2,509 matches
-
se pun într un vas, apoi se amestecă toate la un loc și se lasă de azi pe mâine ca să lase zeama, după care se pun în borcane, se leagă bine și se dau la beci. ZARZAVAT DIN PĂSTĂI PENTRU CIORBĂ 7 kg păstăi, 2 kg gogoșari, 2 kg roșii, 1,5 kg ceapă, 2 legături de țelină, 2 legături de pătrunjel, 1 kg morcov ras, sare, zece aspirine, 100 g zahăr și 1 l de ulei. Punem uleiul în oală
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
felii, stropite cu sare, apoi prăjite pe ambele părți. Le ungem cu usturoi pisat și le punem în borcane mici, le legăm și le fierbem la Bain-Marie timp de o oră. Se servesc la fripturi sau la musaca. ZARZAVAT PENTRU CIORBE CONGELAT 1 kg. de gogoșari, 1 kg. de ardei gras verde, 1 kg. de pătrunjel rădăcină, 1 kg. de morcov, patru bucăți de țelină, 1 kg. de kapia roșii. Curățăm legumele de coajă, sâmburi și cotoare, apoi tocăm totul cubulețe
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
ar fi dictată în ultimă instanță doar de interese. -Îmi voi da toată silința, adaugă el. Continuă să vorbească în timp ce-și bea tacticos cafeaua. Îi reveneau în minte scenele prin care ea gusta prima din cafeaua lui, din ciorbă, din orice fel de mâncare, din apă, din vin, pentru că nu cumva să-l otrăvească cineva. Era dovadă ei supremă de iubire și credința, la care n-ar fi renunțat niciodată. Își petrecură restul zilei și seara împreună în apartament
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
tânăr, judecând după barba lui mai puțin stufoasă, distribui farfuriile de pământ și lingurile de lemn. Apoi a venit rândul bărbii mijlocii să pună borșul, cu un polonic care servea și ca măsură: un polonic o farfurie. Borșul era o ciorbă acrișoară de pește, în care înotau bucăți de nisetru. Îi propuseră s-o dreagă cu un vârf de ardei și izbucniră în râs, când, roșu tot, își înghiți lacrimile. "Sunteți din regimentul care a venit în zonă?" întrebă, mai degrabă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
la comun. O lumină murdară învăluie sala de mese ceea ce dă impresia unei pomeni uriașe la care participau cerșetorii și nebunii deopotrivă. O senzație de vomă mă cuprinde încă de la intrare, atunci când pe mese sunt așezate cești de inox cu ciorbe acrite cu borș ori cu zeamă de varză. În rest, după gustul meu, mâncarea e numai bună...de aruncat la câinii ce adulmecă pe sub ferestrele cantinei. Chiar și ei și-au format un gust standard pentru suportabilitatea hranei! Unii bombănesc
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
nu-mi voi găsi niciodată chaise-long-ul. Nunțile, de exemplu. Încerc să-mi promit că de acum nu voi mai merge la astfel de împăcări cu bancnotele de deasupra unei felii de salam și două măsline orbite de un polonic de ciorbă (scuză excesul... prepozițional!). Bucuriile ultimelor zile, așteptate pentru că prea se buluceau în mine catrenele deznădejdii, sînt două. Și una, desigur, este o împăcare dulce cu T și tot cîrdul de gînduri ciudoase care o fac atît de personală acum. Cealaltă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
paie). Strujenii de porumb se utilizau doar pentru copt pâinea. Ne veneau numai lacrimi în ochi, când vedeam astfel de lucruri. Pentru că erau oameni cumsecade, gazda ne aducea mereu de mâncare: brânză de oi de la butoi (dar foarte sărată), sarbușcă (ciorbă) de perje verzi și adesea țipari fierbinți pe care nu i-am putut gusta măcar). Într-o duminică ne-am dus la pârâu să facem baie, dar ne-am umplut rău de mâl, de nu ne puteam descotorosi. Nu era
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Nu era persoană să nu lăcrimeze la cuvântul lui. După înhumarea mortului, la poarta bisericii se dă de pomană la toată lumea câte un colăcel, o lumânare, rachiu și colivă (din grâu sau arpacaș). Cei mai înstăriți făceau praznic acasă, cu ciorbă (de oaie sau vițel), sarmale și mălai. Recent se făceau și plăcinte, salate, antreuri. Se servea în străchini de lut și se mânca cu linguri de lemn. De sufletul celui mort se dădeau și se dau și acum, direct din
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
porc), după care, înainte! Prin oraș mergeam mai mult fără frână, din cauza zgomotului îngrozitor al torpedoului, când pedalam. La vale, mai ales, era de groază. La ieșire, aproape de Brătila, am găsit un alt local unde am mâncat bine. Cât așteptam ciorba, am telefonat acasă, am spus unde sunt și că, probabil voi ajunge a doua zi la Roman (era o măsură de precauție, starea tehnică a bicicletei mă îngrijora). Până la Măgura, a fost cum a fost: țipa bicicleta, însă nu mai
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
capul într un vas plin cu mâncare fierbinte, într-o tentativă de sinucidere. A fost scos de acolo de doi deținuți, care l-au dus de subsuori pe prici, în timp ce el mergea încovoiat, iar de pe cap îi curgeau resturi de ciorbă. A fost unul dintre cei plimbați prin camere, alături de Oprișan și Hoinic, pentru ca ceilalți să vadă starea în care ajunsese. Ion Pangrate Născut în comuna constănțeană Valea Neagră pe 17 octombrie 1915, era tinichigiu și lăcătuș. A fost arestat ca
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
burghez. Penitenciarul din Tîrgșor, universitatea elevilor și studenților, aici a pierit floarea tinerimii române. Codlea, centrul de lichidare al lotului de germani, care au constituit procesul "Bisericii Negre". Craiova, închisoare cu regim dur, depozit pentru luptătorii din munți, celebră pentru ciorba de iarbă, felul unu și doi al politicilor. Nicăieri poate nu găsim o descriere mai exactă a regimului din Gherla decît în romanul cu acest titlu aparținînd opozantului Paul Goma. Mărturia lui trece de anii '50, dar Gherla era la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
mai era așa găurit, făcuse într-o noapte atâția bani câți obișnuia să drămuiască într-o lună, poate și mai mult. A putut astfel să mănânce-n oraș, nu la cantină. Și-a comandat de la un restaurant de lângă Cișmigiu o ciorbă de pește și puțină mămăliguță cu smântână, alături de un ou bine prăjit. A mai petrecut apoi o jumătate de oră la o cafea foarte îndulcită și o țigară, a lăsat bacșiș mare și s-a bucurat nespus că a putut
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Cât mai ai ? Cinci-șase luni ? — Trei, fix trei. — Și ? Ce faci peste trei luni ? Ți-a oferit vreo prelungire ? Ai vreo ofertă ? Știi cât de nesigur e drumul ăsta, pe care azi ești o stea, mâine înfunzi mahalalele cerșind o ciorbă. Ai văzut oamenii ăștia cum sunt ! Tu mi i-ai arătat ! Și nu ai învățat nimic de la ei. Dacă poimâine răcești, ce se întâmplă ? A ? Lipsești câteva zile și vine altul, gata, te-ai dus ! Ce viață e asta ? Nu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
a patricieni, mititei și mușchiuleți de vită sau de oaie, cotlete și cefe grase de porc, berbecuț sau pui ori curcan la ceaun cu usturoi. Și era plin de bodegi, de cârciumi și birturi ieftine, unde găseai mâncare caldă, de la ciorbe la tot soiul de tochituri, băuturi și dulciuri de casă. În centru, numai restaurantele de lux și marile grădini de vară se întreceau între ele, cu meniuri care mai de care mai sofisticate și cu muzică bună, oferită de cei
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
fugit la Capșa imediat să mănânce, pentru că nu mai putea rezista de foame. S-a așezat la masa la care stătuse ultima oară cu Fernic. Nu a băut vin, ca de obicei, ci două cafele tari, iar în loc de obișnuita-i ciorbă și salată și-a comandat o ceafă sățioasă și suculentă, cât două palme, pe care a devorat-o alături de un piure fierbinte. Încă o cafea și a primit și Universul, ca de obicei, pe care l-a răsfoit cât a
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
abia-i stăteau șuncile pe oase, slinos și prost îmbrăcat, cu un lanț mare de aur peste haine și dat cu un parfum ieftin de cameră. Pleoscăia în continu- are niște pâine înmuiată cu mâinile-i murdare în blidul de ciorbă și îl privea cu dispreț : — Ce-i, târâtură ? Ți s-a urât cu binele ? Nu ești în stare să ragi nici trei melodii, nici apă n-ar trebui să meriți, ar trebui să te lăsăm din milă să-ți faci
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
-te, băi agariciule, Cristian Vasile cânta până dimi- neața dacă era aici și ridica tot orașul în picioare, nu ți-e rușine ? — Cristian Vasile a mai îmbătrânit, domnule... Nu că a îmbătrânit, se ridică libidinosul de la masă, cu resturi de ciorbă atârnându-i pe barba murdară, și îi dă un brânci sănătos lui Cristi, mai să-l dezechilibreze de tot. Ăsta-i cântărețul Cristian Vasile, ha-ha ? Uitați-vă la el, băi, ce-a ajuns bețivul ! E ultimul borfaș ! Și știi ce
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
cac mai ușor, râde el, știind de palma pe care urma s-o primească și care îi și întoarce fața. — Ar trebui să te arestez, nesimțitule ! Atunci arestează-mă, domnul meu, aștepți vreo invitație ? Și ofițerul ia un castron de ciorbă de pe masa unuia și i-l îndeasă lui Cristi pe cap, murdărindu-l tot. Îi mai dă o palmă pentru a-l pune la respect, în timp ce tot salonul izbucnește în râsete și aplauze. Cristi își ia castronul din cap și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Îi mai dă o palmă pentru a-l pune la respect, în timp ce tot salonul izbucnește în râsete și aplauze. Cristi își ia castronul din cap și îl întinde ofițerului : — Poate doriți să-l mai umpleți o dată, că tare bine miroase ciorba asta cu perișoare. — Afară, câine gardist ! Afară ! sar soldații pe el, îl iau pe sus și îl azvârlă într-o mocirlă, după care, purtați de adre- nalină, îi mai dau câteva picioare în burtă și în piept. Acestea sunt lunile
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
-lea și până la Începutul secolului al XIX-lea). „Cioban“, „musafir“, „dușman“, „odaie“, „dușumea“, „tavan“, „dulap“, „chibrit“ sunt cuvinte de origine turcă. Și gastronomia românească se declină În bună măsură pe turcește, Începând cu felurile de mâncare considerate astăzi tipic românești: „ciorba“ și „sarmalele“. Terminologia premodernă din arhitectură și urbanism vădește, de asemenea, o puternică influență turcească. Unele cuvinte au suferit o depreciere odată cu Îndepărtarea de modelul oriental. „Mahala“, de pildă, Însemna „cartier“; acum, pentru „cartier“, românii folosesc cuvântul francez quartier, iar
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de gând să mă supun din nou acelei experiențe - de a mă confrunta iarăși cu Robert Ellis sau Patrick Bateman. Depășisem faza carnagiului pitoresc atât de prezent în volumele concepute în anii tinereții, trecusem de vârsta capetelor decapitate și a ciorbei de sânge și a femeii penetrate vaginal de propria coastă. Explorarea acelui gen de violență constituise o experiență „interesantă“ și „incitantă“, dar nimic altceva decât o formulă „metaforică“ - cel puțin pentru mine în acea perioadă a vieții mele când eram
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
departajare”, chiar și între ei, în „exilul vechi”: dacă cutare a fost în țară, sub comuniști, chiar dacă era pentru a asista la înmormântarea unui părinte, cei mai „curați” erau, evident, aceia cu care refuzau „orice contact” cu cei „amestecați în ciorba roșie”, cu orice pas pe solul blestemat! Astfel, Suspiciunea, această teribilă molimă a sistemelor extremiste și criminale, naziste sau comuniste, a invadat și emigrațiile, mai ales cea românească... o spun francezii înșiși, uimiți de discordiile din sânul comunității românești și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
regulată cu pavăză, arc și curasă. Tabere de care cu proviant. Steagul ienicerilor era alb, cu un verset din coran și un iatagan brodate cu aur; aga ienicerilor avea semn al puterii trei tuiuri. Ienicerii purtau cu ei cazanele de ciorbă și polonice. Mai marii lor lor se chemau "ciorbagii" (coloneii), sacagii (căpitani); bucătarii cu șorțuri de piele neagră umblau la locurile de cinste. Ienicerii purtau măntăli vinete și calpace nalte albe împodobite cu pene de pasărea raiului. Urmași din osul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
auzeam și nu băgam de sama nimica. Mă uitam încolo cătră zarea muntelui. 19 Iulie. Partida de pescuit de la Süt-Ghiol, cu Gică, după îndemnul tov. Bocănescu. Vizita de la punctul Mamaia, unde am găsit pescari interesanți și am fost poftiți la ciorbă. Sărăcie Vătrar cociorbă vătrai de fier v. de lemn mire neexistent ac ac bold ac cu gămălie sau de gămălie spelcă ac de cap agrafă ac de siguranță harbuz pepene verde pepene pepene galben murături moare zeamă de castraveți z
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fost deja tradusă în câteva limbi: engleză, franceză, sârbă... Un poem de-al tău are un titlu oarecum ciudat: "Cocoșul de Neamț". E vorba de un cocoș giruetă? Care e povestea acelui cocoș care s-a făcut metaforă și nu... ciorbă? Doamne, ferește! Povestea acestui poem se "povestește" de la sine în chiar textul omonim. E legată, oricum, de o scurtă ședere a mea în Neamț. Și de o reintrare, după mulți ani, a memoriei în drepturile ei firești. Ești "funcționar" la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]