13,837 matches
-
trecut, scrie redescoperaistoria.ro. Cimitirul ancorelor este situat în Angra do Heroismo, pe Insula Terceira. A fost construit în memoria glorioasei tradiții de pescuire a tonului chiar cu unele dintre aceste ancore. Orașul Nouadhibou este unul dintre cele mai mari cimitire de nave din lume. Ambarcațiunile ruginite sunt și pe plajă și în apele puțin adânci. În urmă cu 30 de ani industria de pescuit a fost naționalizată. Ambarcațiunile au fost vândute, părăsite sau proprietarii le-au eșuat intenționat pentru asigurare
Top zece cimitire de obiecte din lume by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/63849_a_65174]
-
plajă și în apele puțin adânci. În urmă cu 30 de ani industria de pescuit a fost naționalizată. Ambarcațiunile au fost vândute, părăsite sau proprietarii le-au eșuat intenționat pentru asigurare. Orașul rusesc Gadzhiyeo din Peninsula Kola găzduiește tot un cimitir cu nave: submarine militare. Cimitirul de avioane din Arizona stârnește imaginația oricărui turist sau explorator. Numărul lor nu este cunoscut cu exactitate. Bază militară aeriană de la Vozdvizhenka din Rusia găzduiește zeci de avioane ce făceau parte în era sovietică din
Top zece cimitire de obiecte din lume by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/63849_a_65174]
-
adânci. În urmă cu 30 de ani industria de pescuit a fost naționalizată. Ambarcațiunile au fost vândute, părăsite sau proprietarii le-au eșuat intenționat pentru asigurare. Orașul rusesc Gadzhiyeo din Peninsula Kola găzduiește tot un cimitir cu nave: submarine militare. Cimitirul de avioane din Arizona stârnește imaginația oricărui turist sau explorator. Numărul lor nu este cunoscut cu exactitate. Bază militară aeriană de la Vozdvizhenka din Rusia găzduiește zeci de avioane ce făceau parte în era sovietică din Regimentul 444- zac dezmembrate până-n
Top zece cimitire de obiecte din lume by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/63849_a_65174]
-
tancuri și alte vehicule militare rusești sunt abandonate. Uniunea Sovietică a invadat țara vecină în anii 70. A crezut că tancurile vor zdrobi afganii. După 10 ani și o campanie rușinoasă, rușii s-au retras. În urmă au rămas tancurile. Cimitir de vehicule militare în Asmara, capitala statului african Eritrea- vehiculele sunt păstrate ca un simbol al mândriei și al victoriei.
Top zece cimitire de obiecte din lume by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/63849_a_65174]
-
Leo Butnaru Nu am un plan, din care să aflu unde e situată intrarea principală în cimitir, astfel că, de cum ies din subterana stației de metrou - Porte des Amandiers, o iau spre prima poartă care mi se arată ochilor. Chiar la câțiva pași făcuți în spațiul umbrelor, pe stânga, văd cripta familiei Aurel Feteanu, medic veterinar, și
Dintr-un jurnal-yes-eu parizian by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6102_a_7427]
-
familie de români, ce are deja în intimitatea mea oarece însemnătate. Trec pe lângă mormântul sculptorului Lucien Gilbert, merg în lungul zidului dinspre bulevardul Menilmontant, pentru ca la un moment dat să mi se arate ochilor intrarea principală, unde pot obține planul cimitirului. Astfel că - avanti, domnule Dante! (care, În Divina comedie, vă adresați lui Vergilius: tu duca, tu segnore e tu maestro). Din plan rețin că, chiar la câțiva pași de intrarea principală, pe dreapta, sunt înmormântați Jean Paul Sartre și Simone
Dintr-un jurnal-yes-eu parizian by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6102_a_7427]
-
baștină (din care, scria filosoful, „nu mă mai interesează decât ulița copilăriei"). ată și o bancnotă de un leu românesc, prinsă sub argila ulcelei, să n-o ia, eventual, vântul. Pun și eu, alături, una de un leu... moldovenesc. În Cimitirul Montparnasse se află și celebrul... Le baiser de la mort, una dintre cele mai faimoase, aici, sculpturi tombale pe care, în anul 1910, Constantin Brâncuși a executat-o pentru mormântul tinerei rusoaice Tatiana Rachewskaia (Rașevskaia). De cum am dat cu ochii de
Dintr-un jurnal-yes-eu parizian by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6102_a_7427]
-
este faptul că, dacă, inițial, familia Rașevki (în transcripție românească) nu acceptase viziunea brâncușiană pentru locul de veci al fiicei sale, peste decenii, iată, urmașii respectivului neam, uimiți de faima Sculptorului, susțin că, după actele cercetate în arhiva pariziană, Sărutuldin Cimitirul Montparnasse cade sub incidența unui obiect ce poate fi revendicat! (Da, eventual, dislocat, strămutat și - Doamne, ferește! - scos la licitație...) Dar, deocamdată, la Montparnasse, Sărutul simbolizează, deja de 100 de ani, dragostea eternă, însuși Brâncuși mărturisind, în 1956, nu cu
Dintr-un jurnal-yes-eu parizian by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6102_a_7427]
-
al captivantului prozator Julio Cortázar (care, în romanul Șotron, scria despre „ghemul Paris", cu materia lui infinită care se înfășoară pe ea însăși), ceva mai încolo -al lui Samuel Beckett... Nu vi se pare mult grăitoare (în profunda liniște a cimitirului) această apropiere de Dincolo dintre corifeii teatrului (absurdului), Ionescu și Beckett?... Să vă spun o mică întâmplare, „de contaminare", care mi-a venit mie în minte, în imaginație, acum câțiva ani, și pe care am retrăit-o, în acest aprilie
Dintr-un jurnal-yes-eu parizian by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6102_a_7427]
-
un dramatism cutremurător. Și iată-mă la Montparnasse, în fața granitului verzui, pe care e scris, simplu: „César Vallejo - qui souhaita reposer dans ce cimetière". Însă, inițial, din diverse motive, dorința sa nu a fost respectată, în 1938 fiind înmormântat în Cimitirul Montrouge, după care, în 1970, transferat la Montparnasse (de unde explicația de ce lipsea... patina timpului). Și o frază dint-un bilețel lăsat de cineva pe piatra verzuie: „M-am născut într-o zi când Dumnezeu era bolnav" ( Nací un día que Dios
Dintr-un jurnal-yes-eu parizian by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6102_a_7427]
-
e numărul și numele de-anagramă al ecoului de ere suprapuse (ere-eire-rere-iere-ecre-creier...), anti-metabolic și, concomitent, anabolic pentru un herald care în clipa morții își câștigă demn înfrângerea prezisă... - în această atmosferă de lirică neagră a modernismului cu cromatica ei de cimitir. Din numele Asociației internaționale a scriitorilor pentru apărarea culturii, la înmormântarea lui Vallejo a vorbit Louis Aragon. (Nu am îndrăznit să-i spun marelui Vallejo că un poetastru basarabean i-a plagiat, i-a jefuit Heralzii negri...) Dau de mormântul
Dintr-un jurnal-yes-eu parizian by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6102_a_7427]
-
cugetul simțindu-ți-l ca pe Țara de Sus a Sufletului, spre vale, spre intrare curgând sentimentele -aceste sălcii plângătoare, tot ale Sufletului. Aici sub-pământul marilor nume e, concomitent, și adâncul sub-cerului, adică în legătură cu firmamentul rămânând. În fine, sub zidurile cimitirului - egalitate deplină. Inclusiv cea a eremiților ce și-au trăit cu pasiune viața fără pasiuni, dar și cea a poeților - Baudelaire, Vallejo, atâtor altora - care și-au dus viața plină de pasiuni. Sub zidurile cimitirului, unde cuvântul moarte are un
Dintr-un jurnal-yes-eu parizian by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6102_a_7427]
-
rămânând. În fine, sub zidurile cimitirului - egalitate deplină. Inclusiv cea a eremiților ce și-au trăit cu pasiune viața fără pasiuni, dar și cea a poeților - Baudelaire, Vallejo, atâtor altora - care și-au dus viața plină de pasiuni. Sub zidurile cimitirului, unde cuvântul moarte are un sens popular înfricoșător și un alt sens filosofic, neutru până la indiferență. Și o rugă la ieșirea din cimitir: Visul nostru cel de toate nopțile împlinește-ni-l, Doamne, în vreo zi oarecare, cât mai departe
Dintr-un jurnal-yes-eu parizian by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6102_a_7427]
-
cea a poeților - Baudelaire, Vallejo, atâtor altora - care și-au dus viața plină de pasiuni. Sub zidurile cimitirului, unde cuvântul moarte are un sens popular înfricoșător și un alt sens filosofic, neutru până la indiferență. Și o rugă la ieșirea din cimitir: Visul nostru cel de toate nopțile împlinește-ni-l, Doamne, în vreo zi oarecare, cât mai departe de moarte, cât mai aproape de soare.
Dintr-un jurnal-yes-eu parizian by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6102_a_7427]
-
ca Bin Laden să fie și el pus pe tricouri și reabilitat moral. A bon entendeur, salut! Sufletul animalelor Aflat în trecere prin Freiburg im Breisgau, Cronicarul a avut surpriza de a da peste un „Tierfriedhof", adică peste un veritabil cimitir al animalelor. Deși știam dragostea pe care nemții o poartă ființelor nevorbitoare, nu m-am așteptat să găsesc o veritabilă incintă menită îngropării lor. Curiozitatea fiind mai puternică decît graba, am deschis poarta și am intrat. Pe o suprafață de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6445_a_7770]
-
o lespede comemorativă pe care erau încrustate numele animalului și durata vieții, pentru ca deasupra plăcii să troneze o fotografie înfăți-șîndu-l pe răposat. Singurul detaliu care lipsea era crucea și însemnele religiei creștine, semn că necropola în cauză, deși lipită de cimitirul propriu-zis (al oamenilor, se înțelege) din Littenweiler (o suburbie a Freiburgului), se afla oarecum în afara razei de acțiune a duhului hristic. Pe una din plăci stătea scris: „Er ist aus der Welt gegangen, aber er wird immer in unseren Herzen
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6445_a_7770]
-
fusese „Dolfy". Cronicarul și-a amintit atunci de vorba lui Ion Barbu, că un paradis în care cîinii nu sînt îngăduiți nu are nici un Dumnezeu și că în consecință el, poetul, nu vrea să ajungă acolo. Statistic, majoritatea defuncților din cimitir erau cîini și pisici, dar privirea Cronicarului s-a oprit și asupra pozei unui iepure, precum și asupra unei mici statui înfățișînd o pereche de papagali. Mormintele erau îngrijite impecabil și împodobite cu flori și amulete. Am plecat de acolo meditînd
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6445_a_7770]
-
moartea ca miză a întregii neliniști. Costumele și machiajul Liei Manțoc poartă semnul spectacolului în lumea rebelă, revoltată și tragică. De oricînd. Ostermeier și Marius von Mayenburg tranșează povestea și ei, încă de la început. Totul se joacă ca într-un cimitir, în noroi, pe groapa proaspătă a bătrânului Hamlet. Plouă, iar ridicolul și derizoriul nu au limită în desfășurare. Pentru că renunță la scena cu groparii, Ostermeier o amplaseză, simbolic, aici, la început, desprinsă ca dintr-un film mut. O fotografie-cadru pentru
Forța cuvîntului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6330_a_7655]
-
prostii și de gag-uri ale groparului, grotescul și hilarul cresc ca un boul de neige. Sub ochii Reginei „îndurerate". Imagine antologică. Cu o tăietură brutală, se schimbă situația și atmosfera. Sîntem la nuntă! Pe o structură metalică ce încadrează „cimitirul" ca un arc de triumf, se deplaseză din spatele scenei, pe o platformă, o masă și ceremonia ei. Se oprește exact deasupra gropii proaspăt săpate. Regina Văduva este mireasă acum și dansează, la propriu, pe mormîntul soțului său. De acum încolo
Forța cuvîntului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6330_a_7655]
-
sub pavăza profesoarei noastre comune. Până și cocoșul îi era familiar, altul, desigur, dar la fel de agresiv, vreun bunic al cocoșului meu. Pompilia a murit la București, acum exact patruzeci de ani, la fiica ei. În mod inexplicabil, în parcela din cimitirul din Rm. Vâlcea care aparținea familiei mele din 1890, am descoperit o cruce cu numele Pompiliei Eliade. Ea se află și astăzi acolo. A doua doamnă cu același nume este Irina Eliade, profesoară de franceză la facultate, traducătoare a lui
Amintiri amestecate by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6350_a_7675]
-
Și care-ar fi folosul unei întoarceri zgomotoase printre cei vii? Prima persoană pe care-o întâlnește e o fostă colegă de școală, Gina, încă plină de resentimente pentru răul tratament la care fusese supusă în copilărie. Locuia în preajma unui cimitir și pentru atâta lucru era evitată de ceilalți. Cinism infantil? Sigur, dar și tehnic vorbind justificare puerilă. Cu atât mai mult cu cât, ține Dora Pavel să ne convingă, chiar și în momentul întâlnirii, la ani buni de atunci, Gina
Iluzii pierdute by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6353_a_7678]
-
de condiția anonimatului de după înviere, deznodământul cărții. Vrând să oprească ceremonia absurdă a propriei înmormântări, Vlad constată nu numai că lipsa lui din sicriu nu alarmase pe nimeni, dar și că, de fapt, nu se pune problema unei asemenea ceremonii. Cimitirul e gol, fără vreo urmă de pământ răscolit: „Reveni de la una la alta. Întârzie descumpănit încă două minute, apoi, brusc, ca mânat de-o decizie subită sau de-o spaimă sau de-o amenințare, o rupse la fugă, călcând la
Iluzii pierdute by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6353_a_7678]
-
Moartea lui a șocat pe toată lumea. La momentul acela eram călugăr deja de șase ani. Am incercat din greu să fiu cel mai bun călugăr și să urmez toate preceptele budismului. La un moment dat, m-am mutat într-un cimitir unde am trăit și am meditat continuu. Unii călugări care doresc să cunoască adevărurile lui Buddha fac lucruri ca mine. Unii se duc în adâncul pădurilor și duc o viață solitara. Am incercat sa ma detașez de gândurile mele egoiste
Site de spiritualitate: E bine să omorâm, atât timp cât credem în Iisus by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/63592_a_64917]
-
în adâncul pădurilor și duc o viață solitara. Am incercat sa ma detașez de gândurile mele egoiste și de dorințe, pentru a scăpa de boală și suferința și pentru a mă elibera de ciclul acestei lumi. Cât am stat la cimitir, nu mi-a fost frică deloc de fantome. Atunci când am încercat să ating pacea interioară, un țânțar a aterizat pe brațul meu și, în loc să-l alung, l-am lăsat să mă piste. Și asta pentru că învățăturile noastre budiste ne spun
Site de spiritualitate: E bine să omorâm, atât timp cât credem în Iisus by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/63592_a_64917]
-
în Cimitiroul Central din Constanța, unde este înmormântată mama președintelui. La ceremonie au participat apropiați ai familiei Băsescu, fratele președintelui, Mircea Băsescu, și familia acestuia dar și soția și fiicele președintelui, informează . Șeful statului și soția sau au plecat de la cimitir, la sfârșitul slujbei. Mama președintelui a murit la vârsta de 82 de ani, la începutul lunii octombrie 2010, fiind condusă pe ultimul drum de sute de constănțeni, în special de vârsta a treia.
Preşedintele Traian Băsescu a participat la parastasul de un an al mamei sale () [Corola-journal/Journalistic/47402_a_48727]