2,433 matches
-
era prinsă și ea de o emoție? "Unde vreți să stați?" o întrebasem. Se așezase fără să-mi răspundă, cu spatele la geamuri, își trăsese scaunul cu o mișcare fermă și pusese mâna pe listă fără timiditate, ca o familiară a localului. Chelnerul apăru, și ea se uită la el în sus și îi spuse că nu vrea decât păstrăvi prăjiți și spaghete milaneze. "Nu vă recomand păstrăvi, zise el, sânt prea mici și n-au nici un gust... Nu rămân din ei decât
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
nu vrea decât păstrăvi prăjiți și spaghete milaneze. "Nu vă recomand păstrăvi, zise el, sânt prea mici și n-au nici un gust... Nu rămân din ei decât câteva oscioare și capul..." Tocmai oscioarele alea îmi plac mie." "Bine, domniță", zise chelnerul desfăcând berea și turnând în pahare. Eu cerusem brânză albă și roșii natur pe care mi le și adusese, și felul doi un génie du christianisme, dar nu sângerând, ci bine pătruns. Ea se uită țintă la roșiile mele, spuse
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Își puse tacâmurile pe farfurie și începu să se uite în sine, dar nu cu o privire întoarsă, micșorată, ci dimpotrivă răsucită spre tavan. "O cafea, un filtru, un tort Richard, un meringue glacé, fructe ceva, dom' profesor?" mă întrebă chelnerul. "Da, zisei, fructe, un filtru." "Domnița nu ia nimic?" Vroia să plece? O privii insistent și nu-i pusei întrebarea. Nu, nu vroia să plece, dar nici așa, stând și tăcând, n-ași fi putut zice că se simțea în
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
îmblînzise. Acum îi era foame și aștepta cu un soi de ciudată melancolie să ni se aducă borșul. Era tăcută, se uita într-o parte și surâdea retrasă în sine, destinsă și vrăjită de ambianța cabanei... glasurile schiorilor, râsetele, agitația chelnerilor... Părea, ai fi zis, resemnată, dar de ce anume? Nu!", zise întru târziu. "A, da?", tresării. Se redresă și deschise ochii mari, care îmi făceau impresia că fără să miște capul vedeau enorm, în trei părți, panoramic. O întrebasem dacă nu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
asta cu alt nivel de conștiință." " În ce privește nivelul, da, mai sânt zice Sălăjan, n-aveți (hi, hi, chicoti Suzy) decât să vă adresați cui vreți... Cu nivelul lor înalt pot să vă trimită fără mustrări de conștiință pe lumea ailaltă..."" Chelnerul ne adusese între timp ciorbele. Sălăjan abia acum ne văzu și ne făcu semn cu mâna, strigând ceva... Da, da, urlai și eu, mersi, asemenea." Ne ura poftă bună... Cabana începuse să se golească. Când ieșirăm și ne puserăm din
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Micu, a bizarei prietene din copilărie care născuse un monstru, pe care Petrini îl visase astfel înainte ca acest monstru să se nască, a Ninetei Romulus, a grasului Vintilă (nu și a abjectului Bacaloglu), și nu trebuia ignorată nici mărturia chelnerului de la Braserie, om ireproșabil și membru de partid... Eliminai, bineînțeles, ca martori ai apărării pe fatala Tamara, imprevizibilă, pe universitarul Vaintrub, care mai depusese o dată mărturie în favoarea lui Petrini, fiindcă, fără să-l ignor în strategia și tactica mea, episodul
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
preocupat. - Adevărat, spuse el acum. - Cam patru minute, spuse după o vreme femeia, apoi urmează vidul acela. Ar fi putut să fie un moment special. Dar la câteva secunde după ce vorbise cu ea, se deschise o ușă laterală și trei chelneri intrară aducând apă pentru băut. Petrecură aproape un minut umplând toate paharele. Înainte de a ieși, cel care trebuie să fi fost șeful lor se întoarse și întrebă: - Vreți să se servească masa? Președintele Blayney vorbi pentru prima dată, hotărât: - Vreți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
mai observa și altceva, la dreapta sa se deschise o ușă și cinci Troog și o ființă umană intrară ducând niște platouri. Ființa umană - un tânăr - veni spre Gosseyn și așeză în fața acestuia ceva care semăna cu o omletă, iar chelnerii Troog îi serviră pe cei unsprezece vecini de masă cu un fel de terci închis la culoare. Când chelnerii dădură să plece, doar pentru o secundă privirea lui Gosseyn o întâlni pe cea a tânărului. Citi în ei o expresie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
ducând niște platouri. Ființa umană - un tânăr - veni spre Gosseyn și așeză în fața acestuia ceva care semăna cu o omletă, iar chelnerii Troog îi serviră pe cei unsprezece vecini de masă cu un fel de terci închis la culoare. Când chelnerii dădură să plece, doar pentru o secundă privirea lui Gosseyn o întâlni pe cea a tânărului. Citi în ei o expresie, de spaimă grozavă; un suflet chinuit, cu speranța pierdută. Plecaseră toți șase; dar amintirea tânărului rămase. Toată lumea mâncă, inclusiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
și a altor gânduri care i se învălmășeau în minte, ca izbucnite dintr-un fel de "fântână" de idei. Dar înainte ca acestea să prindă contur, cele două uși din dreapta sa se deschiseră din nou. Își făcură intrarea cei cinci chelneri Troog și tânărul. Chelnerii Troog aduceau pahare înalte, transparente ce conțineau ceva lichid; în mâna tânărului se afla o ceașcă și o farfurie, și un bol cu frișcă. "Cafea?" - se întrebă Gosseyn. Cafea era. Așezată repede pe masă de mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
care i se învălmășeau în minte, ca izbucnite dintr-un fel de "fântână" de idei. Dar înainte ca acestea să prindă contur, cele două uși din dreapta sa se deschiseră din nou. Își făcură intrarea cei cinci chelneri Troog și tânărul. Chelnerii Troog aduceau pahare înalte, transparente ce conțineau ceva lichid; în mâna tânărului se afla o ceașcă și o farfurie, și un bol cu frișcă. "Cafea?" - se întrebă Gosseyn. Cafea era. Așezată repede pe masă de mâinile care luară apoi farfuria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
pahare înalte, transparente ce conțineau ceva lichid; în mâna tânărului se afla o ceașcă și o farfurie, și un bol cu frișcă. "Cafea?" - se întrebă Gosseyn. Cafea era. Așezată repede pe masă de mâinile care luară apoi farfuria de omletă. Chelnerii Troog strânseră și ei farfuriile aduse mai devreme. Interesant că băiatul, ieșind împreună cu colegii săi străini, nu privise spre Gosseyn. Dar situația lui îl impresionase pe acesta. Gosseyn privi după el și chiar înainte să dispară, îi făcu o fotografie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
sarmale și vreo doi cârnați țărănești. Părea impropriu spus „cârnați țărănești“: totul arăta țărănesc în „La Mama“, de la mâncare la ospătari. Te-așteptai să lucreze un sat întreg în bucătărie. Un aer rustic și sănătos îi unea pe meseni de chelneri și pe ultimii de bucătari; parcă asistai la geneza poporului român. Am mai băut o cafea slabă și diluată, cum se făcea pe vremuri, și-am cerut nota. Apoi am plecat la Cotroceni. Mi-au trebuit vreo douăzeci de minute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
sunt adorabile, la fel șosetele în carouri, optimiste. Îmi plac comediile cu ei, râd sănătos, cu satisfacția și detașarea celui care vine din lumea mare, „normală“. Când am mers anul trecut la „2 Mai“ și l-am întrebat pe-un chelner care servea la o terasă: „Cum ajung la plajă, că n-am mai fost pe-aici de treizeci de ani?“, tipul mi-a răspuns sobru: „O iei pe ulița aia, în jos. La stânga-i la nudiști; la dreapta-i la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Îți spun doar inițialele, așa cum apar pe colțurile plicurilor.“ „Lasă-mă să ghicesc: doamna T.?“ „Nu, dar ești pe-aproape. Inițialele sunt: V.RO. Iar scrisorile sunt adresate unui anume Lou Chian.“ S-a lăsat un moment de tăcere. Doar chelnerul se rotea în jurul nostru, amabil și încărcat cu fursecuri, ca o mașinuță chinezească: „Mehr Kuchen, bitte?“ În clipa aia, mi-a bipăit mobilul. Îmi luasem cu mine 6210-le, îmi făcusem și roaming: mă simțeam ca o antenă vie, conectată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
împricinată pe terasa complexului Vox Maris din Costinești la data la care se face referire, iar la cina respectivă s-a consumat și alcool. Dincolo de aceste realități, aprecierea stării de beție a ministrului s-a bazat pe șapte martori oculari (chelneri), toți anonimi, adică persoane care nu își asumă public identitatea și afirmațiile, care nu pot fi opozabili declaraților contrare ale altor martori sau ale ministrului. Astfel, poate fi pusă sub semnul întrebării însăși existența acelor martori (dacă nu pot fi
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
a știrii în sensul dorit de inițiatori. Astfel, seara a fost "una de pomină", despre care "a doua zi, pe holurile complexului toată lumea vorbea", Monica Macovei "a fost luată de val", s-a manifestat într-un mod "destul de gălăgios", iar chelnerii spuneau că este "beată cui". Chiar și citarea declarației contrare a Monicăi Macovei este orientată printr-o introducere care re-atestă existența ca fapt a evenimentului: "ministrul justiției a negat informațiile referitoare la noaptea de pomină pe care ar fi petrecut
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
acestei țări ea este patrie în sensul adevărat al cuvântului; pentru o a cincea parte, pentru milionul de străini și pentru patrioții de meserie, ea este un otel și un otel confortabil. Nu e deci de mirare dacă unul din chelnerii acestui otel, d. C. A. Rosetti, [î]și laudă tot aranjamentul făcut în favorul mosafirilor lui și dacă acești mosafiri găsesc că totul merge de minune. Pe noi însă, cari nu considerăm nici viața ca un tren de plăceri, nici
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
prin elementul românesc. Câtă mizerie guvernamentală, câtă corupție, cât cinism trebuie să fie în clasele dirigente ale unei nații cari cred a putea minți bunastare, înflorirea, civilizația în fața umbrei din ce în ce mai mari a morții fizice a poporului romîn? Ce suflet de chelner al Americei dunărene trebuie să aibă cineva ca să-și închiză ochii față cu rele patente, cu mizerii strigătoare la cer? Și să nu zică că nu erau oameni cari prevăzuseră aceasta. Le prevedea Barbu Catargiu, le prevedea Marțian. Unul a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
bulgar mărginit și hoț ajunge, tot în România, director de ministeriu și efor la așezăminte de binefacere; istoria cum un alt străin, erou de la 11 fevruarie și prezident de republică ploieștenească, ajunge adiutant regal; istoria cum un Chirițopol ajunge din chelner sau camardiner prefect; istoria cum un bosnagiu ce a făcut felceria în Țarigrad la turci devine profesor de cea mai grea și mai gingașă din științele naturale, de fiziologie, la Facultatea din București, istoria cum un om fără studii liceale
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu prime " 12 Panică de bursă. Haute finance " 14 Bancheri scontori. Cambiați. Haute banque. Depozit. Viriment ["CE BINE SE AȘEZASE FIRMA... "] 2264 Ce bine se așezase firma Zevzecopulos și Pehlivanidis pe aristocratizare! Luase aere de duci, de conți, de baroni. Chelnerii din Viena nu mai știau ce titluri pompoase să le dea văzîndu-i încărcați cu fel de fel obiecte de tinichegerie. Când, înainte vreme, vrun biet boier bătrân se 'nvrednicise și el, din sărăcia și din nevoile lui, să vază față
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în perioada interbelică. JOE SIX-PACK Este una din poreclele americanului obișnuit, care cumpără băutură în pachete de șase unități, și o consumă direct din cutie, mai degrabă decât să se ducă într-un restaurant de lux, să converseze cu un chelner rasat, și să bea vin franțuzesc de calitate. Mulți ar găsi acest termen foarte potrivit pentru a descrie protagonistul unui cunoscut sitcom (vezi SITCOM) american al anilor optzeci și nouăzeci, Al Bundy din Married ... with Children. O altă reprezentare din
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Dați ordin să înflorească magnolia, București, 1977; Viața la treizeci și trei de ani, București, 1981; Îngerii chilugi, București, 1982; Balada vestitorului și alte poeme, București, 1986. Traduceri: Forugh-e Farrokhzad, Întâlnire în noapte, București, 1988 (în colaborare cu Vasile Sofineti); Simon Vestdijk, Chelnerul și supraviețuitorii, București, 1989. Repere bibliografice: Dan Laurențiu, Tineri poeți, LCF, 1971, 21; Ana Blandiana vă prezintă unsprezece poeți, AFT, 1971, 12; Ilie Constantin, „Nopțile migratoare”, LCF, 1973, 8; Lucian Raicu, „Nopțile migratoare”, RL, 1973, 10; Dinu Flămând, „Nopțile migratoare
VERONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290498_a_291827]
-
exemplu privind rigorile etichetei, de multe ori absurde:„Cina este servită de altfel cu o ceremonie rituală care îi exasperează pe toți, în afară de rege. Iată cum sunt prezentate regelui preparatele din carne: două gărzi deschid drumul. Urmează apoi ușierul sălii, chelnerul șef cu bastonul său, gentilomul care servea pâinea, controlorul general, controlorul cleric al oficiului, oficianții (adică servitorii obișnuiți) care duceau carnea, scutierul bucătăriei și servitorul care avea în sarcină vesela. În spatele lor, alte două gărzi al Maiestății Sale închideau coloana
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
cu această pisi ? Ajungând în baraca de șantier a inginerului Șerban, ea este privită cu suspiciune și rejectată scurt de un om al muncii serios, interpretat de Cornel Coman. Pierde și rolul de vedetă de filme rutiere. Întreabă zglobie un chelner ce mai face simpaticul domn Atanasiu, și când i se răspunde că a murit de atac de cord, realizează brusc că există moarte. Se hotărăște să dea probă la Buftea pentru un rol într- un film „mare”. Rezultatul : negativ. Ba
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]