2,059 matches
-
vale întinsă tăiată de un fluviu măreț care părea a-și purta insulele sale ca pe niște corăbii acoperite de dumbrăvi. (M. Eminescu, Sărmanul Dionis) 1. Precizează sinonimele termenilor: încet, măreț. 2. Notează doi termeni din câmpul semantic al spațiului celest. 3. Motivează folosirea liniilor de pauză. 4. Notează două teme/ motive literare existente în fragment. 5. Transcrie două pasaje în care apar coordonate spațiale. 6. Indică două caracteristici ale modului de expunere prezent. 7. Comentează o figură de stil din
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
a eroului este aceeași cu direcția peștelui în apele ținutului, peștele fiind principala hrană a lui Asdiwal eroul ce dă hrana). Opozițiile constitutive ale mesajului miturilor (de pildă ale miturilor bororo din Le cru et le cuit): apă/foc, terestru/celest, viață/ moarte sînt și elemente constitutive ale realității: "Dualitatea, alternanța, opoziția și simetria sînt niște date fundamentale ale realității sociale" (C. Lévi-Strauss, 1949: 175). 2.5. Structuralism și psihanaliză Singurul psihanalist care a reluat în ansamblu opera lui Sigmund Freud
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
o depășire (interpretativă) a structuralismului, menținînd însă rigoarea și coerența unui punct de vedere (acel punct de vedere despre care Saussure spunea că creează obiectul cunoașterii); în ma-joritatea cazurilor este vorba de structura opozitivă binară (yin/vs/yang, terestru/vs/celest, natură/vs/cultură etc.). Fără să nege existența structurilor determinante, semiotica relevă centralitatea subiectivității umane în transmiterea/interpretarea mesajelor, substituind "structurii structurarea, limbii vorbirea, semnificatului semnificantul, enunțului enunțarea, sistemului de reguli practica semnificantă, subiectului determinat subiectul determinant" (P. Attalah, 1991
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ale etnologiei, dar unde ideea de destin doar se insinuează, în mai mare ori mai mică măsură. Textul lui Ion Otescu, Credințele țăranului român despre cer și stele, este o ilustrare a felului în care românii configurează și interpretează spațiul celest. Sub aspect tematic, cartea pare comparabilă cu antologia sistematizată a lui Tudor Pamfile, Cerul și podoabele lui. După credințele poporului român (apărută la București, în colecția „Din viața poporului român”, girată de Academie, în anul 1915). Cunoașterea credințelor poporului nostru
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Ivan Evseev, este simbol arhetipal și totalizator, un adevărat model simbolic, imago mundi în concepțiile și în reprezentările arhaice despre univers. Este legat de cele 4 stihii ale naturii: trăiește în pământ sau în apă; veninul său are proprietățile focului celest sau ale celui htonian, iar în ipostaza sa fantastică de șarpe înaripat (balaur, dragon) e legat de stihia văzduhului." Șerpii sunt de mai multe feluri: curați și necurați. Credințele populare vorbesc despre șarpele casei numai la superlativ ("Unde e șarpe
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Încercăm astfel să-i aproximăm cât mai corect dimensiunile sociale și simbolice. 2.1. Divinația în șamanism În ritualurile șamanice, practicarea divinației avea un rol consultativ și terapeutic. În timpul extazului, șamanul fie coboară în adâncurile infernului, fie urcă în sferele celeste pentru a intra în contact cu zeii sau spiritele. Contactul cu ele facilitează șamanului accesul la unele cunoștințe pentru a-l ajuta în rezolvarea problemelor. În acest fel, el află, de pildă, dacă pacientul său mai are scăpare sau nu
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de exemplu, viețuiau preoți care se ocupau cu arta divinatorie și prezicători. "Templul nu este doar o imago mundi, ci reproducerea terestră a unui model transcendent. Iudaismul a moștenit această concepție paleoorientală despre Templu ca o copie a unui arhetip celest, idee care este, probabil, una dintre ultimele interpretări pe care le-a dat omul religios experienței primare a spațiului sacru, prin opoziție cu spațiul profan"226. Mai târziu, bisericile au luat locul templelor. Mircea Eliade consideră că "bazilica creștină și
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Gaskell etc. Scrisorile lui Eminescu, ca și multe dintre poemele sale, sunt structurate pe antiteze romantice: destinul derizoriu al omului comun/destinul întru eternitate al geniului, trecutul exemplar/prezentul degradat, efe meritatea ființei umane/eternitatea naturii, opozițiile real- ideal, teluric- celest, viață- moarte etc.: O, moarteai un secol, cu sori înflorit, / Când viațai un basmu pustiu și urât; Ea un înger ce se roagă - el un demon ce visează; / Ea o inimă de aur - el un suflet apostat (M. Eminescu). Anti
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
modernistă, cântec al spiritului pur care conferă ordine și sens universurilor oglindite. Antiteza dintre aceste tipuri diferite de poezie se realizează prin imagini organizate în serii de opoziții: simboluri ale teluricului în prima strofă versus simboluri ale acvaticului și ale celestului în strofa a doua, preponderența imaginilor auditive mai întâi, contrastiv cu dominanta sinestezică a imaginilor din catrenul final, motivul instrumentelor muzi cale, substituit de motive orfice și cosmogonice. Item 3: ilustrarea a patru elemente de compoziție și de limbaj ale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și existența. Lumea de jos, în care sunt iremediabil captivi, este asociată unor imagini semnificative, sugerând spațiul închis, boltit, al teluricului, al întunericului (Din umbra falnicelor bolți, umbra negrului castel). Contrastiv, planul cosmicuniversal este figurat prin imagini ce închipuie infinitul celest, spațiu al unei geneze continue, al lumilor ce izvorăsc din haosul primo rdial și pier în miezul de increat în care sălășluiesc Demiurgul și Hyperion. În antiteză cu lumea măruntă a fetei de împărat, lumile nepământene ale luceafărului sunt reprezentate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
încă din titlu - îl predestinează limitelor, sugerând circumscrierea întrun univers inferior (criptogama - specie de plante inferioare, ciuperci), dar și firea lui introvertită (gr. crýptos - ascuns, tainic, încifrat). Contrastiv, numele lui Enigel (engel, în limba daneză, înseamnă înger) reliefează aspirația spre celest, spre lumină. Deși mirele poienii este gata să se sacrifice pentru visul lui de iubire (Dacă pleci să culegi / Începi rogute cu mine), Enigel refuză „însoțirea“ cu spiritul gregar, inferior, alegând eulspiritual, care își sporește forța sub lumina tutelară a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
structurat ca monolog liric adre sat, în care pluralul persoanei întâi (deasupra noastră) desemnează perechea de îndrăgos tiți. Alături de motivul cuplului, prima strofă reunește motive specifice imaginarului poetic blagian, vizând cele patru elemente primordiale: Dumnezeu ca entitate eterică, soarele - focul celest -, pământul, iezerul sfânt. Schițând un spațiu de legendă, aceste motive se concretizează în imagini artistice vizuale și auditive, prin personificare (Ochi atot înțele gător), prin epitete (legendar, sfânt etc.), prin metaforă revelatorie (Ochi era iezerul). Toate aceste mijloace de expresivitate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
genuine ale limbajului, fiindcă numai din apele primordiale se poate ivi curcubeul poeziei. Prin metafora revelatorie a curcubeului se sugerează ideea frumuseții nepământene a creației ce reunește - întro formă perfectă - culorile diverse ale univer sului. În același timp, simbolul arcului celest figurează sublimarea în imaterial, reflec tarea în ficțiune, a realului. Versul final reprezintă, așadar, o definiție poetică, metaforică a poeziei, care reunește frumusețea și neființa, adică ficțiunea. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Rolul activităților de voluntariat în viața personală
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și prin opoziția semantică a verbelor: alții sugrumă vraja nepătrunsului ascuns / în adâncimi de întuneric / dar eu / eu cu lumina mea sporesc a lumii taină. Întregul enunț poetic dezvoltă câmpul semantic al conceptului de mister, exprimând tainele teluricului și ale celestului, ale vieții și ale morții prin negații repetate (nepătruns, nențeles, nențe lesuri) sau prin metafore sugestive: adâncimi de întuneric, întunecata zare, sfânt mister, taina nopții. În același timp, aceste figuri semantice sugerează forța creatoare a cunoaș terii poetice. Eul liric
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
a se apropia de modelul reprezentat de zei, omul participă la starea acestora, chiar dacă niciodată pe deplin. Prin intermediul participării, concept central în filosofia platonică, vechii greci stabilesc fără dubiu ruptura de registru existențial dintre planul mundan (al oamenilor) și acela celest (al zeilor); în acest mod, ei explică imperfecțiunea naturii umane, dar și șansa acesteia de a accede, prin intermediul participării, în preajma zeilor. Participarea înseamnă, din acest punct de vedere, "formare în raport cu un model", adică acea realitate educațională pe care vechii greci
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
o influență sugestivă supraconștient motivantă asupra vieții fiecăruia (recunoscută ca fiind efemeră). Unii printr-o credință comună, membrii tribului trebuiau să se dovedească demni de strămoșii divinizați în speranța că după moarte vor putea fi și ei admiși în lăcașul celest. Imperativul etic supraconștient motivant și legat de imaginea strămoșului-tată divinizat, avea însă pentru omul primitiv al epocii animiste o semnificație foarte precisă. Animismul este credința în intențiile bune sau rele răspîndite peste tot în natură și proiectate în final în
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Paris și Nisa. Aici a făcut observații asupra Soarelui, a planetelor mici și asteroizilor. Reîntoarsă în țară, în 1914, a lucrat la Observator, publicând în Anuarul acestuia mai multe lucrări despre petele solare, protu beranțe și tot felul de fenomene celeste, precum și în revista „Natura”, articole despre popularizarea acestui domeniu. După slăbirea vederii, a trecut la catedră. A predat la Liceul „Domnița Ileana” matematica și astronomia, discipline pentru care a publicat o serie de manuale. Poliglotă, cunoștea foarte bine germana, engleza
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
autorului: relația ființei cu sacrul este cea mai importantà dintre ele. Cele 50 de ronsete descriu o lume amenințatà de spectrul apocalipsei, al destràmàrii, al îndepàrtàrii de divinitate, al neînțelegerii "semnelor" divine. Lumea e bolnavà ("Cautà universul alt zugrav,/ birtul celest își încàlzește magii,/ pe buzele lui Iuda se coc fragii;/ nàravul nou trage la vechi nàrav!") și logosul asemeni: "Gîngave vorbe într-un gînd gîngav,/ destràbàlatul verb își poartà prinții.../ În noi Iisus și-a ràstignit pàrinții,/ nàravul nou trage
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
se eclipsa»). Stea În afară de simbol al luminii și al cunoașterii, steaua reprezintă și ghidul. Permițându-i omului să se orienteze, ea intervine în vis pentru a indica direcția în care trebuie să se îndrepte persoana vizată. Este și semnul protecției celeste (a fi născut sub o stea norocoasă) și al celebrității (cuvântul «star» înseamnă «stea» în limba engleză). Tematica visului se învârte deci în jurul acestor noțiuni: acces la lumină, alegerea unei orientări, recunoașterea, speranța, șansa de care trebuie profitat. Celelalte elemente
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
etc.). Ei dezvăluie în acest caz creativitatea subiectului și îl incită să își imagineze soluții și să îl lase să exprime ce simte. Furtună Furtuna, și toate elementele ce o compun (fulger, tunet și trăsnet), simbolizează în toate culturile pedeapsa celestă. Acest fenomen exprimă în limbajul curent mânia, furia și enervarea: «trăsnetele lui...», «o atmosferă furtunoasă», «fulgere de mânie». În vis, marchează dezordinea, haosul, prăbușirea posibilă a anumitor situații (divorț, pierderea serviciului). Dezvăluie și ambianțele electrice și conflictuale (plutește furtuna în
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
cel mai subtil. Evocă invizibilitatea legăturii ce îl unește pe om de Dumnezeu. Nașterea, cu imaginea cordonului ombilical, și moartea, cu firul ce leagă corpul de suflet, au loc prin ruperea acestora. Faptul în cauză este ilustrat în reprezentarea țesătoarelor celeste, Moirele grecești și Parcele romane, care torc, deapănă și în cele din urmă taie firul vieții. Fusul este, ca atare, simbolul timpului care se scurge inexorabil, al mișcării perpetue, al ciclului neîntrerupt al nașterii și al morții. Firul este de
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
recolta. Simbolistica galbenului este mai ales legată de cea a soarelui. Ea are proprietățile sale luminoase, iradiante și vii. Galbenul exaltă și iluminează, fără a întrista ori agresa, cum o poate face roșul. Constituie, de fapt, octava superioară. Corespunde planului celest și divin. Îmbracă un caracter sacru, care explică faptul că este regăsit într-un mare număr de veșminte religioase. Aliat cu roșul, simbolizează uniunea pământului (roșu) și a cerului (galben, culoare solară). În toate culturile, este expresia forțelor transcendente și
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
le ține separate. Universul material există doar că manifestare a atracției / gravitații și respingerii / iradierii, într-un echilibru dinamic. Materia este totdeauna în mișcare, a cărei direcție principala este dată de un act al Minții Divine, exprimat prin intermediul energiei. Actul celest, presupune Edgar Poe, este unul limitat și, la un moment dat, Dumnezeu își va retrage voința creatoare, datorită căruia universul se amplifică continuu. Atunci, totul va reveni la forma originară a particulei unice. Materia (care nu este decât atracție și
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
acestuia, asemenea unei jerbe 53 de artificii, de-a lungul unor "direcții divergențe în care se partajează elanul"54, pentru care poemul "Grup" ne oferă o superbă ilustrare: "Atâtea clăile de fire ștăngi!"55. Chei ale înălțării spiritului spre potențialul celest ("pajuri[le]"), figurând curbele generării spirituale continue, ori imagine ale trecerii între viață și moarte, formal și informal, sau, mai bine, "sublimare pentru un ideal 56 ("lacul"), în sfârșit, depozitar al cunoașterii, înțelepciunii ("Casă [Usher]")57, generând asociații cu corpul
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
percepției (în apologul poesc, de la care pornește Ion Barbu, Usher "pictează idei", i.e., le atribuie, deci, miraculos, un statut pur estetic), el este, fără îndoială, poetul de geniu, în tradiția romantică 91. Totodată, calitatea neobișnuită a înțelegerii conferă Poetului însușiri celeste. Să nu uităm că, pentru Edgar Poe, mintea individuală este o parte a minții Demiurgului, întrupata în materie. Dar, întrucât, imaginea Creatorului, nestingherita de materie, există deja în mintea Omului, ca o amintire ("memory"), ea poate fi recuperată prin "faint
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]