2,485 matches
-
ușa în nas. Mi s-au întunecat ochii, mi s-a încețoșat mintea, mi-au înțepenit picioarele. Nu știu ce i-am spus mamei care aștepta la poartă. Nu știu cum arătam. A fost singura dată când am văzut-o pe mama descumpănită. „Ai ciorilor mai sânt”. Peste câteva secunde și-a șters lacrimile din ochi și m-a îmbărbătat. Lasă-i mamă, fii bucuros că ai pe Suzănica și pe Liviuțu. Doamne, câtă înțelepciune, și câtă stăpânire de sine a avut. Se descurca ușor
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
oprise, aerul pocnea de ger și sta să ningă. În cerul atârnând la două palme deasupra salcâmilor, croncăneau nevăzute cârduri de stăncuțe. ̋ (Fănuș Neagu, Tutunul) *stăncuță - pasăre de culoare neagră-cenușie, cu ciocul și cu picioarele negre, mai mică decât cioara. Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A. Înțelegerea textului 1. Scrie câte un cuvânt cu înțeles asemănător (sinonime) pentru termenii: bucurie, fragedă, se oprise. 2. Scrie două cuvinte înrudite ca înțeles și formă (din aceeași familie de cuvinte) cu termenul vesel
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
dy'd; Genius dead despre noțiunea de extincție care în modernitate evoluează expansiv.] [**Prison of bodily chain: trimitere la faimoasa metaforă platoniciană privind soma-sema: trupul-închisoare.] " Sufletul poate fi orice, după cum știți cu toții, Iar al meu prefăcutu-s-a, luînd chipul unei Ciori"***; Avînd Aripe, cum cred că v-am spus înainte, Țîșnit-am printr-o Cavernă și ciocănit-am la a Iadului ușă. Iese dl Diavol Portar"; "Ei bine, intrat-am năuntru, și ce credeți? În loc de Pucioasă și Foc și Putori, Era acolo
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
cu aceste adevăruri, vom birui conspirația celor ce vor să ne transforme în colonie. Subsolul politic a României de azi e plin de necunoscute pentru noi românii, care mocnesc și își așteaptă ospățul. CORBII Corbii zilelor noastre „îndrăgi-i-ar ciorile și spânzurătorile”, ca și cei din trecut, porniți pe jaf și stricăciune, grași și rotofei, doldora de euro, nemunciți, pierduți în fabuloasele averi, buimăciți de grija de cum să-și mai dosească jaful, în tainice cotloane, rod din carnea cât a
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
mai bun lucru ar fi să le alungăm din vocabularul nostru. Dacă aceasta e greu de realizat, să le dăm cel puțin o notă nostimă, care poate fi chiar reconfortantă pentru interlocutori. De pildă, "Nu da vrabia din mână, pe cioara de pe gard" poate fi transformat în "Nu da gardul din jurul tău, pe două păsări". Fraza "Fiecare bărbat este împins de la spate de o femeie "poate deveni mai percutantă dacă i se adaugă "adesea este vorba de cealaltă femeie". Dar cel
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
știu de ce, m-a găsit medical că aveam o gripă, răcisem, sau cam așa ceva, și a venit plutonier-major Roman, și zice: „Hei, deținut! Băi, ia toți oamenii scutiți, curățiți curtea și luați și păsările ălea negre după acolo!”. Erau niște ciori moarte... A zis „păsările ălea negre”, ca să nu spună ciori... Și toți râdeam... (râde - n.n.) Și bineînțeles că și majorul, care era cu el... Dar la un moment dat a răspuns el de brigada noastră, care era o brigadă de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
răcisem, sau cam așa ceva, și a venit plutonier-major Roman, și zice: „Hei, deținut! Băi, ia toți oamenii scutiți, curățiți curtea și luați și păsările ălea negre după acolo!”. Erau niște ciori moarte... A zis „păsările ălea negre”, ca să nu spună ciori... Și toți râdeam... (râde - n.n.) Și bineînțeles că și majorul, care era cu el... Dar la un moment dat a răspuns el de brigada noastră, care era o brigadă de puști... Fiind vanitos, țiganu’ Roman, plutonierul-major, dacă răspundea de brigada
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ne stricăm somnul, mai bine ne culcăm după ce mâncăm”. Zis și făcut. Și el, din vârful patului, zice către mine: „Auzi, măi Pop!”. „Ce-i mă’, Iacob?” „Fă-ți bagajul, că te duci acasă”. „Măi”, zic, „tu ai mâncat ceapa ciorii.” „Auzi, se deschid ușile... Fă-ți bagajul, că te duci acasă!” Am avut lângă mine pe unu’ Ioan Suciu... Nu avea decât un riniche și ăla era afectat, un plămân, jumate stomacul și un testicol. Era din cătunul Boc, de lângă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Al doilea rămășag“ - dedicat domnului V. Alecsandri, ROM., an. XX, 5 februarie 1876, p. 101-102). V. mai departe p. 284, nota 12. și vergură la feminin? Apoi, adaogă Hasdeu cu umorul său sclipitor: Dacă e vorba de eufonie: Decât cu cioara De la fecioara, Mai bine gură De la vergură. Este fără contestație că limba românească suferise multe alterațiuni și fusese oprită în dezvoltarea ei firească de către unii reformatori, atât din cauza influenței lui Heliade în epoca decadenței, cât și din cauza dascălilor ardeleni. Acești
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
G. Cînd m-am înscris, acesta era plecat în Italia. Atunci n-am întrevăzut posibilitatea întoarcerii lui înainte de termen. Au fost, bineînțeles, și alte motive: de pildă, obligativitatea de a susține oral lucrarea. N-am vrut să fac figură de „cioară albă” între oameni care au exercițiul colocviilor și al șuetelor și pot improviza cu ușurință pe cele mai diverse teme. Ca provincial ce sînt, eu mi-am pregătit un text cu multe detalii, ceea ce pentru ei ar fi fost plicticos
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Ați mai vota la fel? Este cazul ca dvs. să vă dați votul aprobativ numai după ce regimul comunist din România va demonstra practic că a liberalizat efectiv situația emigrărilor, și nu pe baza unor promisiuni înșelătoare de a se vinde cioara de pe gard. Avem și noi dreptul la viață, alături de familiile noastre, în condițiile unei depline libertăți, fără amenințarea comunistă. Sau cumva vom fi sacrificați pe altarul unor promisiuni înșelătoare? închei cu speranța că un asemenea apel disperat va fi luat
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ochii vineți de venin, Privea paharul încă plin, Ce-arăți în fund, pahar cu vin! Gemu întâiul: Mâine chiar Să-ți colcăi viermii, leș murdar Fii mușuroi, fii furnicar! Iar celălalt: Chiar mâine-n zori Voi fi un scrânciob pentru ciori Să țipe corbi croncănitori... Dar cel de-al treilea tăcea Obraji de lut, frunte de stea Privea paharul și nu bea. Și ei au zis: Tu nu blestemi, Nu bei și moartea nu ți-o chemi, Tu ochi nu plângi
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
gara Bârlad v-au recunoscut niște oameni. Cum îi chema pe acei lucrători? S. M.: Trenchelii, cei care duceau bagajele. Tata fusese mutat de la Zorleni șef de gară la Bârlad. Am fost adus aici pentru anchetă ca să-l torn pe căpitanul Cioară 22. Pe el îl condamnaseră numai un an de zile și Securitatea Bârlad voia să-i dea ani mai mulți. C. I.: Au fost presiuni din partea anchetatorilor? Cine erau? S. M.: Anchetatorii erau toți unguri și toți aveau numai grade mari
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Teodor, com. Șuletea; Iancu Ștefan, Șuletea; Bocan Gheorghe, Șuletea; Ujeucă Petre, com. Fetești; Ghioc Leopold, com. Banca; Darabană Ștefan, Bârlad; Movilă Sergiu Petre, Bârlad; Ungureanu Stratica, Arsene I. Vasiliu, Fruntișeni; Căuia Vârlan, com. Stoeșești; Stoica I. Ioan, com. Dragomirești, Vaslui; Cioară C. Ioan, Bârlad. Pentru că toate aceste persoane se regăsesc în dosarul de judecată a domnului Movilă, iar câtorva dintre ele le-am găsit deja fișa matricolă penală, am hotărât să nu citez decât fișele matricole penale ale celor care apar
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
fila 113 verso) 25. Movilă Sergiu Petre este recrutat în organizație de către Movilă Nicolae, în martie 1950, continuând a activa în cadrul organizației, luând legătura cu Oprișan și Țiplica, de la care primește instrucțiuni. În mai 1950 a luat legătura cu inculpatul Cioară Ioan, șeful depozitului de muniții Bârlad, căruia îi spune scopul urmărit de organizație și-i cere să răspundă dacă ar putea într-un caz eventual, când organizația ar urma să treacă la acțiune, să procure armament, inculpatul nedându-i nici un
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
recunoașterile sale la procesul cercetării fila 319 vol. I., menținute în ședința publică fila 91 vol. II., coroborate cu arătările lui Țonea C. Ioan, fila 321 vol. I, Movilă Nicolae, fila 323 vol. I., Oprișan Dumitru, fila 325, vol. I., Cioară Ioan, fila 328 vol. I.". La fila 114 recto, în legătură cu inculpatul Cioară C. Ioan se găsesc următoarele: "În mai 1950 Cioară Ioan se întâlnește întâmplător prin Bârlad cu Movilă Sergiu Petre, cu care discută și se plimbă, iar acesta îi
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
publică fila 91 vol. II., coroborate cu arătările lui Țonea C. Ioan, fila 321 vol. I, Movilă Nicolae, fila 323 vol. I., Oprișan Dumitru, fila 325, vol. I., Cioară Ioan, fila 328 vol. I.". La fila 114 recto, în legătură cu inculpatul Cioară C. Ioan se găsesc următoarele: "În mai 1950 Cioară Ioan se întâlnește întâmplător prin Bârlad cu Movilă Sergiu Petre, cu care discută și se plimbă, iar acesta îi cere să-i procure armament și munițiuni, arătându-i că are să-i
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Țonea C. Ioan, fila 321 vol. I, Movilă Nicolae, fila 323 vol. I., Oprișan Dumitru, fila 325, vol. I., Cioară Ioan, fila 328 vol. I.". La fila 114 recto, în legătură cu inculpatul Cioară C. Ioan se găsesc următoarele: "În mai 1950 Cioară Ioan se întâlnește întâmplător prin Bârlad cu Movilă Sergiu Petre, cu care discută și se plimbă, iar acesta îi cere să-i procure armament și munițiuni, arătându-i că are să-i facă cunoștință cu un prieten al lui. Își dă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pentru săptămâna viitoare însă inculpatul nu se duce. După o altă săptămână se întâlnește din nou cu Sergiu Movilă și cu Oprișan Dumitru, care-i spun că fac parte dintr-o organizație subversivă și au nevoie neapărat de munițiuni. - Inculpatul (Cioară Ioan) cunoștea de la aceștia existența organizației MODR, însă nu a denunțat autorităților". 15 Este vorba probabil despre celebrul torționar Petrache Goiciu, comandant la penitenciarul Galați și apoi la Gherla: http://www.militiaspirituala.ro/investigatii/lista-lui-secu/detalii. html?tx ttnews[tt news]=421
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
2.132.65/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici/R/ R%2001.%20Rab%20-%20Razus/Ralescu/index.php accesat octombrie 2014. 22 http://5 .2.132.65/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici/C/C%2004.%20 Chortec%20-%20Ciuceanu/Cioara%20Ioan%20C/index.php accesat octombrie 2014. 23 http://5 .2.132.65/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici/B/B%2004.%20 Bente%20-%20Blazd/Birnovescu%20Dumitru%20D/index.php accesat octombrie 2014. 24 http://5 .2.132.65
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
diminuată în urmă expansiunii activităților umane. Mai reprezentative sunt rozătoarele(cârtita, popândăul, șoarecele de câmp, hârciogul, iepurele, ariciul, dihorul). Se întâlnesc și specii caracteristice pădurii: vulpea, căprioara, mistrețul. Păsările sunt reprezentate de: sticlete, graur, ciocârlie, porumbel, turturica, guguștiuc, pupăza, vrabie, cioară, rândunica, prepelița, mărăcinar, lăstun, ș.a. Dintre reptile, întâlnim șarpele de casă și șopârla de câmp, iar, dintre amfibieni, broaștele. Diversitatea faunistica asigura o plăcuță deconectare prin practicarea vânătoarei și a pescuitului. REPERE ÎN SPAȚIU ȘI TIMP Satul Scobinți este așezat
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
câteva remarci referitoare la extindere ca o investiție foarte necesară în viitorul nostru comun, un răspuns realist la situația actuală a Europei. Extinderea - o investiție în viitor Am menționat mai devreme paradoxul transformării politicii de extindere într-o „sperietoare de ciori”, a cărei încarnare este muncitorul estic care vine să „fure” slujbele cetățenilor europeni cinstiți. De ce paradoxal? Pentru că extinderea, în ciuda dificultăților de a livra mesajul adecvat pentru opinia publică europeană, s-a dovedit a fi una dintre cele mai de succes
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Articolul UNIC Domnul Cioară Mircea se demite din funcția de consilier în Consiliul Județean Argeș. PRIM-MINISTRU NICOLAE VĂCĂROIU Contrasemnează: ----------------- Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Octav Cozmăncă -----------------------
HOTĂRÎRE Nr. 713 din 7 octombrie 1994 privind demiterea din funcţie a unui consilier. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111333_a_112662]
-
date la maximum, astfel că poți ști cu exactitate audiența de pe fiecare post. La miezul nopții artificii, ca împușcăturile de lăsata-secului, după ora 1, numai cîinii comunitari cu lătrături și cu urlete de urît și de-ntristare. La 6, matinale, ciorile sparg tăcerea nopții luîndu-și zborul cu țipete negre din platanii de la marginea parcului. În orașul asurzit, începe o nouă zi. Bucureștiul pîrîie ca un pepene copt, cînd îl tai. În mai puțin de o săptămînă, graurul ar muri, cu siguranță
Un graur la București – Utopie neagră by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12508_a_13833]
-
indivizilor politici cu vederi totalitare. Culmea e că spiritul, de obicei disciplinat, acționează uneori invers decît legile materiei, oferind o dezordine neprevăzută și capabilă de noutăți...(Ca democrația) * Pe luciul mașinei de scris noi se văd trecînd un cîrd de ciori - iarna. Incapabil să fac poezia sugerată de... (imposibil!) * Despre mincinoși. Cine minte mai bine și mai ușor, sau fără a fi repede prins: cei ce mint mereu, sau cei ce mint rar?... Unii pretind că mai bine mint cei ce
Sigma de rupere by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16616_a_17941]