8,276 matches
-
Amoriul din prieteșug, la care am putea adăuga și un alt poem dinafară temei erotice (Moartea părintelui dumisale Vornicului Costache Conachi la 1803, Mart În 7), pun În chip mai direct În fața omului, ființă slabă, perspectiva dispariției. Jaloba mea În cepe cu un vers ce nu lasă nici o speranță: „Lume, astăzi să desparte de tine un muritor”... iar Scrisoarea se deschide spre un orizont și mai Întunecat: „Din toți muritorii lumii cel mai În nenorocire Și dintre toți pătimașii cel mai
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
specii: Gutuia, Chitra, Lămîia, Cireașă, Vișina, Zarzăra, Părul, Mărul, Coarna, Pruna, Migdalul, Usturoiul, Strugurele, Piperul, Ienibaharul, Chimenul, Molotrul, Cimbrul, Mărarul, Capera, Măslina, Ciuperca, MÎnăterca, Mazărea, Năutul, cuvioasa Linte, postnica Fasole, Castravetele, Agresele, surorile Coacăzele, ghebosul Roșcov, Smochina, Curmaua, Castana, Stafida, Ceapa cu douăsprezece haine de dimie, Ridichile, unchiul Nap, mătușa Sfecla, nepoții Morcovi și Pătrunjei, vărul Cartof, Loboda, Știrul, Dovleacul, Salata, Manila, Piersica, Pepinile, Urzica și, cu toate acestea, impresia este de abstracțiune pentru că simțul liric este covîrșit de simțul moral
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
citi: Tu, plantă ce ne faci să lăcrimăm, asemeni lui Amor, deși a mele chinuri sunt nestemate și opreliști doar tu, goală, verzi muguri dai la iveală, din pântecul ce te-a născut smulsă afară. Cum așa? O poezie dedicată cepei? Ce poate avea atât de special ceapa dacă la nevoie ea poate fi culeasă în grădina tuturor celor din Stilo? Ceapa e un pretext pentru a slăvi creația, băiatul meu. Adesea în poezie se spune un lucru și se înțelege
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
lăcrimăm, asemeni lui Amor, deși a mele chinuri sunt nestemate și opreliști doar tu, goală, verzi muguri dai la iveală, din pântecul ce te-a născut smulsă afară. Cum așa? O poezie dedicată cepei? Ce poate avea atât de special ceapa dacă la nevoie ea poate fi culeasă în grădina tuturor celor din Stilo? Ceapa e un pretext pentru a slăvi creația, băiatul meu. Adesea în poezie se spune un lucru și se înțelege altceva; nu cumva crezi că acel Dante
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
goală, verzi muguri dai la iveală, din pântecul ce te-a născut smulsă afară. Cum așa? O poezie dedicată cepei? Ce poate avea atât de special ceapa dacă la nevoie ea poate fi culeasă în grădina tuturor celor din Stilo? Ceapa e un pretext pentru a slăvi creația, băiatul meu. Adesea în poezie se spune un lucru și se înțelege altceva; nu cumva crezi că acel Dante din Florența, despre care l-ai auzit vorbind pe episcop de la amvon, chiar a
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
pe numele lor. Își repetă în gând de mai multe ori, pe de rost, versurile lui Galeazzo: voia să-și dea seama de ceea ce nu se putea percepe, să găsească traiectoria ce unește cu Dumnezeu, motivul secret de a fi ceapă sau Domnul Creației. Desigur, și ceapa e Dumnezeu, cu mirosul său și forma sa împrăștie în jurul ei dorința de a fi posedată, tot așa cum te duce gândul la rai. Gândurile i se încurcaseră și-l zăpăciseră, să se vâre în
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
gând de mai multe ori, pe de rost, versurile lui Galeazzo: voia să-și dea seama de ceea ce nu se putea percepe, să găsească traiectoria ce unește cu Dumnezeu, motivul secret de a fi ceapă sau Domnul Creației. Desigur, și ceapa e Dumnezeu, cu mirosul său și forma sa împrăștie în jurul ei dorința de a fi posedată, tot așa cum te duce gândul la rai. Gândurile i se încurcaseră și-l zăpăciseră, să se vâre în raționamente atât de complicate îi dădea
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
din ochii părinților, prietenilor, preotului, din ochii cumetrelor ce-și strângeau șalul pe umeri și înșiruiau rugăciuni, urându-i fericire și drum bun. Drumul până la Placanica nu era nici lung și nici anevoios, dar Caterina era îngrijorată, îi pusese două cepe dulci în traistă, o pâine coaptă la cuptor de cu noaptea, o bucată de brânză care putea să-i ajungă cam patru zile. Dacă-ți prisosește, mai dă și tu la alții din mânăstire. Catârul îl ducea în spinare pe
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
de ani de zile mâncau doar ierburi culese ici-colo, și nu pregetau să pândească ciori ca să le prindă și să le frigă. Totul putea fi comestibil pentru a supraviețui. Asemenea oameni m-au poftit la masă, au adus usturoi și ceapă, au umplut o carafă cu apă, mi-au oferit smochine uscate surâzănd. Uneori, în case,niște simple adăposturi din crăci și lut, mi-au dat un loc de dormit. Nu mai e mult până să revenim la vremurile primitive, când
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
copiator. — Dacă spuneți dumneavoastră... — Dacă spun eu ? ! Și dacă nu ți-aș spune eu cum ar fi ? Banii ăia nu erau decât niște bucăți de hârtie colorată, nu făceau două parale. Nicăieri în Europa nu puteai cumpăra cu ei nici o ceapă degerată. — Da’ cine a fost în Europa ? Rada îi puse, oftând, farfuria în față. Pavel nu se atinse de mâncare decât după ce îl îndemnă de două ori. Femeia îl privi cum își pune feliile una peste alta, lângă farfurie, cum
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
rușii ! Își suci capul într-o parte, de parcă se aștepta să vadă chipul îngrozit al lui moșu-su, dând ochii cu moroii cu stea roșie în frunte. Dar fața îngrozită era doar a lui și ochii i se făcură cât cepele când văzu portiera deschizându-se de-a binelea și o siluetă strecurându- se prin deschizătură cu o repeziciune care sugera furie. Priviră tâmpi la arătarea aceea, Chisăliță trase de pantalonii lui Pârnaie, cum îi veni, după înălțime, la îndemână : — Șefu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
fi cât mai convingător, întinse un colț de prelată pe iarbă. Întâi puse Magdalena o pâine neagră, învelită în hârtie, ca să n-o atingă, apoi se gândi puțin și adăugă un pachețel în care era niscaiva zahăr. Bunelu aduse câteva cepe și un pumn de mieji de nucă, din care luă unul înapoi, ca să-l molfăie, printre gingiile dezghiocate, ca pe o bomboană. Isaia puse sticla de trăscău, privind-o cu jind, și o bucată de brânză îngălbenită. Face sete, lămuri
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
printre ceilalți. Stai ! strigă Calu și încremeniră toți cu dumicatul nemestecat în gură. Calu împărți câteva scatoalce, își luă un coltuc mai mare și o conservă. De cum se întoarse cu spatele, îmbrânceala reîncepu. Bunelu, mai încet la mâncare, apucă o ceapă printre picioarele celorlalți și începu să-i sugă foile roșiatice. Înfule cară, mârâind și privindu-se chiondorâș. Puțică își băgară limbile vinete în conservele golite, lingând fundurile cleioase. Stai ! strigă iar Calu și iarăși încremeniră, mai puțin Pârnaie, care își
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
mai vesel decât duhorile de corabie scufundată venind din subsoluri și decât cele de igrasie care colcăiau în pereți. Două femei dolofane își împărțeau ochiurile de aragaz, fiecare cu tigaia ei și cu fumul gros, de-a dreptul inițiatic, al cepei prăjite. Tăiau bucăți din ceva ce părea un fel de salam. Bărbații nu se vedeau prin fumul bucătăriei improvizate pe hol, în care cele două familii eco nomiseau spațiu și bani, folosind împreună aceeași butelie. — Bună seara, gospodină ! strigă Maca
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Maca tuși, luat pe nepregătite. Erau simpatice amândouă, cu ochii lor rotunzi și obrajii rumeniți de vălătucii fierbinți. Dacă n-ai altceva, spuse, merge să prăjești și o talpă de bocanc. Mai ales dacă-i dai și un iz de ceapă prăjită. Ele râseră scurt, căci trebuiră să se întoarcă și să răscolească prin tigaie. Poftim la masă ! spuse cealaltă, încurajată de răspunsul privitor la parizer. Maca privi la uleiul bătând, de atâtea recidive, în maroniu. — Mulțumesc, spuse, simulând regretul. Tocmai
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de răspunsul privitor la parizer. Maca privi la uleiul bătând, de atâtea recidive, în maroniu. — Mulțumesc, spuse, simulând regretul. Tocmai am mâncat. Dacă aș fi știut... Sigur că știa. La etajul acela și la ora aceea mirosea totdea una a ceapă prăjită. Nu făcea să te superi pentru atâta lucru. La etajul următor, ușa pe care o căuta era închisă. Dinspre cea de vizavi, întredeschisă, se auzi o voce dogită și totodată stridentă, ca o conservă rostogolită pe pietre. — Umblă creanga
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
unchiul, niște... niște... — Labagii... o consolă Maca, bătând-o pe umăr : Hai, du-te și te spală... Să-ți încălzesc niște apă ? Dar se lăsă imediat păgubaș, amintindu-și că ochiurile de aragaz de la etajul unu erau ocupate de athanorul cepei prăjite. Fata se propti în mâini și sări. Își desfăcu sandalele, ajutându-se de la un picior la altul. Apoi, cu o mișcare iute, își împinse tălpile, una câte una, în sus, sandalele săriră din picioare, lovindu-se de tavan și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
retraseră, ca păpușile ce reintră în ceasornicul cel mare, după ce fac ocolul la ora exactă. El le așteptă mulțumirile, dar, cum nu veniră, spuse doar „cu plăcere“ și urcă spre etajul întâi, acolo unde cele două femei dolofane oficiau ritualul cepei prăjite. — Ai venit la timp, spuse una dintre ele, întorcând, într-o sfârâială care împroșca totul, un cârnat în tigaie. Azi avem carne adevărată. Când n-ai, ține ceapa loc de carne, adăugă cealaltă. Dacă o prăjești bine și o
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
spre etajul întâi, acolo unde cele două femei dolofane oficiau ritualul cepei prăjite. — Ai venit la timp, spuse una dintre ele, întorcând, într-o sfârâială care împroșca totul, un cârnat în tigaie. Azi avem carne adevărată. Când n-ai, ține ceapa loc de carne, adăugă cealaltă. Dacă o prăjești bine și o amesteci cu cartofi, zici că mănânci carne de-adevăratelea. Mai că-ți vine să te scobești în dinți. Se întoarseră amândouă spre el și râseră. Prin ușile deschise se
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
întoarseră amândouă spre el și râseră. Prin ușile deschise se auzea un zornăit de zaruri. Bărbații jucau table. Apoi zarurile nu se mai auziră. Acum trăgeau câte o dușcă. — S-a scumpit carnea, constată Maca, explicând astfel mirosul neîntrerupt de ceapă prăjită și gălbejeala soioasă de pe pereți. — A fost un an foarte bun pentru ceapă, observă una dintre femei, arătând, astfel, că orice necaz are partea lui bună. — Mai ales pentru ceapa albă, de prăjeală, adăugă a doua. Nu merge cu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
zaruri. Bărbații jucau table. Apoi zarurile nu se mai auziră. Acum trăgeau câte o dușcă. — S-a scumpit carnea, constată Maca, explicând astfel mirosul neîntrerupt de ceapă prăjită și gălbejeala soioasă de pe pereți. — A fost un an foarte bun pentru ceapă, observă una dintre femei, arătând, astfel, că orice necaz are partea lui bună. — Mai ales pentru ceapa albă, de prăjeală, adăugă a doua. Nu merge cu ceapă roșie. Ca să dea gust de carne, ceapa de prăjeală trebuie să fie puțin
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
scumpit carnea, constată Maca, explicând astfel mirosul neîntrerupt de ceapă prăjită și gălbejeala soioasă de pe pereți. — A fost un an foarte bun pentru ceapă, observă una dintre femei, arătând, astfel, că orice necaz are partea lui bună. — Mai ales pentru ceapa albă, de prăjeală, adăugă a doua. Nu merge cu ceapă roșie. Ca să dea gust de carne, ceapa de prăjeală trebuie să fie puțin iute. Dacă aveți cârnați azi, de ce ați mai pus ceapă ? întrebă Maca. Aveați, oricum, gustul de carne
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
prăjită și gălbejeala soioasă de pe pereți. — A fost un an foarte bun pentru ceapă, observă una dintre femei, arătând, astfel, că orice necaz are partea lui bună. — Mai ales pentru ceapa albă, de prăjeală, adăugă a doua. Nu merge cu ceapă roșie. Ca să dea gust de carne, ceapa de prăjeală trebuie să fie puțin iute. Dacă aveți cârnați azi, de ce ați mai pus ceapă ? întrebă Maca. Aveați, oricum, gustul de carne... N-am mai pus, se apără una dintre femei, n-
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
fost un an foarte bun pentru ceapă, observă una dintre femei, arătând, astfel, că orice necaz are partea lui bună. — Mai ales pentru ceapa albă, de prăjeală, adăugă a doua. Nu merge cu ceapă roșie. Ca să dea gust de carne, ceapa de prăjeală trebuie să fie puțin iute. Dacă aveți cârnați azi, de ce ați mai pus ceapă ? întrebă Maca. Aveați, oricum, gustul de carne... N-am mai pus, se apără una dintre femei, n-are importanță care, căci cealaltă se grăbi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
are partea lui bună. — Mai ales pentru ceapa albă, de prăjeală, adăugă a doua. Nu merge cu ceapă roșie. Ca să dea gust de carne, ceapa de prăjeală trebuie să fie puțin iute. Dacă aveți cârnați azi, de ce ați mai pus ceapă ? întrebă Maca. Aveați, oricum, gustul de carne... N-am mai pus, se apără una dintre femei, n-are importanță care, căci cealaltă se grăbi s-o aprobe. A rămas de la prăjelile dinainte. E păcat să arunci uleiul, când abia s-
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]