8,983 matches
-
Producătorilor Australieni) precum că G.A.T.T. ar fi un eșec total. <footnote Ibidem; footnote> G.A.T.T. nu a fost întemeiată pentru a se comporta ca o organizație. A fost rezultatul negocierilor din 1947-1948, în timp ce negociatorii pregăteau simultan o cartă pentru Organizația Internațională de Comerț. G.A.T.T. a fost o înțelegere multilaterală care viza taxele și tarifele vamale.<footnote Susan Margaret Collins, Barry P. Bosworth, The new G.A.T.T: implications for the United States., Editura Brooking Occasional
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
Rusă se folosește resursele energetice vaste pentru a se impune în spațiul european și internațional. „La Summit-ul de la Sankt Petersburg, Uniunea Europeană nu a reușit să obțină din partea Rusiei asigurări concrete în ceea ce privește securitatea energetică și cu atât mai puțin semnarea Cartei Energiei.” <footnote Eliza Francu, Titlul Articol: Summitul G8 de la Sankt Pentersburg s-a incheiat în coadă de pește, data publicării: 18 iulie 2006 (http://www.gandul.info/international/summitul-g8-sankt-petersburg-s incheiat-coada-peste-261582) footnote> Analistul Stephen Machin, de la grupul de consultanta KPMG, arata
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
actrus.ro/reviste/2 2005/a6.pdf) footnote> Securitate este o problemă esențială a existenței societății umane, iar definirea sa este subiectul cel mai important și în documentele oficiale ale unor organizații internaționale, precum: O.N.U. care conceptualizează termenul în Carta Națiunilor Unite sau Organizația Tratatului Atlanticului de Nord și Uniunea Europeană care își exprimă necesitate abordării unei strategii pentru securitate la sfârșitul anului 2003, în Tratatul de la Maastricht.<footnote Drd. Alexandra Sarcinschi, Elemente noi în studiul securității naționale și internaționale, Editura
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
tem p eratu ra d e 1 8 2 2 °C . 6 P ro d u se co n cen trate tip S u p co și p ro d u se în stan ț ( fu lg i d e carto fi, fâso le) S e așează p e u n p lato u , în strat șu b țire și se ex am în ează asp ectu l S e ap reciază u n ifo rm itatea cu lo rii p
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
Tratatul era încheiat pe o perioadă de 5 ani și cel mai important articol al său (articolul 4) consemna că în cazul în care una dintre semnatare ar fi fost atacată celelalte „îi vor acorda, conform prevederilor articolului 51 din Carta Națiunilor Unite, ajutor și asistență prin toate mijloacele de care dispun, militare sau altele”. Deși în primă fază Statele Unite nu reacționează, în urma discuțiilor din Congresul American aderarea la acest tratat a fost supusă la vot la propunerea senatorului Vandenberg obținând
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor și, în consecință, sunt de acord ca, dacă are loc asemenea atac armat, fiecare dintre ele, în exercitarea dreptului de autoapărare individuală sau colectivă recunoscut prin Articolul 51 din Carta Națiunilor Unite, va sprijini Partea sau părțile atacate prin efectuarea imediată, individual sau de comun acord cu celelalte Părți a oricărei acțiuni pe care o consideră necesară, inclusiv folosirea forței armate, pentru restabilirea și menținerea securității zonei nordatlantice...”. Dacă din
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
se opună sovieticilor fără ajutor american. Se impunea deci o coaliție, o alianță defensivă, idee respinsă în primă fază de Washington cum am văzut mai sus. Cum era și firesc, Uniunea Sovietică a protestat la crearea Alianței, declarând-o contra Cartei Națiunilor Unite și prezentând-o ca pe o alianță agresivă, îndreptată împotriva Moscovei. Turcia în schimb a fost imediat interesată să se alăture Pactului, fiindu-i teamă de scăderea interesului american în zonă. Statele Unite au respins inițial aderarea Turciei la
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
pentru a face diverse alegeri în interiorul ei (Colomer și McLean, 1998). În anul 1430, regula majorității este introdusă ca element de decizie (se aplica rar, neavând statutul de regulă de sine stătătoare) în Camera Comunelor a Parlamentului Britanic prin intermediul Magna Carta Libertatum. Această regulă începe să aibă un grad mare de răspândire odată cu acceptarea pluralității opiniilor și creșterea drepturilor politice. Regula majorității presupune ca principale avantaje: - simplitatea (votanții o pot înțelege ușor, iar voturile sunt ușor de numărat); - rezolvă o parte
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
statele neamenințate optează să rămână în afara acțiunii colective, restul coaliției ar consta din aceleași state direct amenințate ca și alianța care s-ar forma prin balansare în anarhie. Deficiențele practice ale mecanismului propus de Națiunile Unite sunt recunoscute chiar de Carta Organizației. Capitolul VIII al acestui document afirmă dreptul statelor suverane de a participa la acorduri regionale de securitate altfel spus, la alianțe. Consiliul de Securitate, ca organism specializat al Națiunilor Unite, poate chiar să facă apel la aceste formule regionale
Securitatea colectivă. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1521]
-
îl ocupă marile puteri în discutarea sa, iar ultima secțiune este dedicată formulării câtorva concluzii și observații. Securitatea națională ca lipsă a amenințărilor la adresa statului Termenii pace și securitate sunt folosiți de multe ori într-o manieră puțin diferențiată. În Carta Națiunilor Unite, de exemplu, sunt tratați împreună. Cu toate acestea, înțelesurile lor diferă: starea de pace desemnează lipsa unui conflict armat, pe când securitatea se referă la lipsa amenințărilor. Ca noțiune impusă în relațiile internaționale de realism paradigmă teoretică statocentrică, amenințările
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
lectură în închisori? R: Principalele acte care stipulează ca serviciile de bibliotecă oferite persoanelor private de libertate să funcționeze după aceleași standarde ca și bibliotecile publice în comunități sunt: * Regula 40 din Regulile Standard ONU de tratare a deținuților (1955) * Carta cititorului (1994) elaborată de Comitetul Internațional al Cărții și Asociația Editorilor, publicată de UNESCO, stipulează că „lectura este un drept universal” * Manifestul IFLA/UNESCO pentru bibliotecile publice (1994) * Conceptul Educația în închisori, adoptat de Consiliul Europei (Strasbourg, 1990) 75. În
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
DE LA CARTA ATLANTICULUI DE NORD LA CARTA NAȚIUNILOR UNITE Înv. Paraschiva Cozma , Școala „Ion Ghica”, Iași Înv. Maria Munteanu, Școala „Ion Neculce”, Iași La scurt timp după declanșarea războiului germano-sovietic, declarația comună a președintelui Statelor Unite ale Americii, F. D. Roosevelt și a lui Churchill, premierul
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Paraschiva Cozma, Maria Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93559]
-
DE LA CARTA ATLANTICULUI DE NORD LA CARTA NAȚIUNILOR UNITE Înv. Paraschiva Cozma , Școala „Ion Ghica”, Iași Înv. Maria Munteanu, Școala „Ion Neculce”, Iași La scurt timp după declanșarea războiului germano-sovietic, declarația comună a președintelui Statelor Unite ale Americii, F. D. Roosevelt și a lui Churchill, premierul britanic, a rămas În istorie
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Paraschiva Cozma, Maria Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93559]
-
Paraschiva Cozma , Școala „Ion Ghica”, Iași Înv. Maria Munteanu, Școala „Ion Neculce”, Iași La scurt timp după declanșarea războiului germano-sovietic, declarația comună a președintelui Statelor Unite ale Americii, F. D. Roosevelt și a lui Churchill, premierul britanic, a rămas În istorie sub numele de Carta Atlanticului. Documentul Începea cu un preambul și avea 8 puncte care făceau publice principiile: de a nu accepta extinderile teritoriale care nu se făceau În acord cu voința liber-exprimată a popoarelor; respectarea dreptului popoarelor de a-și alege propria formă
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Paraschiva Cozma, Maria Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93559]
-
păci durabile care să asigure securitatea statelor; să asigure călătoria liberă pe mări și oceane; abandonarea utilizării forței, prin crearea unui sistem larg și permanent de securitate și dezarmarea națiunilor agresoare, prin reducerea poverii Înarmărilor să se asigure pacea viitoare. Carta Atlanticului a Înglobat tot ceea ce În momentul respectiv era posibil: o serie de principii care urmau a sta la baza organizării postbelice. În ciuda unor enunțări mai generale, Carta a fost punctul de plecare În elaborarea unor planuri privind organizarea postbelică
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Paraschiva Cozma, Maria Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93559]
-
dezarmarea națiunilor agresoare, prin reducerea poverii Înarmărilor să se asigure pacea viitoare. Carta Atlanticului a Înglobat tot ceea ce În momentul respectiv era posibil: o serie de principii care urmau a sta la baza organizării postbelice. În ciuda unor enunțări mai generale, Carta a fost punctul de plecare În elaborarea unor planuri privind organizarea postbelică a lumii. La 24 septembrie 1941, a Început Conferința interaliată de la Londra, care a dezbătut problema aderării la Carta Atlanticului. Erau reprezentați delegații Uniunii Sovietice, Belgiei, Cehoslovaciei, Greciei
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Paraschiva Cozma, Maria Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93559]
-
la baza organizării postbelice. În ciuda unor enunțări mai generale, Carta a fost punctul de plecare În elaborarea unor planuri privind organizarea postbelică a lumii. La 24 septembrie 1941, a Început Conferința interaliată de la Londra, care a dezbătut problema aderării la Carta Atlanticului. Erau reprezentați delegații Uniunii Sovietice, Belgiei, Cehoslovaciei, Greciei, Iugoslaviei, Luxemburgului, Olandei, Norvegiei, Poloniei, ai Franței libere și desigur, ai Regatului Unit al Marii Britanii. A fost adoptată o declarație comună În care se afirmă că participanții au luat notă de
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Paraschiva Cozma, Maria Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93559]
-
Erau reprezentați delegații Uniunii Sovietice, Belgiei, Cehoslovaciei, Greciei, Iugoslaviei, Luxemburgului, Olandei, Norvegiei, Poloniei, ai Franței libere și desigur, ai Regatului Unit al Marii Britanii. A fost adoptată o declarație comună În care se afirmă că participanții au luat notă de conținutul Cartei și aderă la principiile incluse În aceasta, angajându-se totodată a depune toate eforturile pentru transpunerea lor În practică. Carta Atlanticului a fost prima declarație cuprinzătoare de principii la care s-au asociat toți aliații, inclusiv Uniunea Sovietică. Următoarea etapă
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Paraschiva Cozma, Maria Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93559]
-
Unit al Marii Britanii. A fost adoptată o declarație comună În care se afirmă că participanții au luat notă de conținutul Cartei și aderă la principiile incluse În aceasta, angajându-se totodată a depune toate eforturile pentru transpunerea lor În practică. Carta Atlanticului a fost prima declarație cuprinzătoare de principii la care s-au asociat toți aliații, inclusiv Uniunea Sovietică. Următoarea etapă logică a fost lărgirea bazei de adeziune la aceste principii. Această etapă a sosit mai repede decât se putea crede
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Paraschiva Cozma, Maria Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93559]
-
Pearce, 1989, p.245). Un exemplu de mare interes privind cooperarea în dezvoltarea turismului regional la nivel internațional este cel al Drumului Maya, care implică un traseu de 1500 mile care unește situri arheologice mayașe din cinci țări din America Centrală. Carta europeană a amenajării teritoriului și dezvoltarea regională Noțiunea centrală la care Carta face referire este amenajarea teritoriului, definită ca expresie spațială a politicilor economice, culturale și ecologice. Amenajarea teritoriului este concepută, totodată, ca disciplină științifică, o tehnică administrativă și o
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
probleme presante, societatea a reacționat prin inițierea unor programe de protecție. În Marea Britanie, încă din 1895 a fost creat National Trust care controlează 500 km de litoral protejat. S-au multiplicat parcurile naționale costiere iar Uniunea Europeană a adoptat din 1981 Carta europeană a litoralului. Gestiunea durabilă a zonelor costiere a fost și în atenția ultimelor două mari conferințe axate pe problematica mediului, cele de la Rio de Janeiro și Kyoto, dată fiind conștientizarea faptului că echilibrul sistemic al litoralului a devenit prioritar
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
propune metode noi de protecție, educație și cooperare în scopul dezvoltării socioeconomice, îmbunătățirii condițiilor de viață din mediul rural și întăririi identității locale. Managementul unui geoparc se realizează în conformitate cu strategia de dezvoltare teritorială identificată și în conformitate cu recomandările UNESCO și ale Cartei Rețelei Europene a Geoparcurilor. Pentru asigurarea managementului siturilor geologice, naturale, istorice, culturale, precum și pentru valorificarea resurselor naturale disponibile, potrivit cerințelor de consum ale populațiilor locale, în cuprinsul geoparcului se pot delimita zone cu regim diferențiat de protecție, de conservare și
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
parteneriat cu Rețeaua Europeană a Geoparcurilor. La nivel mondial a fost creată Rețeaua Globală (UNESCO) a Geoparcurilor. Recunoașterea internațională a funcționării unui geoparc și acceptarea lui în aceste structuri se face în acord cu reglementările stabilite de UNESCO și de Carta Rețelei Europene a Geoparcurilor. Rezervațiile biosferei, parcurile naturale și naționale (Tab. 7) însumează o suprafață de 1.132.176 de hectare (incluzând și un număr de 134 rezervații naturale și monumente ale naturii cu o suprafață de 129.643 de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
I., 2009 Herpetofauna of the meadows from the site of community interest “The forest and the meadows from Mârzești” (Iași, Romania) and notes on habitats, An. Șt. Univ. „Al.I. Cuza” Iași, s. Biologie animală, Tom LV: 155 163 59. ***Carta orașelor și municipiilor din Europa pentru durabilitate (Carta Aalborg), Conferința Europeană asupra Orașelor și Municipiilor Durabile, de la Aalborg, Danemarca, 27 mai 1994 60. ***Categories of species framed within The Red List IUCN 1994, World Conservation Monitoring Centre 61. ***Council Directive
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
site of community interest “The forest and the meadows from Mârzești” (Iași, Romania) and notes on habitats, An. Șt. Univ. „Al.I. Cuza” Iași, s. Biologie animală, Tom LV: 155 163 59. ***Carta orașelor și municipiilor din Europa pentru durabilitate (Carta Aalborg), Conferința Europeană asupra Orașelor și Municipiilor Durabile, de la Aalborg, Danemarca, 27 mai 1994 60. ***Categories of species framed within The Red List IUCN 1994, World Conservation Monitoring Centre 61. ***Council Directive 79/409/EEC on the conservation of wild
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]