2,818 matches
-
proporții, care avea se implice cele două alianțe politico-militare, Tripla Alianță și Tripla Înțelegere. În planul politicii externe, România era legată de Puterile Centrale, cu care semnase un Tratat de alianța În 1883 (la Încheierea căruia participase și Petre P. Carp). La 16 iulie 1914, ministrul de externe al Rusiei țariste, Sazonov, s-a adresat ministrului rus de la București, Poklewski-Koziell, pentru a-i transmite primului ministru I.I.C. Brătianu „avantajele pe care România ar putea conta, dacă va lua parte la războiul
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
nehotărârea și neutralitatea expectativă”. În aceste condiții a fost convocat Consiliul de Coroană de la Sinaia (21 iulie / 3 august 1914), la care au participat, alături de regele Carol I și prințul moștenitor Ferdinand, I.I.C. Brătianu, Mihail Pherekyde, Theodor Rosetti, Petre P. Carp, Al. Marghiloman, Ion Lahovari, Ion C. Grădișteanu, Take Ionescu, Constantin G. Disescu și Constantin Cantacuzino Ploieșteanu. Iată-l din nou pe Carp În mijlocul evenimentelor, un Carp care, În vara lui 1914, era total izolat În viața politică românească, mai ales
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
au participat, alături de regele Carol I și prințul moștenitor Ferdinand, I.I.C. Brătianu, Mihail Pherekyde, Theodor Rosetti, Petre P. Carp, Al. Marghiloman, Ion Lahovari, Ion C. Grădișteanu, Take Ionescu, Constantin G. Disescu și Constantin Cantacuzino Ploieșteanu. Iată-l din nou pe Carp În mijlocul evenimentelor, un Carp care, În vara lui 1914, era total izolat În viața politică românească, mai ales că din 1912 se despărțise de Partidul Conservator În urma unor neînțelegeri avute cu Take Ionescu. Pentru el, conflictul declanșat de Germania nu
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Carol I și prințul moștenitor Ferdinand, I.I.C. Brătianu, Mihail Pherekyde, Theodor Rosetti, Petre P. Carp, Al. Marghiloman, Ion Lahovari, Ion C. Grădișteanu, Take Ionescu, Constantin G. Disescu și Constantin Cantacuzino Ploieșteanu. Iată-l din nou pe Carp În mijlocul evenimentelor, un Carp care, În vara lui 1914, era total izolat În viața politică românească, mai ales că din 1912 se despărțise de Partidul Conservator În urma unor neînțelegeri avute cu Take Ionescu. Pentru el, conflictul declanșat de Germania nu constituia o surpriză, dovadă
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Ștefănescu Delavrancea militau pentru intrarea imediată În război Împotriva Puterilor Centrale. Take Ionescu și-a expus fățiș poziția antantofilă, după ce În ultima parte a secolului XIX se manifestase ca un partizan al politicii de cooperare cu Tripla Alianță. Petre P. Carp s-a detașat vizibil, fiind singurul susținător al regelui Carol I, pronunțându-se pentru intrarea În război de partea Puterilor Centrale, bazându-se pe existența alianței semnată În 1883. Comparându-l cu antevorbitorul lui, Theodor Rosetti, I.G. Duca remarca diferența
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Puterilor Centrale, bazându-se pe existența alianței semnată În 1883. Comparându-l cu antevorbitorul lui, Theodor Rosetti, I.G. Duca remarca diferența dintre cele două personalități: „pe cât fusese Theodor Rosetti de blajin În formă și În fond, pe atât a fost Carp de categoric, de mândru, tăios, sigur de el și de părerile lui, mai lapidar ca oricând, de o elocință a cărei amintire o voi păstra Întotdeauna vie.... Nu era un răspuns la o chinuitoare Întrebare, era o fanfară de triumf
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Austro-Ungaria. Dezamăgirea lui era cu atât mai mare cu cât dintre atâtea grupări politice și atâția fruntași, un singur om rămăsese de partea lui și, ironia soartei, tocmai acela cu care o viață Întreagă nu se putuse niciodată Înțelege - Petre Carp. Lucru remarcat și de Regina Maria, care sublinia În memoriile sale că „Îi fusese scris (Regelui - s.n.) să rămână singur numai cu acest om, omul pentru care nu simțise În viață simpatie” și căruia totuși i- a spus În timpul consiliului
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
mi-e frică Însă că prestigiul țării va ieși micșorat din ședința de azi și mă tem că ați luat o hotărâre de care România se va căi În viitor”. Decizia Consiliului a constituit o dezamăgire și pentru Petre P. Carp, care a ținut să-i sublinieze monarhului că „În ceasul cel mai grav pentru țară și la sfârșitul unei lungi domnii Închinate propășirii naționale, Majestatea Voastră este părăsită de toate partidele și de toți sfetnicii ei”. În aceeași zi În
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
simpatia poporului prin publicarea unor articole În presa vremii - „Minerva”, „Seara”, „Stindardul”, „Ziua”, (unele spijinite de serviciul de propagandă german), În „Universul”, pentru o scurtă perioadă de timp, În ziarul „Moldova”, condus de Virgil Arion, În care scria mai ales Carp. Paralel cu această activitate Carp a organizat o serie de Întruniri la Craiova, Iași și București, fiind dezamăgit datorită reacției negative a opiniei publice și nehotărârii unora dintre susținătorii cauzei germane. La sfârșitul lui august 1914, AI. Beldiman Îi sugera
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
articole În presa vremii - „Minerva”, „Seara”, „Stindardul”, „Ziua”, (unele spijinite de serviciul de propagandă german), În „Universul”, pentru o scurtă perioadă de timp, În ziarul „Moldova”, condus de Virgil Arion, În care scria mai ales Carp. Paralel cu această activitate Carp a organizat o serie de Întruniri la Craiova, Iași și București, fiind dezamăgit datorită reacției negative a opiniei publice și nehotărârii unora dintre susținătorii cauzei germane. La sfârșitul lui august 1914, AI. Beldiman Îi sugera lui Khuen Hedervary că ar
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
de presa ale românilor și să rezolve și alte „deziderate” ale românilor din Transilvania. În cadrul grupării germanofile existau destul de multe probleme datorate modului diferit În care era percepută situația generală și a motivațiilor fiecărui membru În parte. Dacă Petre P. Carp și, alături de el, Titu Maiorescu, aveau un cult pentru Germania și se pronunțau deschis pentru o cooperare activă cu Puterile Centrale, nu se putea spune același lucru despre AI. Marghiloman sau Constantin Stere (liberal de stânga). Nici chiar Între aceștia
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
țină seama de țară, la care Johann ar fi răspuns: „că după informațiile lui România nu este o țară de opinie publică bine definită, că atârnă de guvern, că vina lui e că ține guvernul Brătianu. Dacă ar chema pe Carp totul s-ar aranja”. Răspunsul Regelui a fost tranșant: „pe Carp nu Îl pot chema fiindcă cel puțin În probleme ca cea a războiului există În țară o puternică opinie publică și că Petre Carp nu ar avea putință, fiind
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
după informațiile lui România nu este o țară de opinie publică bine definită, că atârnă de guvern, că vina lui e că ține guvernul Brătianu. Dacă ar chema pe Carp totul s-ar aranja”. Răspunsul Regelui a fost tranșant: „pe Carp nu Îl pot chema fiindcă cel puțin În probleme ca cea a războiului există În țară o puternică opinie publică și că Petre Carp nu ar avea putință, fiind la cârmă, să impună țării o politică hotărât potrivnică simțământului public
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Brătianu. Dacă ar chema pe Carp totul s-ar aranja”. Răspunsul Regelui a fost tranșant: „pe Carp nu Îl pot chema fiindcă cel puțin În probleme ca cea a războiului există În țară o puternică opinie publică și că Petre Carp nu ar avea putință, fiind la cârmă, să impună țării o politică hotărât potrivnică simțământului public”. În timp ce În țară se organizau acțiuni progermane, erau publicate știri de pe front, care prezentau victoriile obținute de Germania și situația precară a armatelor Antantei
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
mulțumi poporul. Toate informările venite din zona frontului au indus ideea că Germania era invincibilă și că soarta Antantei era compromisă, Pe acest fondul erau laudați toți cei care promovaseră ideea intrării În război de partea Puterilor Centrale, În special Carp și Regelui Carol. La sfârșitul anului 1915, gruparea germanofilă era atacată din toate direcțiile, mai ales din direcția presei și a unor organizații: „Federația Unionistă” și „Liga Culturală”, care promovând ideea de unitate sugerau intrarea României În război de partea
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
sprijinită de rege l-a determinat pe șeful guvernului să se apropie de Take Ionescu și Nicolae Filipescu, asigurându-i că va intra În război alături de Antanta. În ședința Camerei Deputaților din 14 decembrie 1915, cu prilejul răspunsului la Mesaj, Carp, care avea aproape 80 de ani, a reușit să-i impresioneze pe cei aflați În sală. I.G. Duca povestea În memoriile sale că „după primele fraze Adunarea și-a dat seama că avea Înaintea ei pe un om În deplinătatea
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
a reușit să-i impresioneze pe cei aflați În sală. I.G. Duca povestea În memoriile sale că „după primele fraze Adunarea și-a dat seama că avea Înaintea ei pe un om În deplinătatea puterii și a talentului său. Era Carp din epoca lui de splendoare, mai cristalin, mai lapidar, mai sarcastic decât oricând”, care făcând o analiza completă a războiului, a scos În evidență motivele fiecărui stat beligerant, Încercând să arate care ar trebui să fie politica României În viitor
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
umblam după un ideal național care azi nu se poate realiza și care ar fi nenorocirea țării dacă s-ar realiza”, concluzionând că „singura noastră posibilitate de mărire nu e dincolo de Carpați, e dincolo de Prut”. Camera nu Împărtășea vederile lui Carp, dar discursul său fusese ascultat de toată lumea cu respect, cu un Întreit respect, cu respectul datorat vârstei, cu respectul datorat talentului, cu respectul datorat unor convingeri atotputernice. Se auzise cea mai bună și cea mai frumoasă susținere a punctului de
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
susținere a punctului de vedere, care insista asupra nevoii alipirii noastre de Puterile Centrale În marele război. Mulți l-au criticat pentru această atitudine, considerând că rusofobia „Încetase a mai fi o atitudine politică, rațională, devenind una sentimentală, rigidă”. Dar Carp nu era singurul om politic român care se temea de Rusia și nu avea Încredere În ea. A rămas celebră butada lui din septembrie 1879, când, avertizând Împotriva pericolului de a cădea În brațele Rusiei, spunea „ce sunt aceste brațe
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
una alături de Antanta, cealaltă alături de Germania. În cadrul Consiliului de Coroana din 14/27 august 1916, ținut În sufrageria mare a Palatului Cotroceni, prezidat de Ferdinand, după mai mulți vorbitori (Brătianu, Take Ionescu, Al. Marghiloman, N. Filipescu) a venit rândul lui Carp. Discursul său a constituit clipa culminantă a vieții sale, cea mai criticată, cea din care s-a creat o legendă. Cum s-au petrecut faptele În realitate, care au fost cuvintele lui, nu se știe cu exactitate deoarece cei care
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
drumul Rusiei către Constantinopol.” Noutatea discursului, din perspectiva lui Duca, era aceea că bătrânul conservator a atras atenția monarhului că Rusia Învingătoare nu ar fi tolerat În România o dinastie Hohenzollern, că va impune o dinastie Ghica, Sturdza, Brătianu sau Carp, cerând regelui să nu accepte alăturarea la Antanta. În finalul discursului ar fi rostit el acele fraze care au produs stupoare și uimire În rândul auditoriului, care au șocat pe rege și pentru care a fost criticat și catalogat drept
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
de toți cei prezenți, iar regele Ferdinand chiar i s-a adresat rugându-l să-și retragă cuvintele, convins că ele nu exprimă adevăratele simțăminte ale bătrânului conservator, considerând că le-a rostit Într-un „moment de necugetată mânie”, dar Carp a repetat ceea ce spusese anterior „sunt silit să repet Încă o dată că urez armatelor noastre să fie Învinse, pentru că nu văd alt mijloc de a salva România”. La refuzul acestuia, Brătianu, care era la fel de contrariat i-ar fi spus „retrage
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
o dată că urez armatelor noastre să fie Învinse, pentru că nu văd alt mijloc de a salva România”. La refuzul acestuia, Brătianu, care era la fel de contrariat i-ar fi spus „retrage până și pe fiii dumitale din armată”, căci dumneata, domnule Carp „nu mai poți avea nimic comun cu această țară și cu acest neam”. Vorbele lui au fost interpretate ca o răzbunare pentru că nu a fost preferat de Rege și nu a fost chemat să guverneze, dar le-a rostit din
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
au fost interpretate ca o răzbunare pentru că nu a fost preferat de Rege și nu a fost chemat să guverneze, dar le-a rostit din dorița de a-l determina pe rege să declare singur războiul Împotriva „Colosului de la Nord”. Carp s-a Înșelat În aprecieri pentru că, Înainte de toate, Ferdinand era un rege constituțional, care a trebuit să respecte voința majorității, deși În mintea și inima lui prima interesul pentru Germania. A condamnat hotărârea de a intra În război, mai
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
nici un moment În sprijinul militar al Rusiei. După anunțarea intrării În război, s-a retras la Țibănești, unde a rămas mai multă vreme, urmărind cu interes evoluția frontului, Într-un profund zbucium sufletesc pricinuit de moartea fiului său, locotenentul Petre Carp, ucis În primele săptămâni ale războiului, pe frontul carpatin la Maghiaruș. Lovitura fusese atât de crudă, Încât părea că avea să-l doboare, mai ales că vedea cum prevederilor sale se adevereau de la o zi la alta. După venirea În
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]