4,620 matches
-
bucurie când i se întâmplă o nenorocire unui dușman; plăcere, jenă și teama când întâlnesc persoana iubită etc. Morris Rosenberg (1990, 5-7Ă a analizat factorii care influențează identificarea emoțiilor, si anume: asumpțiile cauzale, consensul social și scenariile culturale. 1. Asumpțiile cauzale, rezultate în procesele de socializare, când copiii învață legăturile cauzale dintre stimuli/evenimente și răspunsurile comportamentale cultural stabilite. Aceste asumpții sunt stocate în memorie, formând ceea ce Morris Rosenberg a numit „logică emoțiilor”. Logică emoțiilor se însușește observându-i pe alții
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
jenă și teama când întâlnesc persoana iubită etc. Morris Rosenberg (1990, 5-7Ă a analizat factorii care influențează identificarea emoțiilor, si anume: asumpțiile cauzale, consensul social și scenariile culturale. 1. Asumpțiile cauzale, rezultate în procesele de socializare, când copiii învață legăturile cauzale dintre stimuli/evenimente și răspunsurile comportamentale cultural stabilite. Aceste asumpții sunt stocate în memorie, formând ceea ce Morris Rosenberg a numit „logică emoțiilor”. Logică emoțiilor se însușește observându-i pe alții, din mass-media și din comunicarea interpersonala. Ea se impune cu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
ale acestei experiențe" [6, 251-251]. Fundamentul teoretic al unui asemenea demers lexicografic îl constituie punctul de vedere conform căruia elementele din continuumul realității înconjurătoare, receptate de om, sunt reflectate în conștiința umană în așa mod, încît această reflectare fixează legăturile cauzale și spațiale dintre realii și emoțiile condiționate de acestea. Studiul conștiinței lingvale în procesul ei de realizare fiind imposibil, unica soluție a cercetării este în starea ei de rezultat materializat prin limbă. Posibilitatea elaborării unui atare dicționar se fundamentează pe
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2) după modul de acțiune, există: factori cu acțiune directă asupra fenomenelor analizate (factori de gradul I); factori cu acțiune indirectă (secundari), care influențează fenomenul prin intermediul celor direcți (factori de gradul II, III, ..., n); 3) după caracterul lor, în cadrul relației cauzale, se disting: factori cantitativi, definiți ca fiind purtătorii materiali ai celor calitativi, condiția esențială a existenței acestora (de exemplu, volumul producției vândute este o condiție a existenței prețului mediu de vânzare, numărul mediu de salariați și timpul de lucru influențează
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
tabloul de trezorerie. Folosirea lor permite evidențierea și analiza transformărilor înregistrate într-o anumită perioadă, înțelegerea dinamicii situației financiare, analiza pertinentă a lichidității și solvabilității etc. Cercetările operaționale Cercetările operaționale sunt metode de „pregătire științifică a deciziilor” utilizate în relațiile cauzale de tip stocastic (în care intervine hazardul, întâmplarea). Această categorie de metode utilizează calculul probabilistic și se caracterizează prin procesul de elaborare a unor modele economico-matematice care conduc la decizii optime sau aproape optime. Metode sociologice (chestionarul și interviul) Analiza
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
economice gestionate de titularul de patrimoniu și sursele financiare de procurare a acestor mijloace. De asemenea, bilanțul evidențiază și rezultatul financiar obținut, ca urmare a consumării și reproducției fondurilor investite. Din punct de vedere informațional, bilanțul pune în evidență raporturile cauzale dintre bunurile materiale și resursele financiare. Acesta oferă, pe de o parte, detalii privind drepturile și obligațiile titularului de patrimoniu în legătură cu mijloacele economice, iar pe de altă parte, asigură corelații între repartizarea acestor valori materiale și finanțarea lor, între utilizarea
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
o manieră substanțială. Secțiunea următoare a capitolului este dedicată clasificării și specificării diferitelor tehnici de analiză multivariată. Acestea pot fi clasificate în două grupuri mari: tehnici de dependență și tehnici de interdependență. Tehnicile de dependență, care modelează probleme subsumate teoriei cauzale, presupun existența unei variabile dependente sau a mai multor variabile dependente care sunt explicate (determinate, prezise) de alte variabile, numite variabile independente (predictori, variabile explicative). Acest lucru înseamnă că valoarea pe care o ia un obiect (caz) pentru variabila dependentă
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
Clarificarea acestei distincții are consecințe metodologice. Logica practicii științelor spiritului cuprinde autoreflexia și privilegiază comprehensiunea în fața explicației. Lumea spiritului este accesibilă ca o „conexiune interacțională sau ca o conexiune conținută în produsele ei de durată șcareț se deosebește de conexiunea cauzală a naturii prin aceea că produce valori și realizează scopuri pe potriva structurii vieții psihice”2. Pentru a reveni mai aproape de conținutul acestui volum, voi traduce cele spuse mai sus în două principii practice: principiul adecvării și principiul simplității. Două principii
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
din mulțimea de comportamente umane, dar și - sau îndeosebi - de caracteristicile actorilor, motivațiile și valorile lor, de sensurile și înțelesurile pe care le atribuie acțiunilor lor. „Dacă are sens să aducem la o formulă «legică» o regularitate familiară de conexiuni cauzale observate în viața cotidiană este o chestie de oportunitate în fiecare caz în parte. Pentru științele naturii, «legile» sunt cu atât mai importante și mai valoroase cu cât posedă o valabilitate mai generală. Pentru cunoașterea fenomenelor istorice în concretețea presupozițiilor
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
factori”) care determină covariația între variabilele observate. Acest lucru înseamnă că fiecare dintre cele m variabile observate, X1 X1, X2, ..., Xm, poate fi exprimată ca o combinație liniară între n variabile latente F1, F2, ..., Fn, n < m. Dintr-o perspectivă cauzală, putem considera variabilele X1, X2, ..., Xm ca fiind determinate cauzal de F1, F2, ..., Fn, n < m, factori care dau seama de o parte din varianța fiecărei variabile X1, X2, ..., Xm (pentru fiecare variabilă Xi, o parte din varianță este explicată
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
că fiecare dintre cele m variabile observate, X1 X1, X2, ..., Xm, poate fi exprimată ca o combinație liniară între n variabile latente F1, F2, ..., Fn, n < m. Dintr-o perspectivă cauzală, putem considera variabilele X1, X2, ..., Xm ca fiind determinate cauzal de F1, F2, ..., Fn, n < m, factori care dau seama de o parte din varianța fiecărei variabile X1, X2, ..., Xm (pentru fiecare variabilă Xi, o parte din varianță este explicată de factorii comuni)1, Fiecare variabilă Xi este caracterizată și
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
Fn, sunt responsabili de covariația variabilelor X1 și X2 (de corelația care există între acestea). Îndepărtând factorii comuni, între variabilele X1 și X2 nu va mai exista nici o corelație. Toate lucrurile exprimate mai sus pot fi reprezentate printr-o diagramă cauzală în felul următor: Figura 1. Modelul general al analizei factoriale, cu m variabile observate, n factori comuni ortogonali F1, F2, ..., Fn, n < m, sunt factorii comuni care determină pe fiecare dintre variabilele X1, X2, ..., Xm, iar U1, U2, ..., Um sunt
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
oblicitate) pornind de la corelațiile (covarianțele) cunoscute dintre variabilele observate. Dificultatea apare deoarece demersul prin care facem inferențe despre factori pornind de la covarianțele (corelațiile) dintre variabile conține o serie de nedeterminări. Aceeași structură de covarianță poate fi produsă de nenumărate structuri cauzale (modele factoriale). Cunoașterea covarianțelor dintre variabile nu duce imediat la cunoașterea structurii cauzale latente (a factorilor comuni). De exemplu, oricare dintre modelele prezentate în figurile 4, 5, 6 poate reprezenta la fel de bine structura unui set de date. Kim și Mueller
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
prin care facem inferențe despre factori pornind de la covarianțele (corelațiile) dintre variabile conține o serie de nedeterminări. Aceeași structură de covarianță poate fi produsă de nenumărate structuri cauzale (modele factoriale). Cunoașterea covarianțelor dintre variabile nu duce imediat la cunoașterea structurii cauzale latente (a factorilor comuni). De exemplu, oricare dintre modelele prezentate în figurile 4, 5, 6 poate reprezenta la fel de bine structura unui set de date. Kim și Mueller sintetizează principalele tipuri de nedeterminare care apar1. Acestea ar fi: 1) Aceeași structură
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
dintre modelele prezentate în figurile 4, 5, 6 poate reprezenta la fel de bine structura unui set de date. Kim și Mueller sintetizează principalele tipuri de nedeterminare care apar1. Acestea ar fi: 1) Aceeași structură de covarianță, saturații diferite. De exemplu, structurile cauzale din figurile 4 și 5, care au matricele de saturații următoare, conduc la aceeași matrice de corelații între variabile. Figura 7. Matricele saturațiilor pentru structurile cauzale prezentate în figurile 4 și 52 În general, există un număr infinit de structuri
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
apar1. Acestea ar fi: 1) Aceeași structură de covarianță, saturații diferite. De exemplu, structurile cauzale din figurile 4 și 5, care au matricele de saturații următoare, conduc la aceeași matrice de corelații între variabile. Figura 7. Matricele saturațiilor pentru structurile cauzale prezentate în figurile 4 și 52 În general, există un număr infinit de structuri cauzale ortogonale și oblice care să conducă la aceeași matrice de corelații. Pentru a determina configurația care corespunde realității, putem restrânge mulțimea de modele factoriale urmând
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
din figurile 4 și 5, care au matricele de saturații următoare, conduc la aceeași matrice de corelații între variabile. Figura 7. Matricele saturațiilor pentru structurile cauzale prezentate în figurile 4 și 52 În general, există un număr infinit de structuri cauzale ortogonale și oblice care să conducă la aceeași matrice de corelații. Pentru a determina configurația care corespunde realității, putem restrânge mulțimea de modele factoriale urmând un model teoretic plauzibil și solid argumentat sau putem să ne ghidăm după rezultatele unor
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
și solid argumentat sau putem să ne ghidăm după rezultatele unor cercetări anterioare în tema respectivă. 2) Aceeași structură de covarianță, număr variabil de factori. Se poate demonstra matematic că există o corespondență între numărul de factori într-un model cauzal și rangul unei matrice construite, numită matrice de corelație ajustată. Matricea de corelație ajustată este alcătuită din corelațiile între variabilele observate, calculate în funcție de saturațiile factoriale (așa cum am făcut mai sus de câteva ori), și comunalitățile variabilelor, situate pe diagonală. Această
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
că și inversa ei ar putea fi posibilă, și anume că numărul de factori comuni latenți poate fi aflat din examinarea matricei de corelație ajustată și calculul rangului acesteia 1. 3) Aceeași structură de covarianță, mai multe tipuri de structuri cauzale. Una dintre presupunerile pe care le-am făcut în construcția modelului factorial a fost următoarea: corelația dintre două variabile se datorează determinării acestora de către un factor comun. Însă corelația dintre două variabile se poate explica și prin faptul că una
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
corelația dintre două variabile se poate explica și prin faptul că una dintre ele o determină pe cealaltă (una este cauza celeilalte). Criteriul adecvării statistice a modelului la date nu poate fi folosit pentru reducerea nedeterminării, pentru că fiecare dintre structurile cauzale descrie la fel de bine datele. Nedeterminarea se poate rezolva doar pe calea demersului teoretic, prin selectarea modelului factorial care este coerent cu asumpțiile, conceptele și cadrul nostru teoretic sau cu rezultatele unor cercetări anterioare pe care le considerăm acceptabile. Așa cum facem
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
demers de acest fel, și în analiza factorială putem apela la principii practice pentru reducerea nedeterminării. Nedeterminările de tipul al treilea sunt rezolvate practic prin apelul la principiul adecvării modelului empiric la modelul teoretic. În orice model bazat pe structuri cauzale, cum este și analiza factorială, cercetătorul este cel care trebuie să furnizeze un mecanism cauzal plauzibil pentru felul în care factorii determină variabilele, pe baza cunoașterii datelor. În funcție de acesta se va alege între un model sau altul. Nu modelul cauzal
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
nedeterminării. Nedeterminările de tipul al treilea sunt rezolvate practic prin apelul la principiul adecvării modelului empiric la modelul teoretic. În orice model bazat pe structuri cauzale, cum este și analiza factorială, cercetătorul este cel care trebuie să furnizeze un mecanism cauzal plauzibil pentru felul în care factorii determină variabilele, pe baza cunoașterii datelor. În funcție de acesta se va alege între un model sau altul. Nu modelul cauzal va fi cel care propune existența unei determinări, ci modelul primește substanță dacă susține schema
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
cauzale, cum este și analiza factorială, cercetătorul este cel care trebuie să furnizeze un mecanism cauzal plauzibil pentru felul în care factorii determină variabilele, pe baza cunoașterii datelor. În funcție de acesta se va alege între un model sau altul. Nu modelul cauzal va fi cel care propune existența unei determinări, ci modelul primește substanță dacă susține schema de cauzalitate teoretică. Principiul simplității 1 poate ajuta la rezolvarea celorlalte două tipuri de nedeterminare. Criteriul recomandat prin acest principiu este cel al simplității reprezentării
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
unor factori latenți. Componentele principale sunt funcții matematice de variabile observate. Ca și în cazul analizei factoriale propriu-zise, metoda este folosită pentru a obține o reducere a reprezentării, dar obiectivul ei nu este să explice covariația dintre variabile (un model cauzal), ci să explice cât mai mult din varianța datelor. Analiza factorială, în schimb, are ca scop principal explicarea corelației (covariației) dintre variabilele observate. Diferența dintre cele două abordări poate fi prezentată și astfel: analiza factorială propriuzisă reprezintă structura de covarianță
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
mai mult din varianța datelor. Analiza factorială, în schimb, are ca scop principal explicarea corelației (covariației) dintre variabilele observate. Diferența dintre cele două abordări poate fi prezentată și astfel: analiza factorială propriuzisă reprezintă structura de covarianță în termenii unui model cauzal ipotetic, în timp ce analiza componentelor principale sumarizează datele prin intermediul unei combinații liniare a datelor observate. Prima încearcă să explice covarianța, pe când cea de a doua explică varianța variabilelor. Voi începe prin a prezenta ultimele două dintre metodele enumerate, și anume: (f
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]