2,183 matches
-
guvernamentale. Cu putere egală cu cea a unui rege, ducele de York face să fie aprobate proiecte de lege care au confirmat succesiunea sa la tronul Scoției. Apoi a promulgat un Test Act egal cu cel emis în Anglia împotriva catolicismului, dar acesta lovea religia prezbiteriană. Cei care refuzau să depună jurământ și rămâneau credincioși religiei prezbiteriene, erau persecutați cu cruzime: Iacob a asistat personal la torturi teribile. În 1682 când Carol al II-lea se afla în culmea popularității, i-
Iacob al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/310339_a_311668]
-
atentat asupra vieții regelui și a ducelui de York a făcut ca stima și admirația poporului pentru casa regală să devină și mai mare. Carol al II-lea moare în februarie 1685: pe patul de moarte s-a convertit la catolicism. Fără un descendent direct, a lăsat tronul fratelui său, ducele de York. Iacob avea cincizecișidoi de ani când a devenit rege al Angliei, Scoției și Irlandei. Deja expert în domeniul militar și politic, a fost primit cu bunăvoință de Parlament
Iacob al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/310339_a_311668]
-
Adda. Mai târziu s-a ocupat și de universități: la Cambridge și Oxford au fost introduși rectori catolici, iar la Magdalen College, lângă Oxford, a fost demis întregul senat academic. Când a înțeles că cel mai mare obstacol al difuzării catolicismului era Biserica Anglicană, Iacob al II-lea a încercat să domolească nemulțumirea preoților și episcopilor anglicani, care însă au refuzat să urmeze indicațiile regelui; astfel Iacob a creat o Comisie pentru Cauzele Ecleziastice, care trebuia să controleze activitatea clerului anglican
Iacob al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/310339_a_311668]
-
regelui; astfel Iacob a creat o Comisie pentru Cauzele Ecleziastice, care trebuia să controleze activitatea clerului anglican. Între timp regele s-a împrietenit cu quakerul William Penn, fondatorul coloniei Pennsylvania, în America de Nord. Exponent al unei religii la fel de persecutată ca și catolicismul, William Penn l-a convins pe Iacob să promulge o "Declarație de Indulgență", prin care se proclama libertatea religioasă în întreaga țară. Cooperarea dintre quakeri, dizidenți și catolici a provocat multe critici. Iacob, pentru a-i liniștii pe protestanți a
Iacob al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/310339_a_311668]
-
doi, trebuie să ne întoarcem abia în secolul XIII. Henric de Navara era urmașul pe linie masculină al contelui Robert de Clermont, cel de-al șaselea fiu al Sfântului Ludovic. Henric de Navara, protestant, a trebuit să se convertească la catolicism pentru a putea deveni rege al Franței sub numele de Henric al IV-lea (1589-1610), primul rege din ramura Bourbon. Se spune că la intrarea sa triumfală în capitală, Henric ar fi rostit cuvintele „Parisul merită o mesă(liturghie)” (fr.
Casa de Bourbon () [Corola-website/Science/310436_a_311765]
-
Pactului de la Varșovia, adoptând modelul politic, social și economic socialist sovietic Hans Frank a fost capturat de trupele americane în mai 1945 și a fost unul dintre acuzații din cadrul Procesului de la Nüremberg. În timpul desfășurării procesului, Frank s-a convertit la catolicism. El a predat procurorilor 40 de volume ale jurmalului propriu, multe dintre dovezile împotriva sa fiind luate chiar dintre însemnările proprii. A fost găsit vinovat de crime de război și crime împotriva umanității, iar pe 1 octombrie 1946 a fost
Istoria Poloniei (1939-1945) () [Corola-website/Science/304932_a_306261]
-
transporta armata. Alături de aceștia, otomanii au folosit și flota proprie, constând în 25 de trireme și 150 de vase mai mici. Vlad Țepeș i-a cerut ajutor regelui Ungariei, Matei Corvin, oferindu-se chiar să se convertească de la Ortodoxie la Catolicism pentru a obține ajutorul acestuia. Deși Corvin i-a promis că-i va trimite ajutoare, acestea nu au sosit. Corvin primise bani de la Papa pentru a ridica o armată și a susține campania lui Vlad, însă Corvin a cheltuit banii
Atacul de noapte () [Corola-website/Science/304979_a_306308]
-
care i-au mărit reputația în rândul indtituțiilor europene de operă, culminând cu obținerea postului de director al Operei de Stat din Viena, în 1897. În timpul celor zece ani petrecuți la Viena, Mahler - care s-a convertit de la iudaism la catolicism pentru a-și asigura postul - a fost frecvent victima presei antisemite. Cu toate acestea, producțiile sale inovatoare și insistența pentru interpretare la cele mai înalte standarde l-au făcut unul dintre cei mai importanți dirijori de operă, în special al
Gustav Mahler () [Corola-website/Science/304936_a_306265]
-
1482, Cefalonia și Itaca, un an mai târziu, în 1483, în sfârșit Leucada în 1502. Insulele Ionice au rămas singurele teritorii grecești care au scăpat de ocupația otomană. În această perioadă, o parte a populației Heptanezului s-a convertit la catolicism și a devenit italofonă (propriu-zis, vorbeau dialectul venețian al limbii italiene). Totuși, majoritatea populației a rămas atașată de limba și de cultura greacă, cât și de religia ortodoxă. Odată cu emergența naționalismului grec în secolul al XVIII-lea, Insulele Ionice au
Insulele Ionice () [Corola-website/Science/305072_a_306401]
-
episcopului Julius Glattfelder, care a acuzat politica de românizare instituită în Banat, a dus la escaladarea conflictului. Între cei care au orchestrat demiterea arhiepiscopului Netzhammer s-a numărat primul nunțiu apostolic la București, viitorul cardinal Francesco Marmaggi. Acesta preconiza întărirea catolicismului în România prin intermediul Bisericii Române Unite cu Roma și mai mult sau mai puțin cu abandonarea comunităților catolice germane și maghiare din România. Arhiepiscopul Netzhammer și-a afirmat public opinia că unirea tuturor românilor cu Roma se găsea după 1918
Raymund Netzhammer () [Corola-website/Science/305070_a_306399]
-
i (, AFI [pɔˈlat͡sɨ], la singular "Polak" ['pɔlak]) sunt o națiune de origine slavă care locuiește mai ales în Polonia, dar și în alte țări ale lumii. Religia lor predominantă este catolicismul roman, iar principala limbă vorbită este poloneza. Cuvântul „polonez” poate fi aplicat uneori și tuturor persoanelor care trăiesc în Polonia, indiferent de naționalitatea (etnia) lor. În Europa (Germania, Franța, Marea Britanie, Rusia, Belarus, Lituania și Ucraina), America (Statele Unite ale Americii, Brazilia
Polonezi () [Corola-website/Science/305998_a_307327]
-
drepturi ce au fost introduse de revoluție, inclusiv dreptul la libera exprimare care era însă restrânsă prin legi ulterioare. Proprietatea privată era considerată sacră și inviolabilă. Ce a fost confiscat și nu a fost vândut a fost retrocedat proprietarilor. Deși catolicismul era considerat religia oficială de stat, în constituție era enunțată și libertatea religioasă. Charta Constituțională enunța că restaurația monarhică era un regim politic de compromis pentru a-și asigura niște baze solide în concepția regelui. Regele avea prerogative legislative și
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
1830, Ducele de Orleans, Louise Phillipe I este proclamat ca rege al francezilor:Ludovic-Filip al Franței. Este impusă o nouă constituție prin care era garantată suveranitatea națională, iar regele era depozitar al suveranității naționale. Drapelul oficial al Franței devine Tricolorul. Catolicismul nu mai era religia de stat, ci religia majoritară conform Concordatului. Numărul alegătorilor a crescut la 250 000. Era un regim politic care se baza pe cooptarea la putere a elitelor. Marea Burghezie a fost asociată la putere, iar rolul
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
alții, cel puțin 9) copii ai familiei. Tatăl său se numea "Jaume de Nostredame", comerciant de cereale și, apoi, notar regal. Mama sa era "Reneé de Saint-Rémy". Numele de "Nostradamus" provine de la bunicul său, "Crescas de Carcassone", evreu convertit la catolicism. Născut în St. Rémy, locul primei comunități cabalistice din Franța, Michel de Nostradam a fost un adept al acestei științe , aceasta ajutându-l în misiunea sa profetică. În același timp, toată viața sa a fost, în aparență, un creștin convins
Nostradamus () [Corola-website/Science/306068_a_307397]
-
duce de Bracciano și Ceri" nepotul său sau pe fiul regelui Jan Sobieski, în total erau 12 nobili care candidau pentru tronul Poloniei printre care se număra și candidatul Franței prințul Franz Ludwig de Bourbon-Conti .Prin convertirea lui August la catolicism, făcută numai din calcul politic, Saxonia pierde rolul său conducător în ierarhia principatelor protestante germane, acest rol fiind preluat de Prusia. August renunță la folosirea "Instrumentariumului" - "cuius regio, eius religio" pentru recatolicizarea Saxoniei care era considerată ca o emancipare, asigurând
August al II-lea al Poloniei () [Corola-website/Science/306144_a_307473]
-
ierarhia principatelor protestante germane, acest rol fiind preluat de Prusia. August renunță la folosirea "Instrumentariumului" - "cuius regio, eius religio" pentru recatolicizarea Saxoniei care era considerată ca o emancipare, asigurând supușii săi sași printr-un decret (1697) că trecerea lui la catolicism nu va avea nici un fel de urmări pentru populația saxonă, prin aceasta August rămâne mai departe conducătorul bisericii protestante saxone.August și urmașii săi trecuți deveniți de asemenea catolici n-au cedat presiunii papilor de a recatoliza sașii." Aventura poloneză
August al II-lea al Poloniei () [Corola-website/Science/306144_a_307473]
-
un deget...” Scrisoarea deschide seria documentelor diplomatice românești. Din secolul al Vll-lea pînă la mijlocul secolului al IX-lea, cînd bulgarii intră în zona religioasă a Bizanțului ortodox, și chiar pînă în secolul al Xl-lea, cînd ungurii sînt cuprinși în sfera catolicismului latin, poporul românesc, deși creștinat din epoca romană, trăiește înconjurat de popoare păgîne. Nici după secolul al Xl-lea nu se înseninează zările la Dunăre pentru o temeinică așezare românească. Expansiunea ungurilor în Ardeal și valurile ultimelor invazii barbare ale pecenegilor
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
A fost adeptul teologiei istorice, căutând contactul cu moștenirea lui Isus și încercând să înțeleagă drumul creștinismului în contextul istoric de până atunci. A fost adept al dreptului rațiunii de a sta mai presus de dogme neverificabile, în venire în catolicismul celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, duhul omului având dreptul de a se desfășura liber așa cum spune și învățătura protestantă. Între anii 1876-1886 nu s-a putut opune ieșirii din Biserica evanghelică săsească a celor 16
Georg Daniel Teutsch () [Corola-website/Science/304866_a_306195]
-
politic spaniol au încercat sistematic să blocheze aceste reforme și să susțină monarhia. Carliștii susținători ai Infantelui Carlos și ai urmașilor acestuia s-au unit sub lozinca „Dumnezeu, Țara și Regele” și au luptat pentru cauza tradiției spaniole (absolutismul și catolicism) împotriva liberalismului și ulterior republicanismului guvernelor spaniole din acea perioadă. Carliștii, uneori (inclusiv în perioada războaielor carliste), s-au aliat cu naționaliștii (a nu se confunda cu naționaliștii din Războiul Civil) în încercarea de a restaura drepturile istorice (și pentru
Războiul Civil Spaniol () [Corola-website/Science/304865_a_306194]
-
mișcarea iezuită, fapt ce a jignit pe mulți dintre conservatori. Revoluția din zonele republicane de la începutul războiului, unde au murit de clerici și mii de mireni, au constituit ceea ce Stanley Payne denumea „cea mai extinsă și mai violentă persecuție a catolicismului din istoria occidentală, în unele feluri mai intensă chiar decât Revoluția franceză”, împingându-i pe catolici, care nu mai aveau alternative, de partea naționaliștilor într-o mai mare măsură decât ar fi fost de așteptat. După declanșarea loviturii de stat
Războiul Civil Spaniol () [Corola-website/Science/304865_a_306194]
-
O'Duffy a refuzat să lupte contra bascilor de partea lui Franco, văzând asemănări între lupta lor recentă și aspirațiile bascilor pentru independență. Ei considerau că rolul lor principal în Spania era cel de a lupta împotriva comunismului, în apărarea catolicismului. Oamenii lui Eoin O'Duffy nu au apucat să lupte prea mult în Spania și au fost trimiși acasă de Franco după ce s-a tras accidental asupra lor de către trupe naționaliste. Republicanii au fost puternic susținuți de mișcarea comunistă mondială
Războiul Civil Spaniol () [Corola-website/Science/304865_a_306194]
-
se întemeiază cunoașterea dialectică. Scripturile, în schimb, nu trebuie să fie socotite mijloc de demonstrare a existenței sau atributelor divinității, ci numai reper sau referință. Varlaam opune astfel două metode de demonstrație: În acest fel, Varlaam voia să se opună catolicismului pe propriul său teren: logica, rațiunea. Mesajul lui Varlaam era acela că propozițiile teologiei catolice nu au valoare apodictică, având doar valoare „dialectică” întrucât nu constituie decât simple dezbateri pornind de la adevărurile biblice (era vorba de acele „demonstrații” bazate pe
Varlaam Calabrezul () [Corola-website/Science/305550_a_306879]
-
tip aristotelic se poate aplica în mod corect lucrurilor divine. Latinii, scrie Palamas, nu gândesc nici în manieră apodictică și nici în manieră dialectică. Nu gândesc apodictic pentru că nu folosesc adevărul credinței ca axiomă (insinuarea palamită vizează „eroarea” dogmatică a catolicismului) și nu gândesc dialectic pentru că își construiesc silogismele pornind de la premise „străine” (adică eretice). Palamas nu admite valoarea propozițiilor laice, a enunțurilor cunoscute cu ajutorul intelectului. El mizează pe singura cunoaștere autentică: cea mistică. Pornind de aici, atât demonstrația dialectică cât
Grigore Palamas () [Corola-website/Science/305551_a_306880]
-
care nici turcii nu o putură realiza timp de secole, se dezvoltă o puternică mișcare de revoltă, care a cuprins toate segmentele societății, de la țărani și micii meseriași până la comercianți, mica și marea boierime. Austriecii au încercat și convertirea la catolicism a populației. Au construit o catedrală catolică la Craiova. Edificiul a fost însă distrus de craioveni imediat după ce construcția fusese terminată. Amploarea haiduciei din Oltenia a atins cote nemaintâlnite în Europa, cunoscînd o adevărată explozie, devenind o modă. Tradiția populară
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
care cele mai importante sunt insula Futuna și insula Alofi. Au fost descoperite de navigatori olandezi și britanici în secolele XVII și XVIII, dar primii europeni care s-au stabilit pe aceste insule au fost misionarii francezi care au introdus catolicismul pe însule începând cu 1837. În 1842 au cerut protectoratul francez datorită unei rebeliuni populare. În 5 aprilie 1887, regina regatului Uvea (de pe insula Wallis) a semnat tratatul ce stabilea protectoratul francez, urmată de regii din Sigave și Tu´a
Wallis și Futuna () [Corola-website/Science/305733_a_307062]