2,402 matches
-
de regimul politic), acces la bunuri inaccesibile și la școli, altfel copil cuminte, harnic la învățătură, fără veleități de vedetă, tip Serghei, Nicușor, Mădălin și alții, dar distanțat și de cei cu cheia de gât, crescând distant, încrezut, vanitos, ironic, cinic, ilustrând perfect zicala „bogatul nu crede la cel sărac”. Păcat de calitățile care se pierd sub povara atâtor defecte! Curios, foarte curios. Un intelectual cu ștaif, cu prestanță și cu ținută de om de stat nu-și dă pe seamă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
un bărbat mai în vârstă, care nici nu știa de ce l-au adus aici. Abia ne-am dat seama că strigătele veneau din baia din capătul coridorului. În fața scenei nu știam ce să facem: să intervenim sau să ne bucurăm cinic? Peste noapte studentul intrase în criză și milițianul l-a târât sub duș. Reveninduși, îl apucase prin surprindere pe milițian și-l ținea sub duș, făcându-l fleașcă. Zvârcolirea milițianului era zadarnică. Răzbunarea nebunului se descărca asupra lui. Din cauza frigului
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cameră constatând starea sanitară și mai ales cea morală. Urmau măsuri speciale: TBC-iștilor li se reduceau rația de mâncare și medicamentele, hrana devenea un fel de artificiu al zilei, iar pedepsele cu izolări și bătăi erau curente. La întrebările cinice răspundeam: „Nimic nu avem de raportat”. Dușmanul se bucura dacă ne umilea și apelam la bunăvoința lui. Celor care raportau că suntem supuși unui regim de înfometare, că suntem lipsiți de tratament medical, că suntem pedepsiți fără vină, li se
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
susținut de Iorga, care vedea "țăranul român nepervertit" într-un cadru sămănătorist. În ciuda apropierilor, Iorga nu prea semăna cu Charles de Gaulle, care putea vorbi despre Franța ca despre un ideal mistic, dar și să fie realist (ba chiar și cinic) în privința francezilor. De Gaulles iubea mai mult Franța decît pe francezi. Opoziția lui Iorga față de antisemitism a dus la ruptura lui de studenții români și la apariția "Noului naționalism". Într-adevăr, poziția lui în chestiunea evreiască și ruptura de Cuza
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
a mințit prompt, declarînd că tocmai acest lucru făcea. Nu era nici o fărîmă de adevăr în spusele lui. Atunci cînd Iorga a aflat că oamenii nu-și primiseră nici măcar primele de Crăciun, l-a luat la rost pe Argetoianu. Răspunsul cinic al acestuia a fost: "Firește, toată lumea vrea ceva mai mulți bani de sărbători"69. În primăvara anului 1932 un nou scandal a zguduit Palatul, eroul principal fiind Prințul Nicolae. Lui Iorga îi plăcea și Prințul Nicolae, care era un tînăr
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
manifesta simpatie și încredere față de Argetoianu". "Magazin istoric". Memoriile lui C.A., vol. 4, pp. 66. Sentimentele acestea nu erau reciproce. Argetoianu se referă pe larg la lipsa de loialitate, inconsecvențele și perversiunea sexuală a lui Carol cu un dispreț cinic. Memoriile lui C. A., "Magazin istoric", anul 1, nr. 2, pp. 73-75 46 Op. cit., anul 2, nr. 3, martie 1968, p. 70 47 În Memoriile sale (din perioada 1932-1938), Iorga nu a pierdut niciodată ocazia de a face o remarcă
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
1938 66 "Neamul românesc", 18, 19, 21, 23, 26 și 27 mai 1938 67 Iorga primea o cantitate considerabilă de scrisori încărcate de ură. Autorul le-a citit în arhiva familiei Iorga. Într-una dintre scrisori, Iorga este numit "criminal cinic". În alta se spune că, "întrucît nu mai este român", Iorga ar trebui "să pleci din țara noastră, care te-a copleșit cu onoruri". Într-o altă scrisoare, lui Iorga i se promitea că va fi găsit oriunde în lume
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
istericale! Vocea ei groasă, sonoră, de bețivă, mormăind acuzații fără de sfârșit. Am făcut față în mod onorabil? Cred că da. De îndată ce-am aflat că boala ei e incurabilă, mila și iertarea mi-au fost lesnicioase. Afirmația asta pare cinică. Dar am iubit-o întotdeauna pe Clement; și dragostea noastră [i-a avut răsplățile ei. La sfârșitul sfârșitului, am fost amândoi desăvârșiți. Biata Clement! Înspăimânător tărâm, bătrânețea! Curând, o să-i încalc și eu hotarul. Oare de asta simt atâta nevoie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
o conving pe mama mea să-l părăsească pe tatăl meu? Cred că glumiți, îmi cereți cam mult în schimbul unui prânz și al unei cine. — Și al unui mic dejun și al unui ceai. — Sunteți un cinic. Nu mă simțeam cinic. Tot ce ne spuneam părea fals, avea o înfățișare frustă, grosolană. Mă temeam ca, adoptând un ton prea grav, să nu-i provoc o reacție pripită. În același timp, trebuia să-l fac să-mi aprecieze seriozitatea. Faptul înnebunitor era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
și de a se răni unul pe celălalt, și le face plăcere. — Totul e atât de oribil, încât te simți obligat să intervii. Dar nu trebuie să fii în asemenea măsură de pesimist și de cinic. — Nu sunt pesimist și cinic, tocmai asta e, nu-mi pasă. Dumneata ești convins că mă gândesc la ei, or, adevărul este că nu vreau să văd, nu vreau să știu, nu-mi pasă nici cât negru sub unghie de cloaca în care se bălăcesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
vir (bărbat de o natură sălbatică și furtunoasă), așa cum este descris în biografia de epocă De heraclide, a lui Grațiani, este prezentat ca rămânând, până în ultimul ceas, neclintit în semeția sa, care nu poate fi, după Hasdeu, decât de natură cinică, din moment ce el, Moțoc, este acela care „răstoarnă pe Ștefan Rareș (1551- 1552), omoară pe [Ioan] Joldea Vodă (1552), întronează pe Alexandru Lăpușneanu (în prima domnie, din 1552-1561), îl alungă și încununează pe Eraclide Despota, îl macelă și îl
Interferen?e istorice ?i literare ?n poema hasdeean? "?tefan Tom?a Vod? ?i vornicul Ion Mo?oc ?n prinsoare la Leopole by Cezar Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83580_a_84905]
-
apoi, la primăria Capitalei, și-a eliminat adversarii reușind să-și creeze un Consiliu General favorabil intereselor sale. Jucând teatru dar nu pe o scenă amenajată cu cortină și fosă pentru sufleur, ci, în instituțiile pe care le-a condus, cinic și arogant, acest Popeye Marinarul și-a atins întotdeauna scopurile propuse. Unii politicieni, ziariști și chiar analiști spun că acest individ are ceva diabolic care îl ajută în tentativele sale reușite, de a face rău românilor. Eu n-aș spune
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
Marius Oprea, un reputat istoric, îndeplinind și funcții de consilier, atât prezidențial cât și guvernamental, în cartea sa, apărută sub egida „Jurnalului Național”, intitulată „Adevărata față a lui Traian Băsescu” arată cu mult realism, toate hățișurile colindate de acest om cinic, care făcea din incidentul dintr-un port francez, unde au fost incendiate nave sub pavilion străin, o dovadă de bravură, el fiind vinovatul.( Rouen). Acest personaj are tupeul să facă dintr-un viciu o calitate umană, iar dintr-o faptă
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
îți au rosturi enciclopedice de inventariere a tutror resurselor lumii antice și moderne, a Valpurgiei romantice și a celei clasice”<ref id=”12”>Marin Popa, Călătoriile epocii romantice, Editura Univers, București, 1972</ref>. De alungul călătoriilor el devine un contemplator cinic și umoristic al clipelor ce i se perindau de-a lungul spectacolelor vieții. Contemplând clipa, Faust exclamă: „Rămâi, ești prea de tot frumoasă!”. Însă clipa nu putea fi oprită în loc deși Faust pare că ajunsese la punctul suprem al înnobilării
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Iași, 1976, p. 97 footnote> De Amiel, Holban se apropie „prin abulie, prin șovăială și nehotărâre, prin pasiunea introspecției pentru introspecție, veritabil viciu; de Rousseau și Gide, prin sinceritatea implacabilă - despuiere sufletească - cerebrală și mistică totdeodată, caracteristică printr-o candoare cinică și printr-o autopedepsire, flagelare.” <footnote Eugen Ionescu, O moarte care nu dovedește nimic, de Anton Holban în „Excelsior”, I, nr. 16, 21 martie, 1931, p. 6 apud. Al. Călinescu, Anton Holban. Complexul lucidității, Editura Albatros, București, 1972, p.9
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
meu.” Autoanaliza alimentează suferința și peronajul se complace în starea de nefericire pentru a putea continua analiza proprie și a celor mai apropiate ființe. Orice poate deveni sursă de întristare, iar moartea Irinei e o astfel de sursă, după cum mărturisește cinic eroul: „E drept că de n-ar fi pretextul Irinei, melancolia mea s-ar folosi de un fapt mai umil, de o pasăre moartă, de câteva frunze galbene sau de un stâlp de telegraf strâmb!” Anton Holban mărturisește că a
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
în stradă în amiaza-mare pentru că au îndrăznit să spună că nu mai suportă. Evenimentele din 13-15 iunie - când actuala putere a chemat o parte a populației țării să lupte împotriva alteia ca într-un război civil, consolidându-și în mod cinic poziția prin această învrăjbire făcută cu ajutorul unor profesioniști versați ai vrajbei și cu un program bine pus la punct - dovedesc cum nu se poate mai clar că la noi, prin Instituția Prezidențială a Comuniștilor, istoria poate să se repete întocmai
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
care este pus faptul că „dacă opoziția ar fi câștigat alegerile prezidențiale de la 20 mai, ne-am fi potcovit pentru doi ani fie cu un oportunist de cea mai joasă speță, fie cu un bătrân om de afaceri viclean și cinic”. Abia această “întâmplare” ar fi dus, într-adevăr, la „degringoladă”, ne spune, textual, prozatorul. În ciuda tuturor obiecțiilor care li se pot aduce celor doi oameni politici puși în această paranteză a demonstrației, cred că Agopian nu are deloc dreptate susținând
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
de întors. Ne-am îndepărtat, ne-am răcit. Mai schimbam, noi câte-o vorbă, atunci când ne întâlneam, dar cu gura altuia. Nu mai era prietenia aia veche dintre noi. În tinerețe am fost prieteni buni. V.P.: Acum, fiind un pic cinic, spun că bătaia cruntă aplicată autorului cărții Va fi liniște va fi seară, parcă mă afectează și pe mine. Ați fost dur, trebuie să recunoașteți. Trecând în alt registru, să știe că nunta lui Virgil cu Ștefania a devenit și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
nepedepsit, pentru că am și ratat multe lucruri stând cu capul în cărți, idealizând sau amânând câte ceva. Lista cărților care m-au modelat într-un fel sau altul e prea lungă, n-am cum s-o reproduc. V.P.: În Critica rațiunii cinice, volumul II, Peter Sloterdijk pune și această întrebare: "Ce știu despre viață omul fricii, omul securității, omul salariului, omul defensivei, omul grijii, omul istoriei, omul planificării?". Amplificând puțin această întrebare, la rândul meu, întreb: ce știa despre viață Carmen Mihalache
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
de a invada Irakul deși mai târziu avea să fie îmbrăcată în haina luxoasă a democrației a fost concepută ca o folosire vicleană și pragmatică a puterii americane în scopul protejării intereselor Statelor Unite. Susținătorii acestei invazii aveau o noțiune profund cinică privind modul cum răspundeau oamenii și în special arabii la folosirea forței. Ei își spuneau că arabii respectă puterea și că o demonstrație de ,,șoc și groază" ar convinge pe toată lumea din regiune că America era hotărâtă să își impună
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
mai ușor fără arme nucleare. Evoluții ulterioare ale evenimentelor pot determina unele țări să se răzgândească. Directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) se plânge că până ce lumea nu se va angaja în eradicarea armelor nucleare, vom ,,avea acest mediu cinic în care toți băieții din ligile mici vor încerca să se alăture ligilor mari. Ei vor spune: "Dacă băieții importanți continuă să se bazeze pe arme nucleare, noi de ce nu am face-o?""11. Deși orice grad de proliferare ne
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
a acceptat Premiul Nobel pentru literatură, acesta a tunat: ,,Crimele Statelor Unite au fost sistematice, constante, nemiloase, lipsite de scrupule, dar foarte puțini oameni au vorbit de fapt despre ele. Americii trebuie să i-l dați. A exercitat o manipulare extrem de cinică a puterii în întreaga lume, prefăcându-se în același timp a fi o forță pentru binele universal"2. Afirmația lui Pinter că ,,puțini oameni au vorbit de fapt" despre neajunsurile Statelor Unite este greu de înțeles; impresia mea de-a lungul
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
mare parte a existenței sale, Statele Unite au căutat să se țină la distanță de conflictele care copleșeau continentul. Acum, o mare parte a Europei ar prefera să se țină la distanță de războaiele care implică Statele Unite. Hubert Védrine, fascinantul și cinicul meu omolog din Ministerul Afacerilor Externe francez, adora să mă enerveze numind America o ,,hiperputere". Am fost supărată prima dată când am văzut termenul pe hârtie, deși când l-am auzit pe Hubert spunând acest lucru în franceză nu suna
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
la refacerea Tebei distruse de Sparta, dar autoritățile s-au simțit ofensate și au refuzat ajutorul frumoasei hetaire. Mulți bărbați au admirat-o, i-au căutat compania. Un singur eșec erotic răsunător a avut, fiindu-i refuzate avansurile de către filosoful cinic Xenocrates, unul dintre discipolii lui Platon. Phryne l-a cunoscut pe sculptorul Praxiteles (390-335 î.H.), în jurul anului 365, care a făcut o pasiune pentru frumoasa beoțiană, i-a pozat ca model pentru mai multe statui ce o reprezenta pe
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]