2,211 matches
-
abisale ale Americii de ieri și de azi), nu solicită decât dezaprobarea lui Bellow. Prietenia cu Alan Bloom ( În care cititorii au fost ghidați să-l recunoască pe Ravelstein), ideologul elitist și criticul sarcastic al decăderii democrației americane Într-un carnaval vulgar de „pop-culture”, n-ar fi nici ea străină, au susținut unii, de această situare la „dreapta” spectrului politic. Ca un veritabil romancier, Bellow nu-și idealizează eroul. Scrutarea (sau inventarea) frivolităților, ambiguităților și secretelor personajului nu este decât fireasca
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
în strânsă legătură, critica societății și a instituțiilor burgheze (administrație, armată, presă). Rubrica literară e susținută adesea de C. Dobrogeanu-Gherea (care semnează și cu pseudonimul Spartacus). Revista se ocupă de evenimente culturale importante, cum a fost premiera comediei D-ale carnavalului a lui I.L. Caragiale. În 1888 și 1889, C. Mille continuă la D. o. Săptămâna literară, foileton pe care îl redactase și la „Lupta”, și unde discută strânsa legătură dintre politică și literatură, cu argumente luate din H. Taine, dar
DREPTURILE OMULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286873_a_288202]
-
dar și întâmplări onirice, impresii de călătorie (geografie sentimentală), reverii și melancolii autoironice, vag moralizatoare - sunt câteva din temele acestei lirici. Cu Poeme scrise pe un geamantan (1995) se definește mai pronunțat un stil: „O atmosferă ireală - / De bal, / Un carnaval / Senzațional! / Al măștilor, / Cuvintelor - / Și-un claun adus / Cu mari eforturi din Apus. Cuvinte fără dop - / Limbajul pop.” Prozodia alertă, adecvată, care nu ocolește zonele „pop” ale vieții, face ca această poezie să pară o șaradă copilărească, cu un scenariu
GRIGORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287356_a_288685]
-
fi absorbită de istorie, prin literatură. Este limpede că, În vreme ce scriitorul francez normal nu are de recuperat decît o dimensiune culturală cunoscută pentru a face să strălucească un adevăr altădată orbitor - acel alb regal din drapelul Franței, acoperit azi de carnavalul geometric al stars&stripes -, Anne Garréta pune o Întrebare mult mai gravă: nu ce este omul european ci, pur și simplu, ce este omul, omul normal? Sigur că Întrebarea a fost deja pusă de marea literatură a secolului XX pornind
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
feministe, impresii de drumeție, interviuri (cu artiștii români din Parisul interbelic, cu B. Fundoianu, N. Titulescu, Anna de Noailles), cronică dramatică, versuri, proza, teatru. Căsătorită cu scriitorul Ion Pas, a semnat și Sărina Cassvan-Pas. Publică volume de schițe și povestiri (Carnavalul vieții, 1921, Săptămâna unei îndrăgostite, 1924), române (Trupul care își caută sufletul, 1932, S.O.S., 1935, atribuit unui anonim, Femeia și cătușele ei, 1946, Evadare, 1947), reportaj (30 de zile în studio, 1933). În 1925 depune la Teatrul Național
CASSVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
Aventurile unui mic bucureștean, după A. de Bréhat, 1923,Măriuca, după Spielhagen, 1925) și a romanțat (Între până și spadă, 1963, îl are ca personaj pe domnitorul-cărturar Dimitrie Cantemir). SCRIERI: Crezul ocnașului, București, 1913; Între artă și iubire, București, 1918; Carnavalul vieții, București, 1921; Căsuța lebedei, București, 1922; Aventurile unui mic bucureștean, București, 1923; Fluierul fermecat, București, 1924; Săptămâna unei îndrăgostite, București, 1924; Măriuca, București, 1925; Să povestim, București, 1931; Trupul care își caută sufletul, București, 1932; 30 de zile în
CASSVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
Femeia și cătușele ei, București, 1946; Evadare, București, 1947; Ciufuleț, 1959; Drum fără popas, București, 1960; Între până și spadă, București, 1963. Traduceri: W. Hauff, Cerșetoarea de la Podul artelor, București, 1913; E. Bellamy, În anul 2000, București, 1920; K. Immermann, Carnavalul și somnambula, București, 1921; R. Cramer, Iarna, București, 1921; A. Schwartz, Siluete de femei. Femeile în opera lui Émile Zola, București, 1922; Maxim Gorki, Printre străini, București, 1923, Mama, București, 1923 (în colaborare cu I. Pas); Jules Verne, Mathias Sandorf
CASSVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
piatră (1966), Baladă pentru vechiul drum (1968), consacrat mănăstirii Curtea de Argeș și difuzat în ajunul ocupării Cehoslovaciei, la care se adaugă scenariul pentru filmul de animație Fetița cu chibrituri, după Andersen, premiat la festivalurile de la Teheran, Barcelona, Veneția, scenariul de avangardă Carnavalul (1972), realizat împreună cu cineastul Ion Truică, prin care deschide o cale nouă genului - și, mai ales, în calitate de comentator de film - cărțile Comedia burlescă (1967), Eroi, fantome, șoricei (1970). Poet suprarealist, prozator fantezist și tandru ironic, scenarist cu premii internaționale, comentator
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
pentru care a dat ultima sa luptă politică ca om de stat și pe care o pierduse chiar mai înainte de a o începe?... Vestit cărturar, Kogălniceanu a fost un mare iubitor al cărților. Un scriitor ieșean C. Săteanu scrie în „Carnaval literar": „Pe vremuri, cea mai bogată bibliotecă din Iași era biblioteca lui Mihalache Kogălniceanu. Sfetnicul lui Cuza Vodă era foarte darnic la împrumutatul cărților și cea mai mare parte din cărțile lui erau împrăștiate pe la prieteni. Nemaiputând intra în posesiunea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
au apărut pe lume poveștile. Scrise, ar fi spus aceeiași suprarealiști la care, într-un fel sau altul, Ruxandra Cesereanu tot revine, pour mettre en fureur les gens- graves, graves, graves/et amuser les enfants-petits, petits, petits. O lume de carnaval, în care orice căutare se termină par des chansons, unde personajele capătă, la sfîrșit, efigii de marțipan, o țară a făgăduinței în care pîndesc, totuși, pe la colțuri, ,răii" din țara minunilor. Cei cinci poeți, oratores care, aidoma strămoșilor bellatores, caută
Bouquet garni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11382_a_12707]
-
de piatră". Peste lumea asta neverosimil de primitivă, ridicată pe oase tari, pe pietre tari plutesc, însă, pene colorate de iarmaroc. Un circ meschin, de oraș - ,în fața blocului e o baltă prin care se tîrîie inși" se înfruntă cu un carnaval de munte, unde obrăzarele sînt chipurile strămoșilor oameni, fraților fiare. Versurile cad amestecate. Cînd dure, baladești, greu de luat în serios tocmai fiindcă sînt înspăimîntător de serioase, cînd înmuiate, dînd-o cîteodată pe ironie, pe zăngănit de mecanisme. Trebuie să spun
Iubirile unui uituc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11360_a_12685]
-
sau doar îl spulberă în/ frumusețea unui brad în flăcări?". De ele, George Vulturescu scapă aproape cu totul în Litera adulteră și în Ultimul orb. Iată cîteva versuri cu poantă despre iubirea la țară: ,Tu vii pentru prima dată la carnaval,/ Nela. Șapte feciori au tras în sat cuțitul/ pentru tine. // Trupul tău e precum iarba, Nela: se răsucește/ în vînt, extrage din luturi și din roci, în/ foetajele cărnii, miresme, otrăvuri". Scene-scene, oameni betegi, păcătoși, care se prind într-o
Iubirile unui uituc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11360_a_12685]
-
ca însăși viața a fost și Miklós Jancsó care a trimis o scrisoare să-și motiveze absența pe caz de sănătate, filmul susținîndu-i indirect mesajul. Deși nu e sequel al producției sale anterioare Lanterna lui Dumnezeu la Budapesta ce înfățișa carnavalul noilor îmbogățiți la sfîrșit de mileniu, Mă-ta! Țînțarii! Se poate descifra ca un pariu al cineastului în pragul a 80 de ani. Luîndu-se la trîntă cu postmodernismul în floare, eroii încalcă toate barierele începînd cu pudoarea și terminînd cu
Senzor by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16652_a_17977]
-
de care ne dam seama mai ales dacă raportăm interpretarea românească la vastă și efervescenta exegeza cervantină existența actualmente în Spania. Operația această comparativa confirmă încă o dată afinitățile elective și convergentele valorice dintre cultura română și cea europeană. ...și depășește carnavalul Comparația cea mai semnificativă se poate face între lectură ludica propusă de criticul român și lectură carnavalesca întreprinsă, cu agila erudiție, de Augustin Redondo în recentă lui carte, intitulată chiar Otra manera de leer El Quijote (Madrid, ed. Castilia, 1997
Noi concepte-cheie în interpretarea lui Don Quijote by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/17615_a_18940]
-
prin plan și direcție: ludicul se desfasoara ascendent la nivel metal superior (jocuri intelectuale, sport, diplomație, arta), pe când carnavalescul se constituie din frenezie vitală, din revărsare senzorială cu funcție satirica, descendentă. Pentru Redondo, care prelungește și amplifica tezele lui Bahtin, carnavalul este și concepție despre lume și viața (Weltanschauung) și fenomen istoric-cultural. Criticul spaniol descoperă și analizează în Don Quijote cele trei componente ale carnavalului; pe care îl vede a) că fiesta górda prin care înțelege voluptatea grosolană a simțurilor, amestecul excesiv de
Noi concepte-cheie în interpretarea lui Don Quijote by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/17615_a_18940]
-
vitală, din revărsare senzorială cu funcție satirica, descendentă. Pentru Redondo, care prelungește și amplifica tezele lui Bahtin, carnavalul este și concepție despre lume și viața (Weltanschauung) și fenomen istoric-cultural. Criticul spaniol descoperă și analizează în Don Quijote cele trei componente ale carnavalului; pe care îl vede a) că fiesta górda prin care înțelege voluptatea grosolană a simțurilor, amestecul excesiv de sex, ospăț, dans și permisivitate; b) că burla, adică parodie, luare în râs, batjocorire a ceea ce este putere stabilită, autoritate, constrângere sau interdicție
Noi concepte-cheie în interpretarea lui Don Quijote by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/17615_a_18940]
-
care înțelege voluptatea grosolană a simțurilor, amestecul excesiv de sex, ospăț, dans și permisivitate; b) că burla, adică parodie, luare în râs, batjocorire a ceea ce este putere stabilită, autoritate, constrângere sau interdicție și, în sfârșit, c) că purga, întrucat Redondo atribuie carnavalului de asemnea o funcție de purificare și înnoire. În acest ultim sens, carnavalul debarasează locul pentru altceva, pledează în favoarea unei noi rânduiri mai drepte și mai umane a societății și a conștiinței individuale. Considerată în întregime, totaliiter, această schemă carnavalesca se
Noi concepte-cheie în interpretarea lui Don Quijote by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/17615_a_18940]
-
permisivitate; b) că burla, adică parodie, luare în râs, batjocorire a ceea ce este putere stabilită, autoritate, constrângere sau interdicție și, în sfârșit, c) că purga, întrucat Redondo atribuie carnavalului de asemnea o funcție de purificare și înnoire. În acest ultim sens, carnavalul debarasează locul pentru altceva, pledează în favoarea unei noi rânduiri mai drepte și mai umane a societății și a conștiinței individuale. Considerată în întregime, totaliiter, această schemă carnavalesca se aplică românului cu greu, restrictiv și parțial, nefiind valabilă decât pentru anumite
Noi concepte-cheie în interpretarea lui Don Quijote by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/17615_a_18940]
-
și sugerez că postmodernismul promite abordări mai relevante." Docker interpretează cultură de masă ținând seama de memoria, de istoria acesteia în opoziție cu majoritatea abordărilor (care, încă de la Adorno, o văd ca pe un fenomen strict contemporan), aplicând teoriile despre carnaval ale lui Bahtin într-un mod care respinge opoziția binara dintre această și cultură înaltă, în momentul în care se confruntă cu hibriditatea și ambiguitatea istorică. Din perspectiva dialogicului bahtinian, cultura de masă dobândește o legitimitate similară cu aceea a
Carnavalesc si cultură de masă by Maria-Sabina Draga () [Corola-journal/Journalistic/18125_a_19450]
-
ale lui Bahtin într-un mod care respinge opoziția binara dintre această și cultură înaltă, în momentul în care se confruntă cu hibriditatea și ambiguitatea istorică. Din perspectiva dialogicului bahtinian, cultura de masă dobândește o legitimitate similară cu aceea a carnavalului analizat de Bahtin în opera lui Rabelais. Într-un mod similar, Matei Călinescu, în Cinci fete ale modernității (1987), chiar dacă adopta o atitudine critică față de Kitsch (fenomen care, prin sfidarea canoanelor gustului educat, se suprapune adesea cu fenomenele culturii de
Carnavalesc si cultură de masă by Maria-Sabina Draga () [Corola-journal/Journalistic/18125_a_19450]
-
doua de către cea dintâi. IMPORTANTĂ carnavalescului în cultura postmodernă este determinanta, dată fiind criza de identitate și dimensiunea ludica atât a personajului cât și a intrigii. Într-adevăr, într-o cultură care încearcă să se elibereze de tirania normelor absolute, carnavalul - adesea interpretabil că o construcție a ideii de cultura populară -, încă de pe vremea lui Rabelais, celebrează o pauză intervenita în ordinea normalității canonice, o inversare a valorilor menită să funcționeze ca o supapa, pentru că aceasta din urmă să fie apoi
Carnavalesc si cultură de masă by Maria-Sabina Draga () [Corola-journal/Journalistic/18125_a_19450]
-
Rabelais, celebrează o pauză intervenita în ordinea normalității canonice, o inversare a valorilor menită să funcționeze ca o supapa, pentru că aceasta din urmă să fie apoi reinstaurata într-un mod cu atat mai eficient. În acest sens, John Docker consideră carnavalul - o manifestare a schizofreniei culturale a Evului Mediu, inerentă în separarea culturii serioase, oficiale, de cultură din spațiul public al pieței - o cale către eterogenitatea culturală, catre amestecul, liber de genuri și moduri (existente atât în Renaștere, cât și în
Carnavalesc si cultură de masă by Maria-Sabina Draga () [Corola-journal/Journalistic/18125_a_19450]
-
public al pieței - o cale către eterogenitatea culturală, catre amestecul, liber de genuri și moduri (existente atât în Renaștere, cât și în postmodernism, exprimate ca atare sau aflate undeva în subtextul produsului estetic). Această cu atat mai mult cu cât carnavalul - mediul legitim al bufonului, care, în majoritatea pieselor din Renaștere, este înzestrat cu privilegiul de a rosti adevărul fără a fi pedepsit, protejat fiind de mască pe care o poartă (a se vedea funcția esențială a nebunilor lui Shakespeare) - oferă
Carnavalesc si cultură de masă by Maria-Sabina Draga () [Corola-journal/Journalistic/18125_a_19450]
-
care o poartă (a se vedea funcția esențială a nebunilor lui Shakespeare) - oferă modalități de a exprima simultan înțelesurile canonice și pe cele subversive, în texte care spun ceea ce, în același timp, nu spun, ca să-l citam pe Jacques Derrida. Carnavalul este legat în mod vital și de ideea de identitate temporară, asumată prin actul de a purta o mască, având, pe de o parte, rolul de a ascunde adevărată identitate, dar, pe de altă parte, de a o disimula, de
Carnavalesc si cultură de masă by Maria-Sabina Draga () [Corola-journal/Journalistic/18125_a_19450]
-
posibilitatea unei alte identități care, foarte adesea, este un clișeu. Există, într-adevăr, măști instituționalizate ca atare, măști ce pot fi recunoscute că, de exemplu, cele din spațiul commediei dell^arte. Într-adevăr, după cum se poate observa în formele de carnaval popular tradițional care au supraviețuit până în zilele noastre în Italia (Veneția, de exemplu), Portugalia, Brazilia, sau in celebrele fiestas spaniole care, petrecându-se în stradă, isi revendică direct calitatea de substitute temporare ale realului, măștile folosite cel mai adesea sunt
Carnavalesc si cultură de masă by Maria-Sabina Draga () [Corola-journal/Journalistic/18125_a_19450]