2,130 matches
-
trecerea în mod imperativ și obligatoriu la pornirea executării silite odată cu învestirea cu formulă executorie. 7. De asemenea, autorii excepției sunt nemulțumiți de faptul că contestația la executare formulată nu suspendă executarea silită pornită de către executorul judecătoresc, instanța judecătorească neputând cenzura legalitatea încheierii de încuviințare a executării silite mai înainte ca aceasta să își producă efectele juridice. 8. Cu privire la art. I pct. 29 din Legea nr. 138/2014 , se arată că prin competența acordată executorului judecătoresc de a încuviința executarea silită
DECIZIE nr. 895 din 17 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 641 şi art. 666 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268952_a_270281]
-
acestor depoziții. Consideră că textul de lege criticat instituie dispoziții imperative care fac ca principiul contradictorialității să fie înlăturat din procesul penal, probele în discuție având o valoare prestabilită. Arată că, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, aceasta a cenzurat în repetate rânduri astfel de practici, de exemplu, prin Hotărârea din 27 februarie 2001, pronunțată în Cauza Luca împotriva Italiei, în care Curtea de la Strasbourg a statuat că drepturile apărării sunt restrânse de o manieră incompatibilă cu garanțiile art. 6
DECIZIE nr. 16 din 19 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 381 alin. (7) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269873_a_271202]
-
admitere a Curții Constituționale din materie penală cu cele ale unei legi penale mai favorabile. Este de observat că legiuitorul poate opta între două soluții legislative în măsura în care ambele sunt constituționale, caz în care Curtea Constituțională nu are competența de a cenzura opțiunea legiuitorului în favoarea unei soluții legislative sau a alteia [ Decizia nr. 748 din 4 noiembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 1 februarie 2016, paragraful 27]. Însă, în ipoteza normativă analizată, textul constituțional al
DECIZIE nr. 126 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 88 alin. (2) lit. d), art. 452 alin. (1), art. 453 alin. (1) lit. f), precum şi ale art. 459 alin. (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269925_a_271254]
-
poate conduce fie la imposibilitatea realizării obiectivului finanțat, fie la cheltuirea întregului venit, deși necesitățile nu o impun. Calificarea unor surse de venituri ca aparținând bugetului de stat sau bugetelor locale este o decizie de oportunitate bugetară ce poate fi cenzurată de Curtea Constituțională numai în situația în care funcționarea unei puteri a statului este pusă în pericol, ceea ce, în speță, nu este cazul. Totodată, Curtea a constatat că independența financiară a justiției nu este dată de destinația taxei judiciare de
DECIZIE nr. 69 din 18 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 şi art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270540_a_271869]
-
administrate în cursul urmăririi penale ori dacă procurorul însuși solicită restituirea cauzei, în condițiile art. 345 alin. (3), ori nu răspunde în termenul prevăzut de aceleași dispoziții. 16. Totodată, cât privește trimiterea la jurisprudența Curții Constituționale prin care aceasta a cenzurat prevederile art. 344 alin. (4), art. 345 alin. (1), art. 346 alin. (1) și art. 347 alin. (3) raportat la cele ale art. 344 alin. (4), art. 345 alin. (1), art. 346 alin. (1), Curtea constată că, dimpotrivă, intervenția sa
DECIZIE nr. 35 din 9 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 342, art. 343, art. 344 alin. (1)-(3), art. 345 alin. (2) şi (3), art. 346 alin. (2)-(6) şi art. 347 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270619_a_271948]
-
terț decât cu acordul persoanei respective. ... ------------ Art. 5 a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 181 din 25 noiembrie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 809 din 3 decembrie 2008. Articolul 6 (1) Cenzura de orice fel asupra comunicării audiovizuale este interzisă. ... (2) Independența editorială a furnizorilor de servicii media audiovizuale este recunoscută și garantată de prezenta lege. ... (3) Sunt interzise ingerințe de orice fel în conținutul, forma sau modalitățile de prezentare a elementelor
LEGE nr. 504 din 11 iulie 2002 (*actualizată*) Legea audiovizualului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276226_a_277555]
-
interesat poate face contestație în conformitate cu prevederile art. 172." Așadar, măsura organului fiscal trebuie să fie motivată în mod corespunzător de către conducătorul acestuia, întrucât în caz contrar ea poate să fie desființată de instanța judecătorească. Astfel, măsura asigurătorie dispusă poate fi cenzurată de instanța judecătorească. 29. De asemenea, nu se poate susține că măsura aplicată se întinde sine die, având în vedere prevederile art. 130 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală potrivit cărora "Măsurile asigurătorii instituite potrivit
DECIZIE nr. 340 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 129 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276250_a_277579]
-
Statutul Fondului beneficiază pe teritoriul fiecărui stat membru, pentru comunicările oficiale, de un tratament cel puțin la fel de favorabil ca tratamentul acordat de acesta misiunilor diplomatice ale altui guvern. Corespondența oficială și alte comunicări oficiale ale organelor Fondului nu pot fi cenzurate. Articolul 10 Membrii Comitetului Director, ai Consiliului de administrație și ai Comitetului de audit se bucură de imunitate de jurisdicție pentru actele îndeplinite, incluzând mesaje verbale și scrise, în calitate oficială și în limitele atribuțiilor lor. Imunitatea continuă după terminarea
PROTOCOL nr. 3 din 6 martie 1959 la Acordul general privind privilegiile şi imunităţile Consiliului Europei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275941_a_277270]
-
posibilă, deoarece există o procedură legală în temeiul căreia ele pot fi trecute din proprietatea publică în cea privată a statului, neafectându-se, astfel, caracterul insesizabil al proprietății publice. 27. Având în vedere cele de mai sus, Curtea nu poate cenzura opțiunea legiuitorului ca în anumite perioade de timp să permită reconstituirea dreptului de proprietate privată în arii naturale protejate, cu atât mai mult cu cât, în aceste perioade de timp, a existat reglementat un mecanism legal care să permită trecerea
DECIZIE nr. 748 din 4 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , precum şi ale art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 24 alin. (1), (1^2) şi (1^4) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268823_a_270152]
-
Având în vedere că stabilirea respectării competenței și a procedurii de dezafectare a terenurilor din domeniul public și de trecere a acestora în domeniul privat reprezintă o chestiune de interpretare și aplicare a legii de către instanțele judecătorești, Curtea nu poate cenzura astfel de critici, întrucât, dacă ar proceda ca atare, ar săvârși o imixtiune în atribuțiile autorității judecătorești. De aceea, din această perspectivă, excepția de neconstituționalitate apare ca fiind inadmisibilă, soluționarea sa excedând competenței Curții Constituționale. 30. În continuare, cu privire la art.
DECIZIE nr. 748 din 4 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , precum şi ale art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 24 alin. (1), (1^2) şi (1^4) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268823_a_270152]
-
art. 20 alin. 1 și 2 din Decretul nr. 92/1976 , raportat la art. 20 alin. (1), art. 22 alin. (1) și art. 158 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 , nu dau caselor județene de pensii posibilitatea de a cenzura și de a nu valorifica, la emiterea deciziilor de pensionare, acele mențiuni din carnetele de muncă sau adeverințe referitoare Ia încadrarea personalului în grupe superioare de muncă, pe care le consideră că nu au corespondent în normele legale în materie
DECIZIE nr. 33 din 16 noiembrie 2015 privind dezlegarea chestiunilor de drept ce formează obiectul Dosarului nr. 2.724/1/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268864_a_270193]
-
de prezumția de veridicitate cu privire la situația de fapt atestată, astfel că, până la înscrierea în fals, casa județeană de pensii trebuie să respecte mențiunile înscrise în aceasta. ... B) Dispozițiile art. 158 din Legea nr. 263/2010 permit caselor de pensii să cenzureze adeverințele emise de angajator, care atestă încadrarea în grupa superioară de muncă. S-a arătat, în acest sens, că atât timp cât legiuitorul a creat obligația în sarcina caselor de pensii să verifice adeverințele sub aspectul condițiilor de fond și formă, pentru
DECIZIE nr. 33 din 16 noiembrie 2015 privind dezlegarea chestiunilor de drept ce formează obiectul Dosarului nr. 2.724/1/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268864_a_270193]
-
în acest sens, că atât timp cât legiuitorul a creat obligația în sarcina caselor de pensii să verifice adeverințele sub aspectul condițiilor de fond și formă, pentru aceeași rațiune se pot interpreta și dispozițiile invocate, în sensul posibilității caselor teritoriale de a cenzura mențiunile din carnetul de muncă, o altfel de interpretare conducând la imposibilitatea verificării mențiunilor din carnetul de muncă, chiar și atunci când acestea sunt vădit eronate și întocmite cu încălcarea legii. ... 26. Cu privire la cel de-al doilea aspect al chestiunii de
DECIZIE nr. 33 din 16 noiembrie 2015 privind dezlegarea chestiunilor de drept ce formează obiectul Dosarului nr. 2.724/1/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268864_a_270193]
-
acestea sunt prevăzute în art. 477 alin. (1) și art. 478 alin. (2) din Codul de procedură civilă, instanța de apel nu mai poate repune în discuție, în lipsa unei critici concrete cu privire la acest aspect, posibilitatea caselor de pensii de a cenzura mențiunile referitoare la respectiva încadrare în grupa de muncă. 43. Pentru aceste considerente, constatând că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate prevăzute de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, în temeiul art. 521 alin. (1) din Codul
DECIZIE nr. 33 din 16 noiembrie 2015 privind dezlegarea chestiunilor de drept ce formează obiectul Dosarului nr. 2.724/1/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268864_a_270193]
-
dispoziții care nu se pot aduce la îndeplinire prin executare silită; 7. există alte impedimente prevăzute de lege. (6) Încheierea prin care instanța admite cererea de încuviințare a executării silite nu este supusă niciunei căi de atac, însă poate fi cenzurată în cadrul contestației la executare silită, introdusă în condițiile prevăzute de lege. Dispozițiile art. 712 alin. (3) rămân aplicabile. (7) Încheierea prin care se respinge cererea de încuviințare a executării silite poate fi atacată numai cu apel exclusiv de creditor, în
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268976_a_270305]
-
7. alte cheltuieli prevăzute de lege ori necesare desfășurării executării silite. (4) Sumele datorate ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin încheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condițiile legii. Aceste sume pot fi cenzurate de instanța de executare, pe calea contestației la executare formulate de partea interesată și ținând seama de probele administrate de aceasta. Dispozițiile art. 451 alin. (2) și (3) se aplică în mod corespunzător, iar suspendarea executării în privința acestor cheltuieli de
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268976_a_270305]
-
hotărârea este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea dată asupra cererii principale. Același este și termenul pentru exercitarea căii de atac, chiar dacă se atacă numai soluția dată asupra partajului. Aplicarea criteriilor prevăzute la art. 988 nu poate fi cenzurată pe calea recursului. ... (4) Executarea cu privire la bunurile împărțite poate fi cerută în termenul de prescripție de 10 ani prevăzut la art. 706. ... Articolul 996 Revendicarea bunurilor atribuite (1) În cazul în care părțile declară în mod expres că nu solicită
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268976_a_270305]
-
este definită în mod clar prin lege. În acest sens se face trimitere la Decizia nr. 363 din 7 mai 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 6 iulie 2015, prin care Curtea Constituțională a cenzurat dispozițiile art. 6 din Legea nr. 241/2005 întrucât nu defineau noțiunea de "impozite sau contribuții cu reținere la sursă". 22. În primul rând, o astfel de critică nu poate fi reținută, deoarece examinarea constituționalității unui text de lege are
DECIZIE nr. 897 din 17 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (3), art. 64, art. 346 alin. (7) şi art. 347 alin. (2) din Codul de procedură penală, precum şi a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270332_a_271661]
-
neconstituționalitate nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată" și, prin urmare, nu are competența de a cenzura o eventuală omisiune legislativă. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat în mod constant în jurisprudența sa (spre exemplu, Decizia nr. 159 din 10 noiembrie 1998 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 4 februarie 1999
DECIZIE nr. 819 din 24 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 598 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269143_a_270472]
-
de către procurorul general, atunci concluzia nu poate fi decât aceea că art. 135 din Codul penal nu face nicio distincție, iar aceste dispoziții sunt aplicabile oricărei forme de organizare a unei activități civile. În măsura în care interpretarea propusă de către procurorul general este cenzurată prin prisma articolelor din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 care statuează expres că întreprinderea individuală nu are personalitate juridică, atunci concluzia trebuie să fie una contrară, respectiv că art. 135 din Codul penal nu se poate referi
DECIZIE nr. 1 din 13 ianuarie 2016 referitoare la sesizarea prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "dacă întreprinderea individuală, persoană juridică fără personalitate juridică, poate fi subiect activ al unei infracţiuni săvârşite în realizarea obiectului de activitate".. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269423_a_270752]
-
organul judiciar. Pentru atingerea acestei finalități, legiuitorul a instituit, prin art. 215 din Codul de procedură penală, o serie de obligații de a face, care trebuie să fie dispuse cu prilejul luării măsurii controlului judiciar, fără ca acestea să poată fi cenzurate sau înlăturate, precum și o serie de obligații de a nu face, a căror impunere este lăsată la aprecierea organului judiciar. În acest fel, măsura controlului judiciar poate fi individualizată, în funcție de informațiile existente despre faptă și despre persoana făptuitorului, informații care
DECIZIE nr. 381 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 223 alin. (1) lit. d) raportat la art. 215 alin. (7) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273451_a_274780]
-
de expert judiciar. Faptul că Biroul central pentru expertize tehnice judiciare funcționează în cadrul Ministerului Justiției și îndrumă metodologic activitatea experților demonstrează preocuparea legiuitorului ca acest corp de experți să fie sub autoritatea statului, fără ca actul profesional al expertului să fie cenzurat de minister. Mai mult, îndrumarea metodologică se constituie într-un instrument eficient în standardizarea expertizelor efectuate, ceea ce din nou denotă grija legiuitorului ca activitatea de expertiză să se desfășoare unitar. Constatările expertului se obiectivează în raportul de expertiză, mijloc de
DECIZIE nr. 313 din 17 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1), art. 7-9, art. 10 lit. g), art. 11, art. 12 alin. (2), art. 13 alin. (2), art. 16^1 alin. (1) şi (2), art. 30 alin. (2), art. 32 lit. c), d), f)-h) şi j), art. 33 lit. f) şi art. 37 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară, precum şi a celor ale art. 50 lit. b) teza întâi din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273478_a_274807]
-
jurisprudența sa că o asemenea decizie nu poate constitui eo ipso obiect al excepției de neconstituționalitate, fiind, din această perspectivă, inadmisibilă, deoarece instanța de contencios constituțional, în acord cu prevederile art. 146 din Legea fundamentală, nu are competența de a cenzura constituționalitatea hotărârilor judecătorești, indiferent că sunt pronunțate în dezlegarea unor pricini de drept comun ori în vederea interpretării și aplicării unitare a legii ( Decizia nr. 409 din 4 noiembrie 2003 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 35 din Legea
DECIZIE nr. 397 din 15 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, în interpretarea dată prin Decizia nr. 9 din 17 aprilie 2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, şi ale art. 16 alin. (1) lit. g) teza finală din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273486_a_274815]
-
Române la crearea națiunii române și a civilizației românești și consideră că Biserica Strămoșească are un rol fundamental în păstrarea identității naționale a românilor." 28. Articolul 30 se modifică și se completează astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Cenzura de orice fel este interzisă. Acțiunile prin care mijloacele de comunicare în masă împiedică publicarea informațiilor, ideilor și opiniilor sunt interzise și se sancționează, potrivit legii." Alineatul (4) va avea următorul cuprins: "(4) Niciun mijloc de comunicare în masă nu
PROIECT DE LEGE nr. 609 din 28 iunie 2016 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 25 mai 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273370_a_274699]
-
că din examinarea motivelor invocate în susținerea excepției rezultă că autorul acesteia invocă elemente de fapt, respectiv pretinse abuzuri ale unor procurori în aplicarea dispozițiilor legale criticate, fiind vorba deci de aspecte care țin de aplicarea legii, acestea putând fi cenzurate de instanțele judecătorești. În plus, pretinsele interpretări ale textului de lege care ar constitui, în opinia autorilor excepției, încălcări ale principiilor constituționale invocate nu au avut loc în dosarul în care s-a invocat excepția de neconstituționalitate. De aceea, opinează
DECIZIE nr. 260 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 305 alin. (1) şi (3) şi ale art. 346 alin. (3) lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274062_a_275391]