1,983 matches
-
prim pelerinaj în Elveția pe urmele eroului sau. Detectivul a dispărut în mai 1891, în Cascadele din Reichenbach, din apropiere de Meiringen. De atunci a devenit o tradiție pentru britanici să meargă în Elveția, în special în 1987, cu ocazia centenarului creării personajului Sherlock Holmes. În acea perioadă a fost înființată o asociație elvețiano-germană de tineri fani ai lui Sherlock Holmes, de numită "Reichenbach Irregulars". Mai multe muzee au ca scop prezentarea personajului sau au ca pretext ilustrarea epocii victortene. În
Sherlockiana () [Corola-website/Science/325539_a_326868]
-
din Târgoviște. Pentru aportul adus în domeniul geografiei și climatologiei Neamu a primit: Diploma de onoare a Societății de Geografie (1975), Premiul Academiei Române „Gheorghe Munteanu Murgogi” pentru lucrarea Geografia Antarctidei (1982), Diploma de onoare și medalia de argint, cu ocazia centenarului Institutului Meteorologic (1984). Cel mai important moment din activitatea științifică și de cercetare a lui Neamu l-a constituit invitația de participare a sa la a XVII-lea expediție internațională de cercetare a Antarcticii și de semnarea sa de către Institutul
Gheorghe Neamu () [Corola-website/Science/324550_a_325879]
-
pediestalul de americani. Câțiva ani mai târziu Bartholdi a înființat Uniunea Franco-Americană, un grup de suporteri americani și francezi, menit să strângă bani pentru statuie. L-a recrutat apoi pe Alexandre-Gustave Eiffel (părintele Turnului Eiffel) pentru a proiecta statuia. Dar centenarul se apropia, proiectul era în urmă și strângerea fondurilor pentru a construi statuia în Franța mergea din ce în ce mai prost. Dar Bartholdi nu s-a lăsat. În 1880 a venit cu ideea organizării unei loterii a „libertății”. Din fericire legislația franceză permitea
Crowdfunding () [Corola-website/Science/324826_a_326155]
-
ai mei”.Conform memorialiștilor a fost avansat la gradul de sergent cu o zi înainte de atac. La atac a participat cu galoane de caporal. În timp ce se documenta pentru scrierea romanului "Șoimii au trecut Dunărea" ce urma să apară cu ocazia Centenarului Independenței, scriitorul Petru Vintilă a găsit în arhive jurnalul de front al corespondentului de război italian Marc Antonio Canini în care era menționat episodul dramatic al morții voluntarului Pastia. Impresionat de patriotismul lui Ioan Pastia, Petru Vintilă a scris piesa
Ioan D. Pastia () [Corola-website/Science/326303_a_327632]
-
A fost considerat unul din "cei mai eficienți apostoli ai sălbăticimii". Revelarea originilor sale britanice după moartea sa au afectat advers reputația sa pentru câtva timp. Eforturile sale pentru conservare au fost din nou apreciate din anii '70 și o dată cu centenarul nașterii sale. Recunoașterea sa s-a realizat în biografii, o placă istorică la locul său de naștere și un film biografic. O povestire lungă din "Tales of an Empty Cabin" a fost publicată separat in 1937 ca un volum mic
Archibald Belaney (Grey Owl) () [Corola-website/Science/322574_a_323903]
-
monografii publicate despre slujbași de seamă ai școlii românești sau despre metodologia organizării programelor de științele naturii și perfecționarea învățământului românesc. Pentru meritele sale deosebite de profesor și cercetător, prof. Nicolae Hristea a fost distins cu Medalia Muncii (1937), Medalia “Centenarul Regelui Carol I (1940) și cu titlul de “Profesor Emerit” în anul 1968. A primit titlul de cetățean de onoare al municipiului Turda, fiind și membru de onoare al Societății cultural-patriotice "Avram Iancu".
Nicolae Hristea () [Corola-website/Science/322810_a_324139]
-
Blaga, Gib I. Mihăescu, Radu Gyr, Ion Pillat, Nichifor Crainic, Tudor Vianu etc. În august 1964 Ramuri este reînființată în serie nouă, avându-l ca redactor-șef pe Ilie Purcaru. În ziua de 5 decembrie 2005, revista și-a sărbătorit centenarul, ocazie cu care, la actualul sediu al redacției, a fost dezvelită o placă memorială cuprinzând numele directorilor, respectiv redactorilor-șefi, ai revistei de la începuturi și până acum: C. Șaban Făgețel (1905-1915; 1928-1947), D. Tomescu (1905-1915; 1928 - 1945), Nicolae Iorga (1915-1927), Ilie
Ramuri (revistă) () [Corola-website/Science/322838_a_324167]
-
oficial de stat al statului Alaska, adoptat în 1967 pentru secolul cumpărării Alaska. Fiind unul dintre evenimentele care au dus la sărbătoare, Comisia de Centenie a statului Alaska a sponsorizat un concurs în 1963 pentru a furniza un motto că centenar și emblemă, care să exprime caracterul unic al statului Alaska. Aceștia au oferit un cec de 300.000 dolari (care este de aproximativ 2.000 dolari în 2010 ), premiu pentru propunerea câștigătoare. În decembrie 1963, Comisia a anunțat că au
Istoria statului Alaska () [Corola-website/Science/322139_a_323468]
-
acordarea Premiului Academiei Române pe anul 1980, a trei ordine (al Muncii și Meritul Științific) și patru medalii de merit ale României, a unor medalii aniversare și diplome de onoare și de excelență. În afara granițelor a obținut medalia aniversară cu ocazia centenarului Facultății de Horticultură din Budapesta (1984) și două medalii OIV acordate cu ocazia Congreselor de la Nyon-Elveția (1977) și din Mexic (1980).
Ștefan Oprea (agronom) () [Corola-website/Science/328393_a_329722]
-
înființat "Muzeul Tehnic al Căilor Ferate", amenajat în actuala clădire din Calea Griviței 193 B, care se află în imediata apropiere a Gării de Nord din București. În iulie 1968 muzeul a fost închis pentru reamenajare și a fost redeschis cu ocazia sărbătoririi centenarului liniei București Filaret-Giurgiu, în anul 1969. Din cauza lucrărilor pentru construirea stației de metrou ,Gara de Nord’’, de la începutul anilor 90, în 1991 a fost demolată mica hală ce adăpostea garnitura ,Călugăreni’’, iar exponatele au fost mutate în celelalte săli ale muzeului sau
Muzeul Căilor Ferate Române () [Corola-website/Science/327579_a_328908]
-
avarii. A fost reparată și, începând din 1953, s-a expus la Casa Tehnică a căilor ferate. În anii 1969 și 1994 a suferit reparații capitale pentru a remorca de la București la Giurgiu și retur trenurile de epocă cu ocazia centenarului și, apoi, a împlinirii a 125 de ani de exploatare a căii ferate București - Giurgiu. Garnitura trenului "Călugăreni", compusă din locomotivă și 3 vagoane de tip clasă, și anume clasa a I-a, a II-a și a III-a
Muzeul Căilor Ferate Române () [Corola-website/Science/327579_a_328908]
-
portul La Rochelle din 1998. Organizația „Cousteau Society” și Francine Cousteau, văduva exploratorului, au strâns sumele necesare renovării muzeografice a navei "Calypso" pentru a deveni o expoziție educațională. Restaurarea navei "Calypso" a făcut parte din seria manifestărilor cuprinse în "anul centenarului": pe data de 10 iunie 2010 s-au sărbătorit 100 de ani de la nașterea exploratorului Jacques-Yves Cousteau.
Calypso (navă) () [Corola-website/Science/327597_a_328926]
-
Cultură Macedo-Română. Pe lângă poezii în grai aromân ale poeților din toate generațiile, almanahul cuprinde și biografiile a 27 de personalități de sorginte aromână, precum și o serie de documente și fragmente de studii, reprezentative pentru cultura și civilizația aromânilor. Cu ocazia centenarului Atanasie Nasta, în data de 3 noiembrie 2012 "Societatea de Cultură Macedo-Română" (al cărei prim președinte a fost Atanasie Nasta după reînființarea acesteia în 1990) a organizat la sediul UNITER din București un eveniment cultural la care au luat parte
Atanasie Nasta () [Corola-website/Science/327744_a_329073]
-
an, apoi zece ani de la dispariția lui Atanasie Nasta. 2000 Prin grija fiului, Dan Ion Nasta, apare sub auspiciile Societății de Științe filologice , antologia postumă de versuri intitulată E dincolo de orice zbor o treaptă. 2012 Societatea de cultură macedoromână marchează centenarul Atanasie Nasta. Atanasie Nasta conducătorul Cenaclului George Murnu întruniri lunare la Casa de Cultura a Sectorului 1 • ședinte literare cu invitați din edituri și redacții literare (Theodor Vârgolici, Zigu Ornea, Valeriu Râpeanu, Hristu Cândroveanu); • evocări de personalități aromane din domeniile
Atanasie Nasta () [Corola-website/Science/327744_a_329073]
-
la New York. În 1926 Casals a întemeiat „Asociația Muncitorească de Concerte” cu obiectivul de a permite și famililor de muncitori să cunoască și să guste muzica clasică. În anul 1927 a efectuat o serie de concerte la Viena, cu prilejul centenarului morții lui Ludwig van Beethoven. În același an el a fost proclamat „fiul ales” al localității sale natale, El Vendrell. În 1928 a mai făcut un mic turneu în Statele Unite, incluzând ultimul său concert ca solist în această țară. În
Pablo Casals () [Corola-website/Science/330865_a_332194]
-
o statuie pentru a o dărui Statelor Unite în celebrare a succesului acestei țări în construirea unei democrații viabile. Sculptorul Frédéric Auguste Bartholdi, cunoscut pentru sculpturile largi, a câștigat Comisia de partea sa, scopul fiind proiectarea unei statui care să comemoreze centenarul de la Declarația de Independență în 1876. Proiectul va fi un efort comun între cele două țări - poporul francez au fost responsabile pentru statuie, în timp ce americanii au construi piedestalul pe care va sta - și un simbol al prieteniei dintre popoarele lor
Expansiunea Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/329143_a_330472]
-
o multime de statui din bronz și monumente de marmură. Cea mai remarcabilă este Monumentul lui Adam Mickiewicz situat în Piața Centrală între Biserica Sf. Maria și partea de est a Sukiennice (Hala postăvarilor), care a fost dezvelită cu ocazia centenarului nașterii lui Adam Mickiewicz. Poetul este înconjurată de patru grupuri mai mici care simbolizează: atria (de pe fațada monumentului de-a lungul străzii Sienna), Știința (spre nord), Curajul (cu fața spre Sukiennice) și Poezia (cu fața spre Biserica Sf. Adalbert, spre
Orașul vechi din Cracovia () [Corola-website/Science/329233_a_330562]
-
București, Oid. icm., 1996, p. 108-109. Pavel, Amelia. Enea, Nicu. În: "Amelia Pavel. Pictură românească interbelică". București, Meridiane, 1996, p. 112-113. Enea, Nicu. Flori. [Reproducere]. În: "Județul Bacău. "Bacău, Consiliul Județean; Muzeul de Artă și Etnografie Bacău, 1996, p. 93. Centenar Nicu Enea. 28 mai 1997. [Mapă ex libris]. Bacău, Bibliotecă Județeană “C. Sturdza”, 1997. Kalmuski, Doru. Radiografia unui destin artistic. [Nicu Enea]. Bacău, Muzeul de Artă, 1997. 107 p. Frunzetti, Ion. Despre melosul picturii moldoveanului Nicu Enea. Prefață catalogului expoziției
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
proiectat și a produs două versiuni ale unui pistol-mitralieră WA2000. Când Fritz Walther a murit în decembrie 1966, fiul său, Karl-Heinz a preluat conducerea. El s-a concentrat asupra sectorului sportiv și a introdus noi tehnologii. După ce și-a celebrat centenarul ca afacere de familie, Walther a intrat în noua eră a globalizării fuzionând cu Umarex în 1993. Dezvoltarea companiei a continuat, atât pe planul armelor sportive și de tir, Walther reușind să se impună ca cea mai bună armă la
Arme Walther () [Corola-website/Science/330985_a_332314]
-
cu moții despre problemele lor și tot aici a lansat chemarea la răscoala din 1784. Biserica actuală este o construcție de la sfârșitul secolului al XIX-lea. La 13 septembrie 1874 aici a fost îngropat Avram Iancu. În 1924, cu ocazia centenarului nașterii sale, societatea ASTRA, al cărei președinte era Vasile Goldiș, a organizat între 28 august-2 septembrie ample manifestări, la care au luat parte regele Ferdinand I, regina Maria, primul ministru Ionel Brătianu, Miron Cristea, Vasile Suciu, Gurie Grosu, Octavian Goga
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
spânzurat la Iosaș de fugăii unguri bătuți de Iancu. Mor liniștit moartea mea e răsbunată deajunsor în cele două înfrângeri ale maghiarilor la Abrud i-au fost ultimele-i vorbe — osămintele lui sau adus aici în 16 august 1924 la centenarul nașterii lui Iancu"”. Simeon Groza (n. 1822 Rovina - d. 19 februarie 1885 Rovina) a fost preot în Rovina, revoluționar pașoptist, viceprefect al Legiunii Zarandului în perioada 1848-1849. Inscripția de pe crucea sa este „"Simion Groza tribunul celor 7 sate zarandene în
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
Zarandului în perioada 1848-1849. Inscripția de pe crucea sa este „"Simion Groza tribunul celor 7 sate zarandene în 1848-9 ero(u)l de la Știurțul din Abrud paroh în Rovina 1834-1885. Osamintele lui au fost adus aci în 15 august 1924 la centenarul nașterei lui Iancu". Cu expresia „tribunul celor 7 sate zarandene” l-a descris George Bariț în "Părți alese din istoria Transilvaniei pre două sute de ani în urmă", însă ca viceprefect era mai mult decât tribun. Este o cruce înaltă de
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
simbol al fraternității zărăndenilor cu românii din Regat, în Războiul de Independență al României, război pe care l-au sprijinit material, financiar și prin voluntari. Inițial crucea se afla în partea de sud a bisericii, dar în 1977, cu ocazia centenarului, a fost mutată pe amplasamentul actual. Pe cruce se disting cu greu numele voluntarilor căzuți. Pe spatele crucii se poate desluși inscripția: „"[...] se înal-/ția aceasta Cruce în/ Marirea Domnului/ cel Stelpanitoru Eroii/loru Sub pastori-/rea spirituale a loru
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
deveni un obiectiv turistic. În fiecare an aici au loc într-a doua duminică a lunii septembrie, la o dată cât mai apropiată de 10 septembrie — ziua morții lui Avram Iancu — manifestări comemorative. Începutul a fost făcut în 1972, cu ocazia centenarului morții lui Avram Iancu, când a fost organizată o serbare pionierească. În perioada 1980-1984 aici au avut loc spectacole ale Cenaclului Flacăra. Din 1986 manifestarea era sub denumirea „Întâlnirea Tineretului cu Istoria”, fiind o replică la evenimentul organizat la Costești
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
în arealul culturii Cucuteni și al cetăților grecești de la Marea Neagră. Ulterior, colecțiile sale au trecut în custodia Muzeului de Istorie a Moldovei, în prezent secție a Complexului Național „Moldova” din Iași. Muzeul Academic a fost creat în 1960, cu ocazia Centenarului Universității, inițial ca o expoziție și apoi, la împlinirea a 125 de ani de la fondarea Universității, ca un mic muzeu in spatiul Rectoratului. Muzeul este găzduit într-o casă particulară construită la începutul secolului al XX-lea în stil neogotic
Muzeul Universității „Al. I. Cuza” () [Corola-website/Science/332006_a_333335]