54,187 matches
-
de tip "soluția finală": închisoarea sau deportarea. Această perspectivă nu diferă deloc de ceea ce vedem și simțim în țară. Dacă până acum câteva săptămâni iritarea era exprimată mai ales prin mârâieli în discuțiile private, atacurile venite din partea Italiei au adus chestiunea infractorilor pe scena publică. Adevărul este că n-am reușit niciodată să găsim strategiile potrivite pentru a integra o populație cu o istorie zbuciumată și un destin pe cât de spectaculos, pe atât de greu de armonizat cu stilul lumii în
Vandalii din Balcani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9044_a_10369]
-
intelectualului călit în polemici și dispute de tot felul s-a fisurat, lăsând vederii vulnerabilitățile omului. Unde se sfârșește mitul și unde începe adevărul în legătură cu soarta evreilor din România? Au fost ei cu adevărat protejați în timpul regimului Antonescu sau doar chestiuni de ordin tehnic au făcut ca numărul celor deportați și uciși să fie mai redus la noi decât în țările vecine? Sunt evreii cei care au introdus și sprijinit regimul comunist în România? În ce măsură originea etnică a influențat destinul unor
Volovici par lui meme by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9054_a_10379]
-
Marina Constantinescu Nu întotdeauna putem să prețuim sau chiar să nuanțăm chestiuni din imediata apropiere. În timp și spațiu. Nu întotdeauna intuim imediat valoarea lor. Ne este la îndemînă, mai degrabă, o catalogare sau alta, introducerea sub o etichetă sau alta, fără să ne gîndim că ce se întîmplă sub ochii noștri
Actorul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9037_a_10362]
-
despre raporturile dintre maestru și discipolul său după publicarea corespondenței lor și apariția a zeci de cărți și articole despre fiecare dintre cei doi protagoniști. Mai mult decât atât, aveam o idee și despre pozițiile lui Andrei Oișteanu în aceste chestiuni, pe unele dintre ele invocându-le chiar în propriile-mi cronici la cărți de (sau despre) Mircea Eliade și Ioan Petru Culianu. Trebuie să mărturisesc, de aceea, că impresia pe care mi-a lăsat-o volumul, încă de la primele pagini
Din nou despre Eliade și Culianu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9079_a_10404]
-
sub pretextul că aceasta ar fi fost infestată de ideile omului politic privind "revoluția creștino-legionară" devine legitimă discuția inițiată de autor pe marginea presupusului ortodoxism care ar sta la baza viziunii asupra istoriei religiilor. Răspunsul cel mai competent la această chestiune îl dă Nicu Steinhardt care spune că ideile creștine ale lui Eliade sunt vizibile în literatura sa, dar nu și în opera științifică. Aceeași dilemă poate fi transpusă și în raportul dintre opera științifică și gândirea politică ale aceluiași autor
Din nou despre Eliade și Culianu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9079_a_10404]
-
Așa cum se cuvine pentru o natură introspectivă. în chipul specific al istoriei, ieșirile peste hotare ale poetei au fost, înainte de 1989, rezultatul unui conflict între "nelibertate și noroc", deoarece depindeau de "suspansul nesfîrșit" al obținerii sau al refuzului vizei în chestiune. Circumstanță ce intensifica satisfacția plecărilor spre alte orizonturi pînă la alura de miracol: "Așa se face că lumea pe care am văzut-o eu a fost cu siguranță mai frumoasă decît adevărata lume, a fost cea mai frumoasă dintre lumile
Ana Blandiana și homo viator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9077_a_10402]
-
simplă notă bibliografică, fie, dacă se impune, printr-o scurtă prefață textologică. Spre deosebire de indicația bibliografică, prefața textologică în care se justifică necesitatea unei noi transcrieri filologice, diferită de cele anterioare, se cuvine să fie creatoare de drept de autor. Această chestiune, ca și originalitatea critică a unei antologii din opera unui scriitor, par a fi de neadmis de către majoritatea editorilor contemporani și de cei ce administrează drepturile de autor, care se bucură, desigur, deocamdată, de prezumția de nevinovăție, întrucât nu sunt
Prometheus și Copyro by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/9098_a_10423]
-
împărtășirii, și libertatea consumatorilor de a controla și a schimba produsele. Încurajăm utilizarea softului liber (free software), iar o secțiune a site-ului nostru este dedicată traducerii unor texte importante despre licența generală publică (GPL) și lupta împotriva proprietății intelectuale - chestiuni care sunt încă relativ necunoscute în România." Etc. etc. Lăsând de-o parte limbajul de balamuc, mentalitatea de milog (vezi "etica împărtășirii") și încurajarea furtului, a plagiatului, a însușirii muncii și gândirii altuia ("lupta împotriva proprietății intelectuale"), te întrebi: ce
Comunismul cu șalul pe figur by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9071_a_10396]
-
dacă în România ar fi înțeles - totuși - să câștige decent printr-o muncă anume. Toți acești "dacă" vor continua să afecteze, cu actuala clasă politică, pe toți cetățenii țării, indiferent de etnie. U.E. va realiza, probabil, că integrarea este o chestiune de timp și de politici diferențiate față de comunitățile naționale ce o alcătuiesc, indiferent de "starea" lor. Dar aceleași probleme vor trebui să le rezolve și comunitățile în cauză. Pentru că, orice "uniune" este o relație la care trebuie să consimtă toate
U.E. și România by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/9070_a_10395]
-
de comunicare. Și astfel, dacă există o modă în virtutea căreia mă îmbrac și mă mișc, tot așa există un tipar al epocii care mă face să vorbesc într-un anumit mod. Și atunci ținuta unui om nu e doar o chestiune de postură sau de îmbrăcăminte, ci și de vorbire. A cincea trăsătură este că limba are o structură care îmi impregnează felul în care gîndesc. Sintaxa și morfologia unei limbi imprimă un tipar de care vorbitorii ei nu se pot
Despre imaginație by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9094_a_10419]
-
însă ca peștele în apă. Aceasta era starea lui naturală, la care nu ar fi renunțat pentru nimic în lume. Îmi amintesc că, pe la începutul anilor '90, în calitate de senator al Partidului Alianței Civice, obișnuia să voteze mereu împotrivă, chiar în chestiuni strict uzuale, la care unanimitatea era aproape subînțeleasă. Întrebat ce îl nemulțumea răspunde senin că nimic, dar simțea nevoia să se exprime așa pentru a nu fi la fel ca toată lumea. Extrem de interesantă este relația eseistului cu regimul comunist, așa cum
Turnirurile inteligenței by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9102_a_10427]
-
și dinastic, ceea ce este Alecsandri sub Carol I". Să adăugăm că și ipostaza teoretică a exegetului e prezentă sub chipul unor enclave în textul analizei, relevînd stăruința de-a radiografia aspectul categorial al creațiilor. îndeobște, N. Manolescu încearcă a reduce chestiunile mai complicate la schemele unei utile simplificări. E lesne de observat, socotește d-sa, că "toată complexa problemă a romanticului care refuză mitologicalele în favoarea inspirației personale" e reductibilă la o pereche de elemente "extrem de simple" și anume precizarea locului și
Nicolae Manolescu față cu poeții romantici (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9100_a_10425]
-
se petrece tot în cadrul statului român. Or, nu am auzit ca biserica să fie un contribuabil la buget, ci mai degrabă un beneficiar preferențial al acestuia. Faptul că timp de șaptesprezece ani nu s-a făcut nimic pentru a lămuri chestiunea legăturilor dintre preoți și Securitate este el însuși grăitor. Nu cred că toți oamenii bisericii au fost în slujba Securității. Atacând CNSAS-ul, Pariarhia comite impardonabila ticăloșie de a sugera că "așa-numita deconspirare" ar fi un atac la adresa preoțimii
Agenții secreți ai divinității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9113_a_10438]
-
glosat invitații și participanții prezenți în sală au fost: dreptul moștenitorilor de a negocia abuziv publicarea unor opere de care nu sunt legați decât genetic, problema edițiilor critice, pe care din ce în ce mai puțini specialiști le pot alcătui, pe bani tot atât de puțini, chestiunea relativ misterioasei CopyRo (societate de gestiune colectivă a drepturilor de autor), permisiunea de a cita și antologa texte ale unor autori importanți, selecția având în plus un caracter critic și diferind, prin aceasta, de banala republicare. O chestiune care intrigă
A cui este literatura română ? by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/9112_a_10437]
-
tot atât de puțini, chestiunea relativ misterioasei CopyRo (societate de gestiune colectivă a drepturilor de autor), permisiunea de a cita și antologa texte ale unor autori importanți, selecția având în plus un caracter critic și diferind, prin aceasta, de banala republicare. O chestiune care intrigă este a operelor rămase "orfane", adică aparținând unor autori fără moștenitori și pe care drepturile le încasează, de la edituri, CopyRo, chiar când e vorba de texte din manuale (Ion Barbu e un exemplu). Apoi problema manualelor, care trebuie
A cui este literatura română ? by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/9112_a_10437]
-
partid, reporter la "Flacăra" și redactor la "Luceafărul", de unde este concediat în 1980, denunță încălcarea dreptului la exprimare liberă, deținerea de "ostatici", violarea "standardelor drepturilor omului". Mircea Dinescu, în fine, în interviul din "Libération" și în altele, pune și el chestiunea libertății de exprimare și a libertății în general, a mizeriei din țară, a înfometării populației și a distrugerii satelor. Li s-a reproșat scriitorilor noștri disidenți, de către procurorii morali postdecembriști, că și-au limitat acțiunile de protest la aspecte culturale
Ceva despre disidență și disidenți by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/9132_a_10457]
-
Paul Niculescu-Mizil, unul din liderii politici ai timpului care păruse să favorizeze liberalizarea. Scrisorile lui M. R. P. sunt pline de amărăciune dar și de revoltă, exprimând nu numai dezamăgirea ci și protestul față de ce se întâmpla, dezacordul cu "multe chestiuni din politica noastră de partid și de stat". Drept care poetul îl anunță pe secretarul C. C. că a decis să restituie carnetul de membru de partid, rămânând comunist numai în convingeri ("lichidarea acestei formalități nu mă va împiedica să rămân, ca
Ceva despre disidență și disidenți by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/9132_a_10457]
-
e corectă, înseamnă că Ion Rus se teme ca de moarte de "momentul adevărului" reprezentat de dispariția "liderului istoric". Iar atunci am asistat, practic, la anihilarea grupului pe care-l reprezintă. Dispariția lui Iliescu din partid nu mai e o chestiune de oportunitate, și nici măcar de timp. E o chestiune de necesitate. Sprijinitorii săi vor dispărea odată cu el. Lucrurile au mers prea departe pentru ca aripa care-i include pe Victor Ponta, Cristian Diaconescu, Liviu Dragnea, Titus Corlățan - adică junii care s-
Transplant de tip Geoană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9176_a_10501]
-
de moarte de "momentul adevărului" reprezentat de dispariția "liderului istoric". Iar atunci am asistat, practic, la anihilarea grupului pe care-l reprezintă. Dispariția lui Iliescu din partid nu mai e o chestiune de oportunitate, și nici măcar de timp. E o chestiune de necesitate. Sprijinitorii săi vor dispărea odată cu el. Lucrurile au mers prea departe pentru ca aripa care-i include pe Victor Ponta, Cristian Diaconescu, Liviu Dragnea, Titus Corlățan - adică junii care s-au străduit să șteargă de pe blazonul partidului murdăria comunistoidă
Transplant de tip Geoană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9176_a_10501]
-
cap. Mama povestise odată că domnului Hobmeier îi plăceau băiețeii și, cu toate că pe-atunci aveam încă și mai puțin talent pentru cinism decât acum, am hotărât că ăsta era momentul potrivit să mă folosesc de slăbiciunea lui. "Talentul e o chestiune de voință", spusese tata odată. Eu nu crezusem asta niciodată, dar, în acel moment, am sperat că afirmația lui e adevărată, căci voința mea era îngrozitor de puternică, voința mea nu mai fusese niciodată atât de puternică. - Domnule Hobmeier, am spus
Arnon Grunberg Istoria calviției mele by Gheorghe Nicolaescu () [Corola-journal/Journalistic/9218_a_10543]
-
considerațiile sale din anii ^30, cuprinse în volumul Pagini de critică literară, (1938, reeditat în 1968), constatăm că ele își conservă încă un viu interes. Ne propunem a le reaminti în rîndurile de mai jos, cu simțămîntul că propozițiile în chestiune ar putea interveni oricînd într-o dezbatere în care tentația nu totdeauna justificată a ultimelor noutăți, a unui dernier cri ar putea fi dispusă a nesocoti perenitatea unor opinii formulate în interbelic. Ceea ce distinge opera critică de operele imaginației, apreciază
Despre "stilul critic" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9229_a_10554]
-
astfel de concepție la intoleranța preconizată, cu 30-40 de ani mai tîrziu, de către Adrian Marino, ca promotor al "ideilor literare". Intoleranță care, în furoarea sa antiimpresionistă, antieseu, anticronică etc., nu admitea "să se scrie frumos despre frumos", excomunicînd limbajul în chestiune drept o erezie. Stînjenit de sintagma cu care operează contemporanul său, alcătuită din "cuvinte atît de globale": "problemele artei și ale literaturii", Streinu precizează că acestea ar putea fi luate în seamă, "în mod indistinct", exclusiv de cercetătorii obișnuiți a
Despre "stilul critic" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9229_a_10554]
-
știi să săruți mâna unei doamne, momentul în care trebuie să dai pagina unei partituri și, nu în ultimul rând, deprinderea de a conversa și de a valsa în reuniunile de salon locuri în care se puteau rezolva multe dintre chestiunile pentru care dialogul diplomatic propriu-zis nu era eficient), a avut chiar sentimentul că participă la făurirea marii istorii (între 1945 și 1946, la vârsta de 26-27 de ani a lucrat pentru Comisia română pentru aplicarea Armistițiului și apoi, pentru o
Școala (auto)ironiei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9231_a_10556]
-
creștinii, susține islamul, fanatic... "în fine, spre deosebire de creștini, musulmanii (nici) nu simt (nevoia) de a se informa asupra creștinismului." La ce? Că se vede cu ochiul liber. Cât de stricați sunt, fără a mai intra în detalii. Totul este o chestiune de timp, - lichidarea lor. Și mai e ceva. Musulmanii pot să-și ia neveste câte vor și pot. Femeia rămâne obiectul de la 1400,... după Cristos, să fim bine înțeleși. Creștinul... doar o nevastă, și-atât. Amante, ibovnice, câte vrei. Ipocrizie
Cum vede un musulman creștinismul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9255_a_10580]
-
mozaic: Dacia lui Traian!". Nu ne miră deloc faptul că a sesizat, cel dintâi, obstacolul potențial pe care-l putea reprezenta teoria lui Rösler, pe care a demontat-o în mai multe din studiile sale - unele dedicate special și explicit chestiunii: Istoria critică a românilor. Albanesii și goții. Teoria d-lui Roesler despre limba română (în "Columna lui Traian", 1 mai 1873), "Doina" răstoarnă pe Rösler (în "Columna lui Traian", 1882, și "Transilvania", 1-15 martie 1883) - ajungând și la confruntări publice
Hasdeu la o sută de ani de la moarte by Octavian Onea () [Corola-journal/Journalistic/9235_a_10560]