3,124 matches
-
Duhnea a alcool. M-am oprit din dans și am spus că sunt obosită. Credeam c-a priceput mesajul. Dar el s-a așezat pe canapea lângă mine și mi-a spus că mi s-a dus un fir de la ciorap. A vrut să-mi pună mâna pe picior, să-mi arate unde anu me. I-am tras o scatoalcă peste mână de s-a făcut imediat nevăzut. Am constatat pe urmă că mi se dusese, într adevăr, un fir de la
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
A vrut să-mi pună mâna pe picior, să-mi arate unde anu me. I-am tras o scatoalcă peste mână de s-a făcut imediat nevăzut. Am constatat pe urmă că mi se dusese, într adevăr, un fir de la ciorap, dar nu era asta problema, îmi spun, cu un început de îndoială. Poate trebuia, totuși, să am mai multă răbdare cu el? Nu, nici vorbă! îl alung din gând ca pe o muscă. Mai bine că l-am pocnit și
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
chiar un zâmbet plăcut); eu - încordată, răsuflând anevoie, de parcă aș fi participat mai înainte la un concurs de patinaj-viteză care nu se mai încheia. Rămân și eu nemișcată. (Ce mult mi-aș dori să nu-mi vadă firul dus de la ciorapi!) — în ce sens sunt altfel? îl întreb, cu glasul încă tremurând și lăsându-mi privirea în jos, să nu-mi observe coșurile de pe frunte. Nu cred că mă deosebesc cu ceva de ele... — Ba da, mă contrazice el, zâmbind amuzat
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
gâlgâit, care mă lasă mască. Oare am făcut o prostie că i-am zis? — Și am să mai păstrez cu sfințenie o taină, pe care de asemenea promit să n-o fac publică: ți s-a dus un fir de la ciorap! Răsuflu ușurată. Râd și eu după el, prostește. 4. Duminică dimineața. Ploaie, ploaie, ploaie... S-a dus naibii orice urmă de zăpadă. Stropii de ploaie se preling pe ferestre neîncetat. Mă uit pe geam, obosită. îmi trec mâna pe frunte
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
ani. Aceleași cozi împletite, legate cu funde albe de nailon, care ies de sub aceeași căciuliță albă croșetată, legată în jurul bărbiei și prinsă cu un nasture alb, într-o parte. Cu matricola cusută pe mâneca albastră a paltonului cam scurt, cu ciorapi albi groși vârâți în niște cizmulițe bleumarin de cauciuc și cu un mers abătut și târșâit. Mă trezesc gândind cu mintea fetiței care îmi pășește înainte: e supărată pe colegii care merg în fața ei, nebăgând-o în seamă, și nu
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
le mai văd! Mă dezvelesc și mă ridic cu greutate din pat. Doamne, cum îmi tremură picioarele! Un tremur continuu, pe care nu-l pot opri. îmi caut lucrurile împrăștiate prin cameră și încep să mă îmbrac. în timp ce îmi trag ciorapii, intră Eduard, cu sarafanul și bluza mea în brațe. Se așază pe pat lângă mine și mă mângâie. — Nu mă atinge, îi șoptesc, fără să-l privesc. Te rog frumos, nu mă atinge! N-aș suporta să-mi simtă zvâcnetul
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
spune mama, mângâindu-mă pe obraz. L-am convins și pe tata că nu mai ești o puștoaică, ești ditamai domnișoara, chiar dacă te porți încă de parc-ai fi o puștoaică! Uite numai cum te-ai stropit cu noroi pe ciorapi! Și canadiana e plină de noroi! — Ei, lasă și tu acum! spune tata împăciuitor. Lasă copilul să se bucure de cadou, că-l merită! — Păi da, are tot timpul să se bucure, că noi plecăm acum și-o lăsăm de
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
vedem diploma și să ne povestești despre ea... Vorbește cu un aer absent și cu privirea ei albastră îndepărtată - acea privire îndepărtată care trece prin mine ori de câte ori pleacă într-o vizită sau se întoarce dintr-o vizită. îi conduc în ciorapi și mă opresc în prag, așteptându-i să se urce în lift. Liftul vine repede și mi-i ia din fața ochilor înainte să apuc să mă dezmeticesc. Intru în casă, strănutând. Mă duc la geamul de la sufragerie și mă uit
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
bine acasă! Te sun după-amiază! Am făcut valvârtej cale întoarsă și nu m-am oprit decât în parc. M-am prăbușit efectiv pe prima bancă de la intrare. Nu mai aveam suflu. M-am verificat mecanic: aveam o gaură mare în ciorapi, chiar în dreptul genunchiului stâng, și o cogeamite julitură la genunchi. îmi simțeam mâinile reci ca gheața și înce pusem să tremur, dar nu mă puteam ridica de pe bancă. Trebuie să-mi revin, mi-am spus, continuând să privesc, par că
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
cogeamite julitură la genunchi. îmi simțeam mâinile reci ca gheața și înce pusem să tremur, dar nu mă puteam ridica de pe bancă. Trebuie să-mi revin, mi-am spus, continuând să privesc, par că hipnotizată, gaura mare și rotundă din ciorap, exact în dreptul genunchiului julit. Parcă mă lovisem în semn de solidaritate cu Eduard. Dar la mine era doar o julitură, la el fusese ditamai căzătura! Accidentul nu era foarte grav, așa parcă spusese Georgi, totuși... își rupsese un picior! Până
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
facă personajul meu exemplar. M-am sculat cu greu de pe bancă și am ieșit din parc. Nu-mi venea să mă duc niciunde, dar mergeam mecanic, fără să-mi pese de trecătorii care aruncau priviri încruntate spre gaura mare din ciorap, în jurul genunchiul meu julit. M-am lăsat în voia pașilor, care m-au dus înspre blocul lui Eduard. Mergeam de parcă aș fi avut lanțuri grele la picioare. Simțeam cum se întinde în mine o torpoare tot mai grea, care părea
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
pleoapele lui pe jumătate căzute. — Nu mă mai țin picioarele, Bobo! Trebuie să mă așez unde va, altfel pic!, i-am spus, sprijinindu-mă de brațul lui. M-a măsurat din ochi și abia atunci mi-a văzut gaura din ciorap și genunchiul sângerând. M-a tras ușor de mână înspre sufragerie și m-a ajutat să mă așez pe canapea, cu gesturi de o surprinzătoare delicatețe. — Te dddoare genunchiul? m-a întrebat, în timp ce îmi curăța rana cu vată îmbibată în
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
el, îi încadra orgolios trăsăturile de licate, care ascundeau în același timp multă forță. în ziua când Clara venise la el acasă disperată, să-l întrebe despre accidentul lui Eduard, Bobo îi observase încremenit genunchiul rotund care se zărea prin ciorapii rupți. îi venise să sărute rana sângerie care pulsa năvalnic - precum o inimă speriată, expusă fără apărare tuturor privirilor - pentru flușturaticul lui frate. îl impresionaseră atunci, mai mult ca oricând, glasul ei aparent băiețos și reacțiile ei tulburi, imprevizibile. De
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
bancă, atunci când nu vedea pe nimeni prin preajmă care să o deranjeze. Ca acum. Rămăsese cu ochii în gol, cu umerii căzuți, până când privirea încețoșată, care cobora din ce în ce mai jos, observă la glezna dreaptă că i se dusese un fir la ciorap. Asta îi aduse aminte deodată de petrecerea Georgianei, de olimpiadă și de foaia albăstrie pe care o ascunsese în geanta mare din piele cafenie. Des chise geanta și despături cu înfrigurare diploma de amintirea căreia mintea ei refuzase ani de-
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
și nu era al ei, Carla Marin, o trase cu forța printr-un tunel nevăzut și nebănuit al timpului și al spațiului. Clara se revăzu dintr-odată cu douăzeci de ani în urmă, pe o bancă din parcul de lângă liceu, cu ciorapul rupt și o vânătaie pulsatilă la genunchi, dureroasă destul, dar cu o durere înmiit mai mare la gândul că Eduard suferise un accident. Și nu un accident oare care, ci o prăbușire în gol. Un zbor halucinant în jos. Tunelul
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
literal. N-ar fi putut Înțelege că ceea ce eu am văzut acolo acum o oră și notez În clipa de față - doi pui de bufniță roșcați, abia ieșiți din găoace, așezați pe o creangă de sicomor ca o pereche de ciorapi prost Împletiți, din cei care se atârnă În ajunul Crăciunului, aruncând ocheade amoroase instrusului În grădina lor - Înseamnă pentru mine ceea ce cupele de la Societatea de Horticultura Înșiruite pe poliță obișnuiau să reprezinte pentru el: un semn al ordinii Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
cu mai puțină mulțumire, grăi el, râzând, cum fac oamenii, la hramuri și când au musafiri. La a treia cană de vin profiriu, trasă la canea de Vartolomei, scoase și Profetul, dintr-o geantă cu colțuri lucitoare, o sumedenie de ciorapi femeiești, ușori ca umbra, șaluri cu ciucuri mititei, de mătase roșie, și alte țesături, de să le spargi cu limba de subțiri. Ieșiră, apoi, în jurul cănii de vin, în care scânteiau pureceii de argint viu, să dospească, afară, cu toții, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Probabil, în astfel de episoade mentale, ea se teleporta instantaneu în luxoase săli de bal de la Viena, admirate în filme cu ceremonii imperiale, inundate de scăpărările candelabrelor de cristal, unde zbura ca o libelulă, purtată pe brațe de balerini în ciorapi de gentilomi, strânse pe pulpe musculoase: atingea culmea nebuniei dansului, în învăluirile valsului Sânge vienez. O returnă, de acolo, de unde era transportată prin propria imaginație, ce-i fusese cultivată în copilărie de istorisirile mamei cu destin zguduitor, o readuse în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
mai târziu, nu e bine așa... Ca să fii un veritabil pelerin și ca jertfa să fie primită, se cuvine săvârșirea călătoriei pe jos, apostolește! Nu cu avionul și cu ispita gagicilor în coastă, în față și în spate!... Doamna cu ciorapi de mătase foarte ajustați pe picior, cu eșarfa mov și cu paltonul de stofă de bună calitate ținut pe brațe îl privi, mirată: Ați întrebat ceva, domnule? zise ea, ridicând vocea spre a fi auzită prin zumzetul celor două motoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
doamnă, vorbeam singur. I se întâmpla adesea în călătorii, să prelungească o conversație oarecare cu persoane necunoscute, acestea devenindu-i, în cele din urmă, cunoștințe apropiate. Ar fi încercat să o cointereseze și pe vecina lui cu eșarfa mov și ciorapi de mătase, printr-o nostimadă, zicându-i: Vorbeam singur, doamnă, fiindcă semăn cu bunicul meu, care a avut șapte neveste și tot așa în săptămâna din urmă a vieții lui îi plictisea pe toți cu dialogurile lui imaginare... Nu angajă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
se înfioraseră sub mângâierile tandre ale lui Marius, chipul capătă o expresie plină de voluptate. Se piaptănă îndelung, aplică puțină pudră pe nas și rimel pe gene. Numai obrazul rămâne nefardat, oferind privirii puritatea lui naturală. Își trage cu eleganță ciorapii, apoi furoul de mătase neagră. Atent până atunci la nodul cravatei vârâtă pe sub gulerul cămășii, Marius face o pauză și privește către Smaranda. Rochia de seară, pur și simplu îi flatează silueta desăvârșită a trupului. Un lănțișor din aur, tip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
și prăfuită, accesoriu absolut necesar în ultima vreme pentru momentele când lumina electrică se întrerupea frecvent datorită bombardamentelor. Marius înconjoară atent cu privirea întreaga încăpere. Pe canapeaua joasă, cu aspect ponosit, din stânga ușii, sunt aruncate în dezordine câteva furouri, prosoape, ciorapi fumurii, pudriere, rujuri. Dulapul deschis lasă vederii lucrurile dinăuntru. O haină de ploaie verde, decolorată de vânt și ploaie, un pardesiu maro, ros pe la margini, câteva rochii din stambă înflorată, așezate pe umerașe din sârmă, iar pe raftul de jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
un tren personal, polițiștii de la Transporturi au dat peste Flavius Cornel H. , de 29 de ani, din Reșița. Acest bărbat avea la el un calculator cu monitor, o butelie de aragaz și un sac din rafie în care se găseau ciorapi de damă, bunuri care fuseseră furate dintr-o locuință din Caransebeș. Poliția acestui municipiu l-a preluat pe bărbat, pentru a cerceta împrejurările în care a fost comis furtul l Polițiștii timișoreni au realizat o captură-record de obiecte pirotehnice de
Agenda2005-49-05-politie () [Corola-journal/Journalistic/284459_a_285788]
-
cu cât înaintează în cultură, cu atâta exigențele ei devin mai mari, cu atâta devine mai simțitoare pentru lipse și pentru trebuinți care pentr-un om primitiv sânt mai mult un lux. Pentru regina Engliterei, marea Elisabetă, o pereche de ciorapi de mătase era un prezent neprețuit ce i se putea face; azi orice commis voyageur simte trebuința lor; iar împărăteasa lui Carol cel Mare fierbea la bucătărie, ceea ce nu face azi nici nevasta unui șef de biurou măcar. Astfel o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
decât să-ți faci biblioteca ta și pe urmă s-o dai cu împrumut tuturor vitelor din oraș care să ți le înapoieze pline de caca... A încetat cu cărțile, au început să-mi dispară cămăși, costume, pantofi, chiar și ciorapi, exclamă prietenul meu cu un humor disperat... Acum trei zile, continuă el, cobor în pivniță să tai lemne. Eu le cumpărasem de la depozit, însoțisem camionul până acasă, le stivuisem cu un om pe care îl plătisem, lemn cu lemn, trei
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]