2,171 matches
-
după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Actorul Gheorghe Dinică a primit în 1987 Premiul special al juriului Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru rolurile principale din filmele "Figuranții", "Cuibul de viespi" și "Secretul lui Nemesis". Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Secretul lui Nemesis" drept un film cu caracter politic și propagandistic
Secretul lui Nemesis () [Corola-website/Science/328638_a_329967]
-
și TVR, și distribuit de Asociația Film România (AFR). Proiectul a fost respins de comisia CNC la concursul organizat în vara anului 2004 și a fost admis la finanțare numai printr-o decizie ministerială, contestată la timpul respectiv de tinerii cineaști.Ulterior, în octombrie 2006, Eugen Șerbănescu a fost numit directorul general al Centrului Național al Cinematografiei. "Dincolo de America" a fost regizat de Marius Th. Barna, asistat de regizorul secund Rodica Nițescu. Fondurile de la CNC au fost acordate abia în anul
Dincolo de America () [Corola-website/Science/328786_a_330115]
-
Mircea Veroiu este o utopie negativă care ne amintește că dictatura poate apărea oricând și oriunde. Important este să nu ne lăsăm cuprinși de somn”. Ea descoperea în acel film o serie de teme și motive caracteristice întregii creații a cineastului: prietenia și trădarea, pierderea iluziilor de tinerețe, dificultatea intelectualului de a decide să acționeze. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman afirma că a recunoscut în "Somnul insulei" o serie de „motive predilecte
Somnul insulei () [Corola-website/Science/328796_a_330125]
-
o serie de „motive predilecte ale regizorului: solidaritatea întru ideal și pierderea iluziilor din tinerețe, «semnul șarpelui» și «sfârșitul nopții», camaraderia și trădarea, precum și tentativele consecvente de portretizare morală a intelectualului în diferite faze evolutive - sau involutive - ale societății românești”. „Cineastul nu-și dezminte tușa artistică atât de particulară, materializată, de-a lungul anilor, printr-o rafinată picturalitate a cadrelor (pe arcurile stilistice dintre "Nunta de piatră" și "Dincolo de pod", dintre "Șapte zile" și "Adela", dintre " Să mori rănit din dragoste
Somnul insulei () [Corola-website/Science/328796_a_330125]
-
misiune. Militarii germani din apropiere atacă postul de transmisie românesc, iar fetele luptă cot la cot cu soldații pentru apărarea centralei telefonice, majoritatea dintre ele pierzându-și viața în schimburile de focuri. Scenariul filmului a fost scris de scriitorul și cineastul Francisc Munteanu. Realizarea producției cinematografice i-a fost încredințată tinerei regizoare Cristina Nichituș, care a debutat astfel în cinematografie. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Au fost folosiți pe post de consilieri prof. dr. Ion
Pădurea de fagi () [Corola-website/Science/328802_a_330131]
-
în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Pădurea de fagi" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste , care prezintă lupta comuniștilor ilegaliști. Regizoarea Cristina Nichituș a primit în anul 1987 Premiul Opera prima al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmul "Pădurea de fagi".
Pădurea de fagi () [Corola-website/Science/328802_a_330131]
-
la 11 mai 1974 deoarece regizorul Radu Gabrea rămăsese definitiv în Germania. Realizarea filmului a fost preluată apoi de Andrei Blaier care a refăcut scenariul original, împreună cu Horia Stancu, fiul scriitorului, și a predat în noiembrie 1974 un scenariu regizoral. Cineastul a evidențiat valoarea morală a romanului, afirmând următoarele: „În „Jocul cu moartea” am văzut pur și simplu Decalogul. Era în cartea asta tot răul și tot binele și eram hotărât să-l fac cu orice preț”. Accentul filmului a fost
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
individuale de a supraviețui cu orice preț”. O opinie mai nuanțată a formulat-o Tudor Caranfil care a remarcat că succesiunea întâmplărilor nu determină o creștere a dramatismului, iar prăbușirea personajelor în Infern este, din acest motiv, prea schematică. Asociația Cineaștilor din România (ACIN) a acordat în 1976 acestui film Marele Premiu pentru filmele artistice de lung metraj ("ex-aequo" cu filmul "Osînda" al lui Sergiu Nicolaescu), iar compozitorul Radu Șerban a primit Premiul pentru muzică. Filmul a obținut și unele distincții
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
complac în atare murdărie. Secv. rapel: nunta cu dar, o afacere ca atâtea altele și Mihuț scandalizată: «Arăt eu ca una care mai e fată mare?»”" Scriitorul Dumitru Radu Popescu a primit în anul 1983 Premiul pentru scenariu al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmul "Fructe de pădure" (ex-aequo cu Malvina Urșianu pentru scenariul filmului " Pe malul stîng al Dunării albastre") , iar actorului Ion Fiscuteanu i s-a decernat o diplomă de onoare pentru rolul său din acest film.
Fructe de pădure (film) () [Corola-website/Science/328843_a_330172]
-
anii ’90, cinematografia siriană devine modernă și reușește să creeze artă. Apar coproducțiile, proiectele mixte. Regizori și actori sirieni încep să lucreze peste hotare și să acumuleze cunoașterea și experiența necesare. În prezent începe să se manifeste o pleiadă de cineaști disidenți, deocamdată mediatizați pentru atitudinea lor față de regim, a căror valoare se va discerne în anii următori. Cel mai celebru actor născut și educat în "Republica Arabă Siriană" este Ghassan Massoud (n. 20 septembrie 1958), distribuit de Ridley Scott în
Cinematografia siriană () [Corola-website/Science/330941_a_332270]
-
mai mare peliculă filmată pe 70 mm de la "Far and Away" de Ron Howard din 1992. Filmul folosește cu de 2.76:1, o imagine cu lățimea extrem de mare față de înălțime, utilizată la unele filme din anii 1950 și 1960. Cineaștii au evitat și să folosească tehnica ; culoarea a fost prelucrată fotochimic de către , iar daily-urile au fost proiectate în 70mm.
Cei 8 odioși () [Corola-website/Science/335409_a_336738]
-
Muhammad Ahmed) și se bazează pe relatări istorice ale organizării apărării orașului sudanez Khartoum în fața armatei lui Mahdi în timpul asedierii orașului. A fost nominalizat la Premiul Oscar pentru cel mai bun scenariu original - Robert Ardrey. Khartoum a fost filmat de cineastul Ted Scaife în Technicolor și Ultra Panavision 70 și a fost proiectat pe un ecran Cinerama de 70 mm la premiera sa. O nuvelizare a scenariului a fost scrisă de Alan Caillou. Filmul a avut premiera mondială la Casino Cinerama
Khartoum (film) () [Corola-website/Science/335499_a_336828]
-
Câini este un film românesc realizat în 2016 de cineastul Bogdan Mirică, cu Dragoș Bucur, Vlad Ivanov și Gheorghe Visu. Acțiunea se desfășoară într-o zonă din sectorul dunărean al frontierei româno-ucrainene, unde grupările de contrabandiști fac legea. Filmul a avut succes la critică și a fost acceptat în competiția
Câini (film) () [Corola-website/Science/336923_a_338252]
-
No Country for Old Men", că „mai mult latră decât mușcă”. În ansamblu, însă, criticile au fost mai degrabă favorabile. Alexandre Prouvèze de la Time Out Paris remarca „tensiunea surdă, violența abruptă și umorul rece”, „actorii remarcabili” și „talentul promițător” al cineastului. Eric Neuhoff numea în "Le Figaro" filmul „un debut promițător” în care „clocotește o Europă nebună”.<ref name="lefigaro.fr/cinema/2016/09/27/03002-20160927ARTFIG00225--dogs-chienne-de-vie.php?redirect premium 2016-10-03"></ref> În Paris Match, Alain Spira îl descria drept „anarhic în ritm și
Câini (film) () [Corola-website/Science/336923_a_338252]
-
revistele "Iașul literar", "Cronica", "Convorbiri literare", "Dacia literară", "Tribuna", "România literară", "Teatrul", "Cinema", "Ateneu", "Literatura și arta" etc. A mai semnat cu pseudonimul Șt.O. Mugur. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Uniunii Teatrale din România, al Uniunii Cineaștilor din România și al Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru. Ștefan Oprea a avut o preocupare constantă pentru teatru. Prima sa piesă, "Inimă de ginere", a fost publicată în 1963 în revista "Iașul literar". Piesele sale au fost jucate pe
Ștefan Oprea (critic de teatru și film) () [Corola-website/Science/337031_a_338360]
-
000 și 70.000 de oameni. Proteste au avut loc, de asemenea, și în restul țării, în marile orașe: Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Iași, Sibiu, Constanța, Craiova, dar și în marile orașe ale lumii: Bruxelles, Paris, Londra, Roma și Madrid. Delegația cineaștilor din România a protestat pașnic pe covorul roșu întins la Berlinale Palast, afișând două pancarte. Mesajul cineaștilor este: „Romanian Cinema #resist”. Cineaștii s-au arătat solidari față de protestele din țară. Delegația producătorilor, regizorilor și actorilor i-a inclus pe Anca
Protestele din România din 2017 () [Corola-website/Science/337502_a_338831]
-
marile orașe: Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Iași, Sibiu, Constanța, Craiova, dar și în marile orașe ale lumii: Bruxelles, Paris, Londra, Roma și Madrid. Delegația cineaștilor din România a protestat pașnic pe covorul roșu întins la Berlinale Palast, afișând două pancarte. Mesajul cineaștilor este: „Romanian Cinema #resist”. Cineaștii s-au arătat solidari față de protestele din țară. Delegația producătorilor, regizorilor și actorilor i-a inclus pe Anca Damian, Ada Solomon, Tudor Giurgiu și Crina Semciuc. De asemenea, actorul Levente Molnár, protagonist în „Fiul lui
Protestele din România din 2017 () [Corola-website/Science/337502_a_338831]
-
Iași, Sibiu, Constanța, Craiova, dar și în marile orașe ale lumii: Bruxelles, Paris, Londra, Roma și Madrid. Delegația cineaștilor din România a protestat pașnic pe covorul roșu întins la Berlinale Palast, afișând două pancarte. Mesajul cineaștilor este: „Romanian Cinema #resist”. Cineaștii s-au arătat solidari față de protestele din țară. Delegația producătorilor, regizorilor și actorilor i-a inclus pe Anca Damian, Ada Solomon, Tudor Giurgiu și Crina Semciuc. De asemenea, actorul Levente Molnár, protagonist în „Fiul lui Saul”, desemnat Cel mai bun
Protestele din România din 2017 () [Corola-website/Science/337502_a_338831]
-
realiza, fiind în faza de pregătire, filmul «Nuntă cu dar», scenariul Titus Popovici, regia Geo Saizescu, film inspirat din cazul «Ștefănescu». Scenariul filmului este o satiră la adresa vieții social-politice din România, vizând moravuri și năravuri actuale. Se comentează în rândul cineaștilor că filmul va fi un record de vulgarități (sic!), în desfășurarea de lux și corupție în care sunt prezentați activiștii de partid, vicepreședinții, directorii de întreprinderi, ziariștii, prostituate în diverse ipostaze. Exemplu: un director își aduce amanta cu un avion
Secretul lui Bachus () [Corola-website/Science/328486_a_329815]
-
petrec timpul la Intercontinental, înconjurați de prostituate. Personajul principal din film este ... Nea Puiu (sic!), șeful și organizatorul tuturor afacerilor, acesta corupând activiști de partid, ziariști, persoane cu funcții de conducere în agricultură.”". Din nota respectivă reies greutățile întâmpinate de cineaști în acei ani în abordarea genului satirei. Filmările au început la 16 mai 1983. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Regizori secunzi au fost Lidia Slavu și Iorgos Ghindidis, iar asistent de regie Mircea Plîngău
Secretul lui Bachus () [Corola-website/Science/328486_a_329815]
-
cu personajul Bachus. Actorul însuși povestea că de fiecare dată când mergea să-și cumpere o sticlă de vin, era abordat cu umor de cei care-l întâlneau. Scenaristul Titus Popovici a primit în 1984 Premiul pentru scenariu al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmele "Horea" și "Secretul lui Bachus". De asemenea, actorul Ștefan Mihăilescu-Brăila a primit Premiul pentru interpretare masculină pentru rolul din filmul "Secretul lui Bachus", "ex-aequo" cu Radu Beligan (pentru rolul din "Horea"), Ștefan Iordache (pentru rolul
Secretul lui Bachus () [Corola-website/Science/328486_a_329815]
-
fiecare an. Prima ediție datează din 1987. Filmele cele mai premiate sunt: Premiile sunt acordate din 1975 și recompensează cele mai bune producții franceze din fiecare an. Filmele cele mai premiate sunt: Cele mai bune 10 filme românești, conform Uniunii Cineaștilor din România și Asociația Criticilor de Film, sunt: În clasificarea de pe Rotten Tomatoes, "Vrăjitorul din Oz" (1939) se află pe primul loc. Lista celor mai bune 10 filme este următoarea: Lista Metacritic cuprinde aproape 9000 de filme în funcție de punctajul obținut
Listă de filme considerate cele mai bune () [Corola-website/Science/329996_a_331325]
-
grotesc. Criticul Tudor Caranfil considera că "Tănase Scatiu" este „un film baroc, cu pretenții de frescă socială, dar încremenit în căutări de stil, care încearcă o raportare la plastica și costumele epocii”. Domeniul de interes al filmului este deplasat de cineast de la universul rural descris de Duiliu Zamfirescu la personajul Tănase Scatiu, simbol al parvenitismului, vulgarității, lăcomiei, perfidiei și violenței. Regizorul insistă pe lăcomia parveniților și pe vinovăția moșierilor de viță veche, prezentând declinul unei clase sociale față de care nu se
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
ale lui Victor Rebengiuc (care combină cumpătarea gesturilor mărunte cu „o sălbatică și vitală erupție de josnicie”) și Eliza Petrăchescu (care „pune masca șireteniei senile pe chipul mamei lui Tănase Scatiu”). "Tănase Scatiu" a obținut mai multe premii ale Asociației Cineaștilor din România pe anul 1976: premiul pentru regie (Dan Pița; "ex-aequo" cu Mircea Veroiu pentru "Dincolo de pod"), premiul pentru imagine (Nicolae Mărgineanu; "ex-aequo" cu Călin Ghibu pentru "Dincolo de pod"), premiul pentru interpretare feminină (Rodica Tapalagă, pentru rolul Aglaia), premiul pentru
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
grotesc. Criticul Tudor Caranfil considera că "Tănase Scatiu" este „un film baroc, cu pretenții de frescă socială, dar încremenit în căutări de stil, care încearcă o raportare la plastica și costumele epocii”. Domeniul de interes al filmului este deplasat de cineast de la universul rural descris de Duiliu Zamfirescu la personajul Tănase Scatiu, simbol al parvenitismului, vulgarității, lăcomiei, perfidiei și violenței. Regizorul insistă pe lăcomia parveniților și pe vinovăția moșierilor de viță veche, prezentând declinul unei clase sociale față de care nu se
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]