3,274 matches
-
vrun frate de-al tău..." Nu, nu se poate. Cum să fi fost vrun frate, cînd eu n-am nici un frate?..." Chiar dacă n-ai, nu are-a face: a fost vreunul dintre-ai tăi, că sînteți, toți, la fel de răi, de la ciobani pîn' la dulăi, și niciodată nu-mi dați pace! Dar mă răzbun, ai înțeles?..." Și, fără altă formă de proces, s-a repezit ca un turbat la bietul Miel, în codrul depărtat s-a dus cu el și l-a
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
în mai multe rânduri pe scena teatrului din Iași, precum și în turneele diverselor trupe care străbăteau țara. Piesele lui se aflau în repertoriu și către 1870, ba chiar și în 1875, când la Iași i se reprezenta melodrama Dracul și ciobanul sau Fluierul fermecat, localizată după un text francez. Debutase în ianuarie 1844 cu Ionică, dragul mamei, de asemenea melodramă, probabil originală, oricum atingând realitățile sociale și preocupările protipendadei moldovenești de atunci. În această piesă, cu replică vie și lovituri de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288106_a_289435]
-
încă sug la mama... De n-ai fost tu, a fost un frate-al tău! Măria Ta, n-am niciun frate, zău... Chiar dacă n-ai, tot n-are-a face: a fost vreunul dintr-ai tăi, că sînteți toți la fel de răi, de la ciobani pînă la dulăi și nu-mi dați pace! Dar mă răzbun, ai înțeles?... Și, fără altă formă de proces, l-a dus în codrul depărtat și l-a mîncat. Complexitatea structurii acestei fabule celebre îi pune de multe ori în
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ce s-a întâmplat. Abia atunci o să vedeți care dintre noi a avut dreptate. Zis și făcut. Iepurii au ascultat de sfatul coțofanei. S-au pus grămadă unul lângă altul . Într-un târziu, o turmă de oi mânată de un cioban a trecut pe lângă ei, și toți iepurii au sărit ca la comandă în fața lor. Oile au fost atât de speriate încât au luat-o de-a valma care-ncotro. Degeaba se ostenea ciobanul să le mai lovească ca să stea locului
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
o turmă de oi mânată de un cioban a trecut pe lângă ei, și toți iepurii au sărit ca la comandă în fața lor. Oile au fost atât de speriate încât au luat-o de-a valma care-ncotro. Degeaba se ostenea ciobanul să le mai lovească ca să stea locului, că ele fugeau de una. Iepurii stăteau cu lăbuțele ridicate și nu le venea să creadă ochilor când le vedeau pe oi așa bezmetice! De atunci, iepurii au obiceiul să stea toți laolaltă
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
10] " De n-ai fost tu, a fost un frate-al tău!" [11] "Măria Ta, n-am niciun frate, zău..." " Chiar dacă n-ai, tot n-are-a face: [12] a fost vreunul dintr-ai tăi, [13] că sînteți toți la fel de răi, de la ciobani pînă la dulăi [15] și nu-mi dați pace! [14] Dar [mi s-a spus să] mă răzbun La Fontaine, Fabule S-a vorbit foarte puțin despre fabulele lui La Fontaine atunci când am descris structura lor narativă. N-am amintit
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
sau de clan (voi). Ultimul argument este adus de către [13], prin conjuncția CĂ și care enunță cel mai bine motivele Lupului: înfruntarea, așa cum sublinia Louis Marin (1986), face parte atât din firea lucrurilor (Lupul), cât și din cultură (Mielul, câinii, ciobanii). Aceste două lumi nu sunt supuse acelorași legi. În opinia mea, dacă morala are rolul de a ironiza, aceasta este îndreptată împotriva ordinii lumilor: capcana acestei argumentări sau parodia procesului, ce are clar un aspect eristic, demonstrează că încă trăim
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
30 de ani - poate după Paul-Bernard Rosier -, un amestec de farsă și vodevil, s-a jucat stagiuni de-a rândul. Tonul surâzător, de badinerie, este acela care convine cel mai mult comediografului, cum se întâmplă în sprințara idilă Dragoste de cioban. În schimb, Lizi („Convorbiri literare”, 1894) este o melodramă întocmită după regulile genului (lacrimi, taine, dezvăluiri senzaționale). P.-M. e un scriitor cu lecturi moderne, un admirator, probabil, al dramaturgiei scandinave, al lui H. Ibsen îndeosebi. Piesa Lizi poate fi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288876_a_290205]
-
împărat al...; rege al...; domn al...;) și denumirea țării în care a domnit. PE CARTE Ștefan cel Mare (1457-1504) VEDETA UNIFORMĂ ȘTEFAN CEL MARE, domn al Ștefan Lăcustă (1538-1540) Bogdan III(Bogdan cel Orb (15051517) Doamna Chiajna, soția lui Mircea Ciobanul, Ludovic al XIV-lea al Franței (regele Soare) Elisabeta I, regină a Angliei și a Irlandei ELISABETA I, regină a Angliei și a Irlandei (B. Publice) Moldovei ȘTEFAN LĂCUSTĂ, domn al Moldovei BOGDAN III, domn al Moldovei CHIAJNA, doamna domn
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
fenomen caracteristic începuturilor orânduirii feudale. Unii cercetători consideră că nucleul a fost conceput în secolul al XVI-lea, alții indică o dată mai recentă, cu aproximație începutul secolului al XVIII-lea. Un indiciu asupra primei versiuni este dat de episodul judecării ciobanului, episod ce ar fi putut fi inspirat de anumite obiceiuri juridice străvechi, semnalate în Transilvania. Conform unui asemenea cod păstoresc, ciobanul acuzat că și-a neglijat îndatoririle era condamnat. Se pare că aici, în acest jus valachicum, trebuie căutată baza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
mai recentă, cu aproximație începutul secolului al XVIII-lea. Un indiciu asupra primei versiuni este dat de episodul judecării ciobanului, episod ce ar fi putut fi inspirat de anumite obiceiuri juridice străvechi, semnalate în Transilvania. Conform unui asemenea cod păstoresc, ciobanul acuzat că și-a neglijat îndatoririle era condamnat. Se pare că aici, în acest jus valachicum, trebuie căutată baza istorico-etnografică a faptului epic din baladă. Prezența elementului justițiar a dus la ipoteza că prima versiune s-a născut în zona
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
un picior de plai, / Pe-o gură de rai”. Ideea plaiului este prezentă în cadrul variantelor de tip moldovenesc, în cele transilvănene fiind substituită de cea a spațiului muntos. Odată cu prezentarea turmelor care coboară, își fac apariția și personajele. Cei trei ciobani, din varianta Alecsandri, se întâlnesc întâmplător. Spre deosebire de alte variante, păstorii nu sunt frați de cruce și nici nu provin din aceeași zonă geografică: „Unu-i moldovean, / Unu-i ungurean / Și unu-i vrâncean”. Se pare că denumirea „vrâncean” a fost
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
pe aceea de muntean, deoarece în cercurile unioniste înfățișarea în acest fel a fraților din Muntenia ar fi stârnit eventuale animozități. În baladă conflictul este declanșat de hotărârea luată de ungurean și vrâncean de a-și ucide tovarășul de drum. Ciobanul moldovean trebuie să moară fiindcă e „mai ortoman / Și-are oi mai multe, / Mândre și cornute”. În varianta Alecsandri cauza omorului o constituie invidia celor doi păstori, provocată de averea celui de-al treilea. Variantele presupuse a fi arhaice cuprind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
să moară fiindcă e „mai ortoman / Și-are oi mai multe, / Mândre și cornute”. În varianta Alecsandri cauza omorului o constituie invidia celor doi păstori, provocată de averea celui de-al treilea. Variantele presupuse a fi arhaice cuprind ideea judecării ciobanului pentru abateri de la îndatoririle păstorești. O categorie aparte o alcătuiesc variantele de dată mai recentă, în care cauzele crimei sunt rivalitatea în dragoste sau jaful. Firul baladei continuă cu motivul „mioarei năzdrăvane”. Acest motiv trebuie pus în legătură cu o credință străveche
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
cel vrâncean și îl destăinuie tânărului său stăpân, sfătuindu-l să se apere: „Stăpâne, stăpâne, / Îți cheamă și-un câne, / Cel mai bărbătesc / Și cel mai frățesc, / Că l-apus de soare / Vreau să mi te-omoare”. Acceptând gândul morții, ciobanul moldovean își exprimă dorința ca ritualul înmormântării să fie îndeplinit după rânduielile străvechi. În vorbele ciobanului, ceremonialul înmormântării este transpus într-o metaforă a nunții. Motivul „morții-nuntă” oglindește un anumit tip de ritual funerar. Ca și în bocet, de unde provine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
cheamă și-un câne, / Cel mai bărbătesc / Și cel mai frățesc, / Că l-apus de soare / Vreau să mi te-omoare”. Acceptând gândul morții, ciobanul moldovean își exprimă dorința ca ritualul înmormântării să fie îndeplinit după rânduielile străvechi. În vorbele ciobanului, ceremonialul înmormântării este transpus într-o metaforă a nunții. Motivul „morții-nuntă” oglindește un anumit tip de ritual funerar. Ca și în bocet, de unde provine motivul, transfigurarea înmormântării are, pe lângă scopul magic, de îndepărtare a acțiunii malefice pe care ar putea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
de aceeași înșelătoare nuntă. Cununia este acum prezentată mai succint, pentru că măicuța cunoaște sensul limbajului figurat din testament. Ea trebuie să afle numai că feciorul ei s-a însurat „C-o fată de crai, / Pe-o gură de rai”. Testamentul ciobanului constituie nucleul tematic principal al baladei, episodul care îi susține osatura. Aproape de sfârșitul versiunii Alecsandri, portretul moral al ciobanului este completat cu portretul fizic. Tinerețea și frumusețea păstorului accentuează sentimentul de durere pentru dispariția lui timpurie. Ceea ce impresionează în testamentul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
trebuie să afle numai că feciorul ei s-a însurat „C-o fată de crai, / Pe-o gură de rai”. Testamentul ciobanului constituie nucleul tematic principal al baladei, episodul care îi susține osatura. Aproape de sfârșitul versiunii Alecsandri, portretul moral al ciobanului este completat cu portretul fizic. Tinerețea și frumusețea păstorului accentuează sentimentul de durere pentru dispariția lui timpurie. Ceea ce impresionează în testamentul ciobanului, cu care se încheie varianta Alecsandri, este împletirea dintre dragostea de viață și sentimentele sugerate de contemplarea morții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
constituie nucleul tematic principal al baladei, episodul care îi susține osatura. Aproape de sfârșitul versiunii Alecsandri, portretul moral al ciobanului este completat cu portretul fizic. Tinerețea și frumusețea păstorului accentuează sentimentul de durere pentru dispariția lui timpurie. Ceea ce impresionează în testamentul ciobanului, cu care se încheie varianta Alecsandri, este împletirea dintre dragostea de viață și sentimentele sugerate de contemplarea morții. În versiunea moldovenească, răspândită și în Muntenia, Oltenia și Dobrogea, schema metrică a versului este de 5-6 silabe. Aceeași măsură o au
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
stăpân sau dintre mamă și fiu. Antepunerea adjectivului, asupra căruia cade accentul emoțional, apare cel mai adesea în cazul vocativelor „dalbă mioriță”, „mândră mioriță”, „mândru ciobănel”. În portretistica din versiunile moldo-muntene, accentele sunt predominant lirice, ca în descrierea ochilor tânărului cioban: „Ochișorii lui, / Mura câmpului, / Coaptă pe sub foi, / Ne-ajunsă de ploi, / Coaptă la răcoare, / Ne-ajunsă de soare, / Coaptă la pământ, / Ne-ajunsă de vânt”. În opoziție cu portretul static al ciobanului, imaginea mamei exprimă zbuciumul sufletesc al femeii care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
sunt predominant lirice, ca în descrierea ochilor tânărului cioban: „Ochișorii lui, / Mura câmpului, / Coaptă pe sub foi, / Ne-ajunsă de ploi, / Coaptă la răcoare, / Ne-ajunsă de soare, / Coaptă la pământ, / Ne-ajunsă de vânt”. În opoziție cu portretul static al ciobanului, imaginea mamei exprimă zbuciumul sufletesc al femeii care își caută zadarnic fiul: „Măicuță bătrână, / Cu brâul de lână, / Pe câmpi alergând, / Din ochi lăcrămând”. În baladă un loc deosebit îl are mioara, care este personificată, atribuindu-i-se și însușiri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
Iași, constituie tipul moldovenesc al capodoperei. În cadrul tipului transilvănean au fost înglobate un număr mare de balade, de cântece lirico-narative și de colinde. Versiunea ardelenească este redusă ca întindere epică, schema fiind simplificată la două elemente: cadrul nupțial și testamentul ciobanului. Tema transhumanței este mai slab reprezentată în variantele transilvănene. Nucleul tematic comun pentru toate zonele în care se cunoaște balada este testamentul ciobanului. Variantele moldovenești au o notă de pronunțat lirism, fapt ce le diferențiază de variantele ardelenești, în care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
Versiunea ardelenească este redusă ca întindere epică, schema fiind simplificată la două elemente: cadrul nupțial și testamentul ciobanului. Tema transhumanței este mai slab reprezentată în variantele transilvănene. Nucleul tematic comun pentru toate zonele în care se cunoaște balada este testamentul ciobanului. Variantele moldovenești au o notă de pronunțat lirism, fapt ce le diferențiază de variantele ardelenești, în care se tinde către epicizare. În Transilvania și în Banat, concomitent cu formarea versiunii-baladă, s-a constituit și o versiune-colindă. Între baladă și colindă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
baladei s-au făcut numeroase cercetări, cu metode diferite. Există o interpretare în sens ritualist și mitologic, ai cărei adepți au fost A.I. Odobescu, G. Coșbuc, Th.D. Speranția și H. Sanielevici. Astfel, Coșbuc considera balada ca fiind un bocet solar, ciobanul reprezentând soarele, iar maica bătrână, pământul. H. Sanielevici mergea mai departe, atribuind omorului un caracter ritual, ciobanul fiind jertfit unei divinități. N. Iorga a folosit o prismă istoricistă, încercând să stabilească o datare riguroasă a momentului apariției baladei. La rândul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
ai cărei adepți au fost A.I. Odobescu, G. Coșbuc, Th.D. Speranția și H. Sanielevici. Astfel, Coșbuc considera balada ca fiind un bocet solar, ciobanul reprezentând soarele, iar maica bătrână, pământul. H. Sanielevici mergea mai departe, atribuind omorului un caracter ritual, ciobanul fiind jertfit unei divinități. N. Iorga a folosit o prismă istoricistă, încercând să stabilească o datare riguroasă a momentului apariției baladei. La rândul lor, Duiliu Zamfirescu și D. Caracostea au adoptat un punct de vedere estetizant. D. Caracostea a alcătuit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]