6,690 matches
-
la alta și evoluează imprevizibil. În acest context, s-a impus o gândire managerială, bazată pe flexibilitate, adaptabilitate și creativitate. Acest tip de gândire se bazează pe principii noi, cum ar fi: "-" Înlocuirea managementului centrat pe control cu un management centrat pe „angajament implicativ”; "-" Opțiunea strategică pentru comunicare, motivare/participare și formare; "-" Modificarea modului de intervenție în realitate: nu doar suportarea acțiunii ei, ci acțiunea asupra realității; "-" Abordarea constructivă și înlăturarea barierelor în calea schimbării; În ultimii ani, conducerea unităților de
Metode moderne în educaţie - calea către şcoala europeană. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Mihaela Filoş () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1149]
-
nici făpturile instinctuale, stăpânite de patimi, nici cele guvernate de un raționalism maladiv. Omul ascuns este o pledoarie pentru egalitatea sexelor și pentru căsnicia întemeiată pe dragoste, pe respect și înțelegere. Impregnate de un lirism meditativ, aceste lucrări de introspecție centrate pe problemele cuplului și pe drama vârstelor trădează influența lui Henrik Ibsen, a lui August Strindberg și a teatrului preexistențialist, dar și a gândirii lui Friedrich Nietzsche sau Sigmund Freud. Protagoniștii aduși în scenă, indivizi însetați de puritate și absolut
ŢOPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290227_a_291556]
-
Câte o figură excentrică iese din omogenitatea cotidianului, deschizând mici breșe către reverie, cum e „Căpitanul”, fost marinar pe Dunăre, care îi trece, pentru un leu, pe călători peste Siret (Pe Siret). Nuvelele lui T. și narațiunile mai extinse se centrează pe criza comunicării între sensibilitatea specifică psihologiei adolescentine și dragostea dominatoare, angoasantă a părinților. Prozatorul vizează și o țintă pedagogică în direcționarea conflictelor, finalurile dramatice constituind tot atâtea avertismente voalate, fără a eșua, totuși, în tezism. O sensibilitate adolescentină pare
TURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290309_a_291638]
-
îngrozitor de banale” - Către Orfeu). La fel ca în cazul sonetiștilor italieni ai Evului Mediu și ai Renașterii, în versurile lui U. iubirea devine soluție soteriologică, numeroasele poeme construite în jurul acestui nucleu tematic venind să reducă anxietatea provocată de excesul imaginilor centrate pe reflectări ale cataclismelor (Stele albe se-aprind, Visul de aur, Atât de suavă, Bântuiam universul). Poezia Unde ești, glorie, rezultat al sintezei influențelor - mai evidente fiind cele preluate din Ecleziast și din Vita nuova a lui Dante -, se remarcă
ULMEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290330_a_291659]
-
forfota ochiului/ nici o tainică zvârcolire/ fereastra: de o parte a ei poemul,/ de alta pomii de sânge ai lumii/ și sfoara întinsă până la împotrivire”. Cu Vietăți fericite se trece de la profunzimea trăirilor către intensivitatea contemplativului. Meditația și nostalgia sunt învecinate, centrând energia eului în sfera unei alterități pierdute: „Eu stau în istovitul leagăn al privirii/ ca într-un jilț străin/ pe care-l afli cald/ de trupul celui ce l-a locuit o clipă înainte// Și-ncet căldura lui mă cotropește
URICARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
V. în studiile publicate în perioada antebelică, printre care Bucovina în viața și opera lui Mihai Eminescu (1943), iar ulterior în „Limbă și literatură”, „Studii și cercetări științifice” sau în lucrări colective (Romantismul românesc și romantismul european). Majoritatea articolelor sunt centrate pe aspecte inedite din viața și opera lui Mihai Eminescu: Eminescu și folclorul, Mihai Eminescu și „biblioteca gimnaziștilor” din Cernăuți, Anii de formare ai lui M. Eminescu, dar se referă și la I. L. Caragiale (Însemnările unui sibian despre I. L. Caragiale
VASILIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290457_a_291786]
-
încordare politică și socială dominată, după răscoalele din 1888 și 1894, de problema țărănească și, în contextul frământărilor din Ardeal, al procesului intentat de stăpânirea austro-ungară memorandiștilor, de problema națională. De aceea, revista, preocupată de eficiența socială a literaturii, își centrează programul în jurul ideilor de tradiție și de naționalitate, simpatia pentru țăran răspunzând, de asemenea, tendințelor momentului. Vorba de acasă, articolul-program scris de Slavici, dar semnat și de Caragiale și Coșbuc, observa îndepărtarea de tradiție și primejdia avalanșei de „literatură-marfă”, precum și
VATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]
-
Al. Macedonski), axa celor din Poezia lui Eminescu e mai subliniat estetică, faptele biografice fiind deliberat escamotate. Interesează accentele, destinul ideilor, fenomenologia limbajului și efectele abisale, după ce decenii în șir zelatorii „disciplinei istorice”, documentariștii zăboviseră pe amănunte. În esență, fie centrate pe analiză, fie pe generalizare, studiile lui V. demonstrează că literatura unifică „experiențe fundamentale”, „întâlniri semnificative cu lumea” (Figuri și forme literare). Creația literară își justifică funcția în măsura în care dă expresie omenescului văzut din perspectivă afectiv-raționalistă. Fraza cărturarului, sobră, de o
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
de a fi părinte în perioada prin care trecem. Nu este vorba doar de criza economică, ci și de faptul că există o diferență de mentalitate enormă față de cea de acum 20 de ani. De la metodele parentale mai aspre și centrate pe critici, în variate moduri, astăzi vorbim despre un model ideal de relație părinte-copil, cel bazat pe înțelegere reciprocă, comunicare. Mai aproape de copilărie, așadar, putem ajunge prin acordarea atenției cuvenite nevoii de comunicare și relaționare a copilului cu părinții, prin
PARTENERIATUL ŞCOALĂ – FAMILIE – UN PARTENERIAT DE SUCCES. In: Arta de a fi părinte by Paula Livia Nicoleanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1423]
-
competent are caracteristicile modelului umanist descris de același autor ca fiind un ghid al copilului, plasându-se pe poziții egalitare, având un sistem de valori, atitudini și credințe care susțin comportamentele educative de tipul încrederii și autonomiei. Relația părinți-copii este centrată pe respect reciproc, empatie, schimb de opinii, persuasivitate și valorificare complementară, având ca bază exemplul pozitiv al părinților (Ciofu, 2004; Boroș, 1992). Un astfel de părinte cultivă și încurajează încrederea în resursele interioare ale copilului, stimulând dorința de dezvoltare precum și
PĂRINŢII, MODELE ALE COPIILOR –CONSECINŢE POZITIVE ŞI NEGATIVE. In: Arta de a fi părinte by Roxana Tudorache () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1391]
-
Studii longitudinale întreprinse asupra copiilor supuși unor astfel de maniere educative au dus la concluzia că hiperprotecția parentală din timpul copilăriei generează lipsă de eficiență și competitivitate socială, tulburări emoționale la vârsta adultă. (Ciofu, 2004) Părinții neglijenți reprezintă categoria părinților centrați pe propriile nevoi, realizări profesionale sau, în cazurile extreme, acei părinți din medii sociale defavorizate, care consumă alcool sau substanțe psihoactive, trăind într-un univers paralel cu cel al copilului. Din păcate, societatea actuală arată o creștere alarmantă a numărului
PĂRINŢII, MODELE ALE COPIILOR –CONSECINŢE POZITIVE ŞI NEGATIVE. In: Arta de a fi părinte by Roxana Tudorache () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1391]
-
concordante cu altele, obținute prin studii similare, conform cărora indivizii cu stimă de sine ridicată au tendința de a se prezenta într-o manieră valorizantă, de a accepta riscurile, de a acorda o mai mare atenție și de a se centra pe punerea în evidență a calităților proprii. În opoziție, indivizii cu stimă de sine scăzută au tendința de a se prezenta autoprotectiv, de a evita riscurile, de a evita punerea în lumină a defectelor. La originea celor mai multe diferențe se află
STIMA DE SINE - O COMPONENTĂ FUNDAMENTALĂ A PERSONALITĂŢII ADOLESCENTULUI. In: Arta de a fi părinte by Georgiana Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1394]
-
să invite părinții să împărtășească experiențele celorlalți și să lucreze cu profesorii și conducerea școlii în activitățile specifice instituției respective de învățământ. Iată și câteva principii fundamentale ale colaborării familie-școală: Copiii să se implice ca participanți activi în interacțiunile familie-școală, centrate pe învățare; Să ofere tuturor părinților oportunități de a participa activ la experiențele educaționale ale copiilor, chiar dacă vin sau nu la școală; Colaborarea familie-școală să fie folositoare pentru rezolvarea problemelor dificile și drept cadru de sărbătorire a realizărilor, a performanțelor
INIŢIERE ÎN ARTA DE A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Milina Drobotă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1401]
-
reacționează la diverse activități propuse. Părintele se simte implicat în viața copilului său și vede continuumul relației dintre „acasă“ și „la grădiniță“. În acest fel, începe să își verbalizeze temerile sau să se simtă valorizat în rolul său, se poate centra pe observațiile asupra copilului său. Ca educator, putem să evaluăm dacă abilitățile sale parentale au nevoie de suport. Îi putem oferi diverse materiale pentru a-și îmbogăți cunoștințele și dezvolta capacitățile parentale. De aceea, aceste întâlniri au un profund caracter
PROGRAMUL DE PARTENERIAT ŞCOALA PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Leontina Foarfeca () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1405]
-
cât și în Europa de sud-est, demonstrează existența unui sistem magico-religios cu rădăcini mult mai vechi, identificate tocmai în paleoliticul superior (M. Séfériades, 1993, p. 148-149; D. Monah, 2001; V. Chirica, M.-C Văleanu, 2008; V. Chirica, D. Boghian, 2003). Centrate în jurul zeității feminine, religiile neolitice venerează Marea Mamă, generatoare a tot ceea ce este viu, caracterul ei divin fiind sugerat prin utilizarea unor motive decorative considerate drept simboluri antropomorfizante (semnele unghiulare, lineare, meandrele, cercurile, canelurile etc.) Ca element al sacrului feminin
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
mult părintele de copil. În același timp, recompensa primită pe nedrept poate avea consecințe negative în dezvoltarea copilului, în special dacă situația se repetă. Fie se simte vinovat de faptul că primește ceea ce nu i se cuvine, fie devine egoist, centrat pe a obține pentru el ceea ce se poate și a păstra ceea ce a primit pe nedrept. De asemenea, copilul pedepsit nemeritat se poate izola sau se poate închide în sine, devenind un copil necomunicativ. Jocurile și jucăriile Pentru cei mici
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
spațiu inserat în partea de sus și jos a imaginii 10 pixeli, spațiu inserat în stânga și dreapta imaginii 100 pixeli, imagine încadrată de un chenar de grosime 10 pixeli Imaginea crizanteme 2.jpg, lățime 600 pixeli, înălțime 400 pixeli, aliniată centrat în raport cu textul scris cu dimensiune 6 Cele mai frumoase flori, spațiu inserat în partea de sus și jos a imaginii 10 pixeli, spațiu inserat în stânga și dreapta imaginii 20 pixeli. Aplicația 8 a) Creați în Paint o imagine cu înălțimea
APLICAŢII PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT EVALUAREA COMPETENŢELOR DIGITALE by PAULA MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/324_a_604]
-
sus, mama băiatului ar fi putut să-i spună „Mă doare când văd că nu pui preț pe munca mea” sau „Mi-ar plăcea ca, altădată, să fii mai atent cu îmbrăcămintea ta”. Prin acest tip de formulare a mesajelor, centrate pe „eu”, părintele îi atrage copilului atenția că și el are sentimente. El la rândul lui îl ajută pe copil să vadă realitatea și cu alți ochi, îl ajută să înțeleagă că prin comportamentul său poate răni oamenii fără să
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
vadă realitatea și cu alți ochi, îl ajută să înțeleagă că prin comportamentul său poate răni oamenii fără să își dea seama. Pe de altă parte, acest tip de mesaj nu afectează drepturile sau integritatea partenerului de dialog. Spre deosebire de mesajele centrate pe „eu”, mesajele centrate pe „Tu” aduc mari prejudicii eficienței dialogului. Când spunem „Ești un nesimțit!” sau „Tu ești de vină!” ceea ce facem nu este altceva decât să criticăm sau să învinuim copilul, fără a-i da ocazia să se
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
alți ochi, îl ajută să înțeleagă că prin comportamentul său poate răni oamenii fără să își dea seama. Pe de altă parte, acest tip de mesaj nu afectează drepturile sau integritatea partenerului de dialog. Spre deosebire de mesajele centrate pe „eu”, mesajele centrate pe „Tu” aduc mari prejudicii eficienței dialogului. Când spunem „Ești un nesimțit!” sau „Tu ești de vină!” ceea ce facem nu este altceva decât să criticăm sau să învinuim copilul, fără a-i da ocazia să se gândească la ceea ce simțim
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
un nesimțit!” sau „Tu ești de vină!” ceea ce facem nu este altceva decât să criticăm sau să învinuim copilul, fără a-i da ocazia să se gândească la ceea ce simțim noi sau să se gândească la o soluție salvatoare. Mesajele centrate pe „tu” sugerează că greșeala e numai a copilului și că el trebuie să suporte consecințele, fără a-l ajuta să se gândească la o soluție alternativă, la o modalitate de a repara răul făcut. De asemenea, mesajele centrate pe
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
Mesajele centrate pe „tu” sugerează că greșeala e numai a copilului și că el trebuie să suporte consecințele, fără a-l ajuta să se gândească la o soluție alternativă, la o modalitate de a repara răul făcut. De asemenea, mesajele centrate pe „tu” învinovățesc copilul, nu fapta. Ele generalizează o trăsătură de personalitate a copilului pornind de la o întâmplare particulară, îl etichetează pe baza unei singure ipostaze („N-ai știut să rezolvi exercițiul acesta simplu? Ești o proastă!”, „Cum adică nu
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
Cuvânt înainte Proiectul didactic centrat pe obiective, care devin realitate sub efectul activității logopedului evidențiază modul cum devin operaționale conținuturile, cum se utilizează metodele și mijloacele, cum participă copiii, care sunt acțiunile de formare, consolidare și automatizare a deprinderilor corecte de limbaj, care sunt modalitățile
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
vor fi parcurși în realizarea instrucției și educației. Proiectarea didactică Activitate complexă de anticipare a ceea ce dorește (și trebuie) să realizeze profesorul împreună cu elevii săi în cadrul unei lecții/sistem de lecții, astfel încât obiectivele educaționale să fie atinse. Proiectul de lecție (centrat pe obiective, care devin realitate sub efectul activității profesorului) evidențiază modul cum devin operaționale conținuturile, cum se utilizează metodele și mijloacele, cum participă elevii, care sunt acțiunile de predare și învățare, cum devine profesorul managerul acțiunii didactice, care sunt modalitățile
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
operaționale propuse pentru fiecare lecție. Se folosește pentru scenariu didactic al lecției și termenul de film general al lecției. Descrierea obiectivelor operaționale trebuie să respecte următoarele criterii: 1. să se refere la activitatea elevilor , nu a învățătorului 2. să se centreze pe operații, acțiuni procese constatabile 3. să desemneze un rezultat imediat al instruirii De exemlu: elevii să descrie obiectul..... să enunțe definiția..... să enumere..... să recunoască..... să identifice..... să demonstreze..... să reprezinte..... să clasifice..... să compară..... să analizeze..... să povestească
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]