pe ce să uit că omul din fața mea era cardinal. — Atunci pentru ce a murit Domnul Iisus pe cruce? Eminența voastră a spus adineauri că pentru orânduirea bisericească. Dar până acum eu am fost încredințat că orânduirea Vaticanului nu este condusă după rânduiala unei țări. Am crezut că este o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
alta își ridicară capele ca spicele de grâu să vadă cum se ridică pentru binecuvântare mâna ce se ivea din hainele de un alb imaculat. Apoi își plecară capetele la unison. În naos stăteau în picioare în întâmpinarea palanchinului doisprezece cardinali simbolizându-i pe apostoli, în cele câteva zeci de sfeșnice de argint dimprejurul altarului pâlpâiau flăcările lumânărilor și toată suflarea aștepta ca Papa Paul al V-lea să înceapă slujba de Înviere. Deodată, din mijlocul mulțimii de pe partea stângă, câțiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
satisfacțiilor individuale, reținem teorema esențială demonstrată în mod independent (în 1976) de M.C. Kemp și Y.K. Ng, pe de o parte, și R.P. Parks, pe de alta. Acești autori arată că argumentele funcției W trebuie să fie sau utilități cardinale (și nu ordinale) ale indivizilor, sau cantități măsurabile, sau preferințe ale unui dictator. Altfel spus, o F.B.S. nu poate determina alegeri publice coerente și non dictatoriale decît dacă aceste elemente sunt măsurabile și comparabile: ori indivizii sunt capabili să-și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
măsurabile, sau preferințe ale unui dictator. Altfel spus, o F.B.S. nu poate determina alegeri publice coerente și non dictatoriale decît dacă aceste elemente sunt măsurabile și comparabile: ori indivizii sunt capabili să-și cuantifice satisfacția printr-un etalon comun (utilitate cardinală), ori se măsoară satisfacțiile individuale prin cantități de bunuri, de servicii sau alte lucruri. Cu toate acestea, rămîn încă suficiente elemente esențiale pentru a pune în evidență limitele unei abordări în termeni de F.B.S. b) Imposibila definire a unei funcții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
făceai armata acolo când eram eu la școală, e posibil să fi locuit o vreme în același perimetru! Am auzit și eu de chestia asta cu "oltenii șefi" (cu orice preț?), ca și de moldovenii care caută, în toate punctele cardinale, cuhnia. O fi ceva adevăr în toate, dar e și destulă prejudecată: mă tem că "observatorul" social care a enunțat toate astea e un tip mediocru, cu un ascuțit simț al observației, însă limitat la propriul punct de vedere, unul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]